BusinessMagazin

Tag: bugetari

  • Adelina Mihai, editor ZF: Un Word, două Exceluri, un PDF şi o „muncă“ de o lună şi jumătate arată că Ministerul de Finanţe nu are răspunsul la o întrebare banală: Care este structura celor 1,2 milioane de bugetari pe judeţe?

    Un articol publicat de ZF pe 11 august, cu titlul „Ceaţa în care lucrează bugetul de stat şi guvernul: Unde s-au angajat cei 7.300 de oameni noi din ultimul an? Cum să faci strategii şi să reduci cheltuielile când nu ştii cum îţi sunt distribuiţi angajaţii?”, aducea în prim plan o anomalie, aceea că, la nivelul guvernului, nu se centralizează pe nicăieri numărul de angajaţi din sectorul bugetar, structurat la nivel de judeţe. În material se mai menţiona şi faptul că răspunsul Ministerului de Finanţe la o solicitare transmisă de ZF pe 21 iunie cu răspuns pe 9 august a venit, de fapt, cu informaţii deja disponibile pe site-ul Finanţelor.

    O zi mai târziu, după publicarea articolului, reprezentanţii biroului de presă ai Finanţelor mai trimit un e-mail, în care precizează că, „dintr-o eroare, nu am ataşat în e-mailul pe care vi l-am transmis situaţia pe judeţe privind evoluţia numărului de posturi ocupate la nivelul administraţiei publice locale şi centrale în perioada mai 2020 – mai 2021“. Deschid anexa – un fişier pdf cu un tabel scanat (celelalte fişiere, din ziua anterioară, erau în format Excel) – care îmi arată distribuţia pe judeţe a salariaţilor bugetari, doar că era doar distribuţia pe judeţe a celor 450.000 de bugetari din administraţia locală. Adică doar a unei treimi din totalul celor 1,2 milioane de bugetari din România.

    Un Word, două Exceluri şi un PDF şi o „muncă“ de o lună şi jumătate arată că ministerul care gestionează banii ţării nu poate sau nu vrea să răspundă la o întrebare banală: „Care e structura celor 1,2 milioane de bugetari pe judeţe?“

    „Nu se vrea unificarea bazelor de date, iar povestea cu digitalizarea e praf în ochi”, îmi scrie un funcţionar public. 

    Unde este Revisalul pentru bugetari promis de fostul ministru al muncii Violeta Alexandru anul trecut, care a avut şi un proiect de ordonanţă de urgenţă? Dar unificarea bazelor de date promisă încă din 2011 de ministrul muncii de atunci, Sulfina Barbu? Dar promisiunea făcută de Raluca Turcan în martie, când a vorbit de unificarea bazelor de date privind salariaţii?

    Şi mai mult decât atât: de ce mi-ar trimite cineva un răspuns parţial la o solicitare, dacă este clar că nu poate fi folosit la nimic pentru că nu oferă o imagine corectă şi completă? De exemplu, de ce ar fi relevant că 34.000 de funcţionari publici apar la categoria „administraţie publică locală“ în Bucureşti, dacă nu ştim şi câţi dintre cei 800.000 de funcţionari din „administraţia publică centrală“ lucrează în Bucureşti? În mediul privat, un director financiar poate spune în orice clipă câţi angajaţi are compania la Cluj, la Suceava, la Bucureşti şi ce cheltuială generează companiei. Iar astfel de informaţii sunt folosite în analize mai ample prin care se iau decizii de extindere a businessului sau de restrângere a acestuia, după caz. Dacă la stat nu se cunoaşte această structură banală a salariaţilor pe judeţe, atunci cum s-a luat decizia de extindere a organigramei cu 7.300 de angajaţi în ultimul an?

     

  • Programul de lucru la bugetari: Vineri după ora 14.00 nu-ţi mai răspunde nimeni la telefon

    ♦ Clotilde Armand, primarul sectorului 1, afirmă că va face prima breşă în programul scurt al bugetarilor: „Vom schimba regulamentul intern pentru ca în ziua de vineri să nu se mai lucreze până la ora 14.00. Să se lucreze până la ora 16.30.

    O parte importantă dintre bugetari lucrează vineri până la ora 14.00, justificând cu un program prelungit cu o jumătate de oră în timpul primelor patru zile ale săptămânii. Acest program însă nu ia în considerare nicio pauză, inerentă unei activităţi de 8 ore. În sectorul privat, programul de lucru este de 8,5-9 ore, cu pauze incluse de cel puţin o oră în total.

    „Organizarea şi modul concret de stabilire a programului de lucru pentru toţi salariaţii Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale se realizează în conformitate cu prevederile legale (…) durata normală a timpului de lucru este de 40 de ore/săptămână. Repartizarea acestora este reglementată prin Regulamentul intern al instituţiei, astfel: de luni până joi, în intervalul orar 8:00 – 16.30, şi vineri, în intervalul orar 8.00 – 14.00“, a răspuns la solicitarea ZF Ministerul Muncii.

    Primarul sectorului 1 Clotilde Armand, spune că intenţionează să regândească programul scurt al angajaţilor din Primăria Sectorului 1.

    Aceeaşi situaţie a programului scurt de vineri se poate regăsi în mai multe instituţii ale statului, inclusiv la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Consiliul Con­curenţei, ANAF etc.

    Guvernul se luptă cu un deficit bugetar uriaş şi încearcă reducerea acestuia în special pe baza unei creşteri economice încă neconfirmate de date. În aceeaşi vreme, salariile bugetarilor au însemnat 110 mld. lei în 2020, adică mai mult de o treime din veni­turile fiscale ale statului. Împre­ună cu pensiile, salariile înghit 93% din veniturile fiscale. Salariile din sectorul public din România sunt cu 70% mai mari decât salariul mediu pe economie, din acest punct de vedere, cea mai mare diferenţă din Europa, arată o analiză a lui Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România.

    Ziarul Financiar a trimis soli­citări instituţiilor statului pentru a cere lămuriri privind pontajul anga­ja­ţilor cu program scurt vinerea şi dacă şi salariile sunt în concordanţă cu programul scurtat.

    Ministerul Muncii şi Primăria Sectorului 1 au avut un răspuns similar: de luni până joi programul angajaţilor este de la 8.00 la 16.30, deci 8,5 ore timp de 4 zile pe săptămână şi vinerea 6 ore.

    În total, se adună 40 de ore – norma întreagă.

    Primăria Sectorului 1 a răspuns: „Programul zilnic de lucru pentru salariaţii care în ziua de vineri lucrează până la ora 14:00 este de luni până joi de la ora 08:00 la ora 16:30, respectiv 4 zile*8 ore şi oră/ zi â 34 de ore, iar vinerea de la ora 08:00 la ora 14:00, respectiv 1 zi â 6 ore. În consecinţă, este respectată durata normală a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână, întrucât 34 de ore (de luni până joi) Ă 6 ore (vineri) â 40 de ore.“

    Din răspunsurile celor două instituţii se înţelege fie că angajaţii lucrează fără pauze, fie că pauzele sunt incluse în programul de lucru.

    Potrivit Codului muncii „timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor contrac­tului individual de muncă, con­tractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în vigoare.“

    Despre pauze, Codul Muncii spune „Pauzele, cu excepţia dispoziţiilor contrare din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din regulamentul intern, nu se vor include în durata zilnică normală a timpului de muncă.“

    Cele două ore jumătate libere vinerea pentru unii angajaţi bugetari, adunate într-un an, înseamnă practic încă 16 zile de concediu. Un angajat normal are dreptul la 21 de zile de concediu de odihnă pe an.

    Cum este în mediul privat?

    Bogdan, 25 de ani, este angajat la o companie multinaţională din telecomunicaţii, cu normă de lucru întreagă. Programul său zilnic este de luni până vineri de la 9:00 la 18:00.

    „Practic, am 7,5 ore de lucru efectiv zilnic şi o oră şi jumătate de pauză, care este împărţită în 4: două pauze de jumătate de oră şi două pauze de un sfert de oră“ spune Bogdan.

    Andrei, angajat într-un call-center, are un program de 8,5 ore zilnic împărţit astfel: 7,5 ore timp de lucru efectiv şi trei pauze, una de jumătate de oră şi două de un sfert de oră.

     

  • Viaţa de angajat la stat în România, tot mai bună. Cu cât au crescut cheltuieliile cu salariile bugetarilor în perioada în care tot mai mulţi oameni din mediul privat rămân fără loc de muncă

    Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut în primele două luni din 2021 cu 6,6% şi au ajuns la 18,5 mld. lei, faţă de 17,3 mld. lei, cât au fost în primele două luni din 2020. 

    ♦ La stat lucrează circa 1,25 mil. de persoane, un sfert din totalul de 5 mil. de angajaţi din România.

    Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut în primele două luni din 2021 cu 6,6% şi au ajuns la 18,5 mld. lei, faţă de 17,3 mld. lei, cât au fost în primele două luni din 2020. Potrivit datelor de la Finanţe, aparatul bugetar numără 1,25 milioane de posturi, adică 22% din numărul total de contracte de muncă din România sau mai mult de 25% din numărul de angajaţi.

    În ciuda scandalurilor legate de prime şi sporuri la stat, împreună cu creşterea deficitului bugetar, cheltuielile cu salariile bugetarilor încă nu scad, ba chiar cresc în continuare. Este drept însă că prin legea buge­tului de stat cheltuielile cu salariile bugetarilor sunt plafonate la nivelul lunii decembrie 2020. Astfel, dacă se menţin cheltuielile cu salariile la stat la acest nivel pe tot parcursul anului, ar urma să ajungă la finalul lui 2020 la 111 mld. lei, aproape de programarea de 109,5 mld. lei, care este prevăzută în bugetul din 2021.

    Cheltuielile de personal rămân însă, alături de pensii, un bolovan greu la gâtul bugetului de stat. Aceste două tipuri de cheltuieli, pe care niciun guvern nu vrea să le reducă, înghit 93% din veniturile fiscale ale statului şi practic nu lasă niciun fel de spaţiu pentru dezvoltare prin cheltuieli de investiţii.

    Salariile la companii de stat precum Metrorex nu sunt evidenţiate în cheltuielile de personal, dar faptul că o astfel de companie şi alte companii asemenea sunt puternic subvenţionate din bugetul de stat apasă asupra evoluţiei totale a veniturilor şi a cheltuielilor statului. Chiar dacă ele nu sunt vizibile în secţiunea cheltuielilor de personal, în calculul total au o pondere însemnată.

    Criza a împlinit un an, iar la stat nimeni nu a fost dat afară şi salariile au crescut. Săptămâna trecută, sindicaliştii de la metrou au protestat, pe motiv că Ministerul Transporturilor ar pregăti o tăiere de venituri şi au blocat metroul bucureştean întreaga zi, deşi salariile din compania de stat sunt mult peste media la nivel naţional, iar Metrorex este una din companiile-găuri negre ale statului.

    Ministrul de resort a spus atunci că nu are altă soluţie decât fie tăierea salariilor, fie concedieri, pentru ca bugetul companiei să acopere cheltuielile.

    Anul trecut, în plină criză, când mai mult de un milion de angajaţi din mediul privat mergeau în şomaj tehnic sau îşi pierdeau locul de muncă, nimeni nu a avut curajul să facă ce a făcut guvernul Băsescu-Boc în criza trecută şi să se atingă de salariile bugetarilor. Există, cu toate acestea, diferenţe importante faţă de situaţia de atunci, când guvernul a fost acuzat că măsurile au fost prea dureroase totuşi, chiar şi cu sula FMI în coaste pentru reducerea cheltuielilor de personal.

    Acum însă, toate îndemnurile instituţiilor internaţionale sunt către cheltuirea banilor şi aşa a fost posibil ca salariile bugetarilor să nu scadă, chiar să crească, însă totul a fost posibil prin îndatorarea majoră a statului, până la 48% din PIB datorie publică. Nivelul datoriei publice în PIB este mic prin comparaţie cu al altor state din UE, cum este cazul Italiei care a trecut de 160% datoria guvernamentală în PIB, dar România este o economie mică, iar economiile mici nu pot rezista cu datorii mari, aşa cum o familie cu venituri mici nu se poate îndatora precum una cu venituri foarte mari. Economia României înseamnă doar 1,2% din economia UE.

     

     

  • Masa salarială a bugetarilor a crescut de mai bine de 2 ori în ultimii 6 ani şi a ajuns la 30% din masa salarială totală

    Masa salarială bugetară a ajuns la 26,4 mld. euro în 2020, de la 11,8 mld. de euro în 2014.

    Masa salarială a bugetarilor, adică suma salariilor din sectorul public a ajuns, potrivit metodologiei europene, la 26,4 mld. de euro, adică 30% din totalul masei salariale. Din 2014 masa salarială din sectorul bugetar a crescut de 2,2 ori, de la 11,8 mld. de euro la 26,4 mld. de euro, arată datele Comisiei Europene.

    Creşterea masei salariale din sectorul bugetar a fost mai accelerată decât creşterea salariilor totale. Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, spune că majorarea salariilor din sectorul public nu a avut raţiuni economice în spate, în vreme ce salariile din sectorul privat au crescut în concordanţă cu productivitatea. Astfel se explică creşterea masei salariale din sectorul public cu un ritm mai alert decât cel din sectorul privat.

    „În sectorul public decizia de creştere a salariilor nu are prea multe raţiuni economice în spate şi are mai degrabă raţiuni politice. În sectorul privat raţiunea este de cele mai multe ori economică. Dacă există fundamente în productivitate pentru a creşte salariile, lucrul se întâmplă, în timp ce în sectorul public decizia este mai degrabă politică.”

    Masa salarială totală din România a reînceput să crească din 2014, după câţiva ani de scădere sau stagnare din cauza crizei financiare anterioare. Evoluţia a venit pe fondul creşterii salariilor în general ca urmare a lipsei forţei de muncă, care se resimţea aproape la nivelul tuturor sectoarelor economice, până la venirea crizei din 2020. Majorarea salariului minim pe economie a contribuit de asemenea la creşterea masei salariale. Majorarea salariilor din sectorul public însă a cântărit greu la creşterea masei salariale totale. Creşterea mai accelerată a salariilor din sectorul public a făcut ca ponderea acestora în masa salarială totală să crească de la 24% în 2014 la aproape 30% în 2020.

    „Dacă ne uităm la dinamica din sectorul public a masei salariale sau a salariilor în general a fost una foarte alertă, fără îndoială la o asemenea cifră nu există nicio corelaţie cu nimic. Nu a crescut productivitatea, nu a crescut volumul activităţii”, mai spune Ionuţ Dumitru, care adaugă că aceasta este imaginea de ansamblu a salariilor din sectorul privat, însă la nivel sectorial situaţia poate sta diferit: în unele sectoare este penurie de angajaţi, în altele pot fi prea mulţi sau în unele sectoare salariile sunt mult mai mari decât media şi în altele sunt mai mici.

    Salariile din sectorul public au însemnat o cheltuială de aproape 110 mld. lei în 2020 (circa 22,6 mld. de euro), potrivit execuţiei bugetului general consolidat din 2020. Împreună cu pensiile, salariile absorb 93% din veniturile din taxe, impozite şi contribuţii sociale ale statului. Guvernul Cîţu a luat decizia de a plafona salariile din sectorul public în 2021 la nivelul lunii decembrie 2020.

    „A fost o decizie necesară. Factura de salarii a crescut foarte mult în sectorul public. A ajuns la un nivel ca procent din PIB semnificativ peste media europeană, în condiţiile în care veniturile noastre sunt mult mai mici. Este absolut necesar să iei măsuri de control ale cheltuielilor cu salariile în sectorul public”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

  • Cîţu: Ar trebui să ne gândim ca societate – cum se întâmplă că liderii sindicali sunt aceeaşi de 30 de ani de zile?

    Anul acesta nimeni nu este dat afară, toată lumea îşi primeşte sporurile şi aceleaşi salarii ca în 2020, spune premierul Florin Cîţu, ca reacţie la ameninţările sindicatelor că vor prelungi programul de proteste.

    „În 2020, când toată economia trecea prin cea mai mare criză din ultima sută de ani, când în sectorul privat au fost 1,4 milioane de oameni în şomaj tehnic, când a trebuit să facem eforturi, oameni care plăteau taxe ca să susţină salariilor celor din sectorul public, sectorul public a primit creşterea salarială normală, nu a fost nimeni dat afară. Anul acesta nimeni nu este dat afară, toată lumea îşi primeşte sporurile şi aceleaşi salarii ca în 2020. Eu nu văd aici o problemă”, afirmă Florin Cîţu.

    El ridică şi problema liderilor de sindicat, „aceiaşi de 30 de ani”.

    „Ar trebui să ne gândim ca societate – cum se întâmplă că liderii sindicali sunt aceeaşi de 30 de ani de zile? Acolo chiar nu se întâmplă nimic. Ar trebui să ne gândim cum se funcţionează lucrurile şi poate în acest dialog social ne întrebăm cum ajung acolo”, conchide premierul.

  • Traian Băsescu, despre sporurile bugetarilor: Sunt un furt din bani publici. Trebuia să îi lăsăm pe funcţionari să lucreze cu creionul chimic

    Traian Băsescu, fost preşedinte al României, este de părere că sporurile bugetarilor reprezintă un furt din banii publici, iar unele dintre ele sunt rezultatul „unui joc administrativ”.

    Traian Băsescu a susţinut într-o intervenţie la Realitatea Plus, în cursul serii de vineri, 19 februarie, că sporurile bugetarilor sunt o „exagerare”, subliniind faptul că cel mai ridicol spor i se pare cel de calculator.

    „Pentru orice funcţionar din sectorul de stat s-a găsit un spor acolo care să-i fie agăţat de salariu. Sporurile acestea sunt o exagerare. Când s-a făcut legea salarizării, s-a spus că nu mai există niciunul pentru că au fost incluse în salariu. Izvorul acestor sporuri este într-un joc administrativ. Să spunem că Ministerul X are 200 de funcţionari, dar el are ocupate doar 160 de locuri. Locurile libere, care sunt bugetate, dar neocupate, s-au folosit tot timpul pentru a pune plusuri la salariile funcţionarilor. Cel mai ridicol este sporul de calculator. Nu le dăm copiilor spor că fac lecţii la distanţă, dar le dăm funcţionarilor că îi dor ochii. Ca să nu ceară spor, ar fi trebuit să-i lăsăm să lucreze cu creionul chimic. Asta arată cât de jos putem coborî în a revendica un soi de furt, că asta e, un furt”, a susţinut fostul preşedinte al României.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Cîţu vrea să lege funcţiile publice de performanţă: mandat, evaluări, confirmări

    Măsura urmăreşte să aducă responsabilitate în sectorul public, a precizat premierul. În acelaşi timp şi remuneraţia va fi în funcţie de preformanţă.

    În context, premierul a precizat că în acest an veniturile bugetarior sunt menţinute la nivelul din decembrie 2020.

    Cîţu spune că în buget cheltuielile de personal au ajuns la 110 miliarde de lei, dublându-se în ultimii ani. Din total, în jur de 30% sunt sporuri. „S-a dublat performanţa aparatului bugetar?”, a întrebat retoric premierul.

  • Cine sunt bugetarii care primesc cele mai MULTE SPORURI. Nivelul sporurilor primite de aceştia este de peste 85% din salariu, spune ministrul Muncii, Raluca Turcan

    În Sănătate şi Justiţie nivelul sporurilor este 85%, spune ministrul Muncii, Raluca Turcan. Ea prezintă şi o serie de sporuri care ar trebui reevaluate, printre care cel de calculator, de condiţii periculoase, precum şi riscul la suprasolicitare neuropsihică.

    „Per total cheltuieli salariale, în momentul de faţă nivelul 13% din analizele noastre, ceea ce nu ar fi neapărat foarte mult.

    Însă sunt categorii ocupaţionale pentru care nivelul sporurilor reprezintă 85%, ceea ce este foarte mult. Atunci, rolul nostru e să ne uităm la ce raportare se face la salariile în plată. Aceste sporuri există în primul rând în sistemul de sănătate şi în sistemul de justiţie. Acolo sunt regulă aceste sporuri de 85%. De aceea, nu putem să le tratăm cu uşurinţă, pentru că vorbim de sporuri care completează veniturile celor din sistemul de sănătate, care acum au fost în prima linie a combaterii pandemiei”, a declarat la Antena 3 Raluca Turcan.

    Ministrul Muncii a afirmat că în domeniul sporurilor este nevoie de „foarte multă precauţie şi înţelepciune”.
    Raluca Turcan a dat şi exemple de sporuri care ar trebui reevaluate anumite sporuri, printre care sporul de calculator, o subcategorie care „nu-şi are rostul”, sporul de condiţii periculoase, sporul de confidenţialitate, precum sporul de risc la suprasolicitare neuropsihică, pe care îl încasează, de exemplu, magistraţii.

    Parlamentul nu poate revizui actele normative de rang secundar, iar reforma în domeniul sporurilor bugetarilor trebuie făcută la propunerea Ministerului Muncii, a declarat, marţi, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban.
     

  • Deputat PNL: 2500 de lei, sporul luat de un director pentru că stă, aparent, în praf

    „Sunt liberal şi vă spun: ceva nu este în regulă cu atâtea sporuri! 2500 de lei este sporul de praf şi condiţii vătămătoare pe care îl primeşte lunar un director din instituţia <Avocatului Poporului> (da, instituţia aceea care în ultimii ani a dovedit că ar trebui să se numească Avocatul Corupţilor şi al cărei singur scop recent pare să fi fost, eliberarea lui Liviu Dragnea din puşcărie şi desfiinţarea DNA). 2500 de lei! Adică un salariu minim pe economie. Sau puţin peste 10 alocaţii majorate. Sau aproape două pensii medii. Şi asta pentru că stă, aparent, în praf. Că de lucrat în condiţii vătămătoare, mă îndoiesc sincer că o face”, afirmă Cristian Băcanu.

    El acuză că acordarea de sporuri reprezintă modalitatea prin care „PSD şi-a cumpărat liniştea şi şi-a îmbuibat camarila de partid”.

    „Este unul din multele sporuri, plătite din bani publici luaţi de la investiţii în infrastructură, în sănătate, în educaţie şi în alte domenii vitale, cu care PSD şi-a cumpărat liniştea şi şi-a îmbuibat camarila de partid. Şi în mediul privat se lucrează cu calculatorul, dar de spor pentru că îşi obosesc ochii nici nu poate fi vorba. Şi nici de spor de stres. Şi nici de spor de mediu toxic. Şi nici de multe astfel de sporuri, care mai de care mai jignitoare la adresa bunului simţ şi mai agresive cu banul public. Ban pe care îl varsă la buget, lună de lună, cei care lucrează în mediul privat; de cele mai multe ori în stres, în mediu toxic sau în faţa unui calculator. Fără să primească niciun spor, evident! Cred că trebuie să taiem răul din rădăcină şi să punem stop căpuşării bugetului de stat prin astfel de practici PSD-iste”, conchide Băcanu.

  • Buget 2021: Guvernul plafonează cheltuielile cu salariile bugetarilor la 110 miliarde lei

    Guvernul vrea să cheltuiască cu salariile bugetarilor aproximativ 110 mld. lei în 2021, un nivel similar cu cheltuiala cu salarii din 2020, arată proiectul de buget publicat de Finanţe. Cheltuielile cu salariile (cheltuieli de personal) înseamnă 26% din cheltuielile totale ale bugetului general consolidat.

    Salariile bugetarilor sunt îngheţate la nivelul lunii decembrie 2020 pentru anul 2021. Aceasta este principala măsură dintr-un set care ar urma să aducă bugetului de stat, care încă nu a fost publicat, o economie de 17,6 mld. lei, adică 1,55% din PIB-ul de 1.156 de lei, cât speră guvernul să fie în 2021.

    Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar în valoare nominală cu 20 mld. lei în 2021 faţă de 2020. Factura salariilor bugetarilor (cheltuielile de personal) au fost în 2020 de 110 mld. lei, adică 10,6% din PIB.

    În proiectul de buget se menţionează că indemnizaţiile şi primele din aparatul de stat nu vor fi eliminate, ci se vor menţine la nivelul din decembrie 2020.