BusinessMagazin

Tag: Braila

  • Cine este Mihai Tudose, propunerea PSD pentru funcţia de premier

    În urma consultărilor de luni, preşedintele Klaus Iohannis va decide dacă nominalizează una dintre propunerile partidelor politice sau înaintează un alt nume.

    Cine este Mihai Tudose?

    Studii:
    1991-1994 – a urmat cursurile Facultăţii de ştiinţe juridice şi administrative, Bucureşti
    2001 – un curs postuniversitar de management şi gestiune a afacerilor
    2006-2007 – a efectuat un master în politici economice Europene la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
    2007 – şi-a completat studiile cu un curs de specialitate privind analiza şi rezolvarea conflictelor armate la Georgetown University, Statele Unite ale Americii, în colaborare cu Colegiul Naţional de Apărare
    2006-2007 – a urmat un curs postuniversitar de 1 an, la Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi, Facultatea de Ştiinţe Economice, specializarea “Managementul comunicării şi relaţii publice”
    2007 – a devenit doctorand la Academia Naţională de Informaţii

    Activităţi funcţii:
    2002 – a urmat un curs de specializare la Bruxells, referitor la controlul parlamentar al forţelor armate NATO
    2006 – a urmat diferite cursuri in cadrul Colegiului Superior de Securitate Naţională, Serviciul Român de Informaţii, Colegiul Naţional de Apărare şi al Centrului European Marshall pentru studii de Securitate s Garmisch, Germania
    2007 – a mai urmat nişte cursuri de formare profesională postuniversitară la Institutul Diplomatic Român, sub egida Ministerului Afacerilor Externe

    Activitate profesională:
    1992 – prezent: este membru al FDSN
    1992- 1999: şef birou senatorial
    1999 – 2000: a fost consilier judeţean, lucrând în acelaşi timp şi ca jurist
    2000 – prezent: reprezintă Brăila în Camera Deputaţilor
    2004 – 2008: a fost preşedintele organizaţiei municipale a P.S.D. Brăila, perioada în care organizaţia a avut cele mai bune rezultate, reuşind să câştige în urma scrutinului din 2008, primăria şi să obţină cel mai mare număr de consilieri municipali
    2004 – prezent: este preşedinte la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor
    2008 – a fost ales deputat cu peste 50% din preferintele electoratului în colegiul uninominal nr.4, circumscripţia electorală nr.9 BRĂILA
    16 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015: ministru al Economiei, în guvernul Ponta IV

    Informaţii suplimentare:
    Mihai Tudose, propus la Ministerul Economiei, a absolvit Facultatea de ştiinţe juridice, a deţinut funcţia de şef birou senatorial, a fost un an jurist la SC Farex SA Brăila şi consilier judeţean, din 2000 este deputat, iar în actuala legislatură e co-autor la 16 iniţiative, niciuna economică.

    Tudose, în vârstă de 47 de ani, a terminat facultatea în 1994 şi a deţinut pe rând funcţia de şef birou senatorial, în perioada 1992-1999, apoi, timp de un an, a fost jurist la SC Farex SA Brăila şi consilier judeţean, iar din 2000 până în prezent a fost deputat.

    După ce, în 2006 a urmat cursurile Colegiului Superior de Securitate Naţională, Serviciul Român de Informaţii, în 2007 a obţinut un master în Politici Economice Europene la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, iar în 2007 a devenit doctor al Academiei Naţionale de Informaţii.

    Este membru al FDSN din 1992, apoi timp de patru ani a fost secretar organizatoric, preşedinte al filialei Brăila a PSD şi lider al organizaţiei municipale, fiind ales recent lider al filialei judeţene.

    în actuala legislatură a fost co-autor la 16 iniţiative legislative, niciuna pe teme economice, 7 întrebări şi interpelări şi a avut 19 luări de cuvânt în plen. Cele 16 iniţiative se referă la educaţie, la organizarea Academiei Române, la înfiinţarea Muzeului Brâncuşi, la metodologia de aprobare, arborare şi folosire a steagurilor unităţilor administrative-teritoriale, la sistemul unitar de pensii publice, alocaţia de stat, practica elevilor şi studenţilor, legea antreprenorului social, legea audiovizualului, frontiera de stat şi organizarea jocurilor de noroc.

    Tudose este preşedintele Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare a Camerei Deputaţilor

    Conform celei mai recente declaraţii de avere, din iunie 2014, are un apartament de 96 de metri pătraţi în Brăila şi două autoturisme Mercedes, achiziţionate în 2008 şi 2009.

    Tudose are şi o colecţie filatelică de 30.000 de euro, achiziţionată în perioada 1980-1987. Are o datorie de 15.000 de euro la Constantin Vlase, scadentă în 2014.

    El este asociat la SC 1001 Net România SRL, unde deţin 7 părţi sociale.

    întrebat, duminică, înainte de CExN, dacă va face faţă şi funcţiei de ministru în Guvernul Ponta 4, în condiţiile în care e şi deputat şi preşedinte al PSD Brăila, el a răspuns: “Un metru nouăsşsopt, o sută de kile, cred că fac”.

  • Cine este Mihai Tudose, propunerea PSD pentru funcţia de premier

    În urma consultărilor de luni, preşedintele Klaus Iohannis va decide dacă nominalizează una dintre propunerile partidelor politice sau înaintează un alt nume.

    Cine este Mihai Tudose?

    Studii:
    1991-1994 – a urmat cursurile Facultăţii de ştiinţe juridice şi administrative, Bucureşti
    2001 – un curs postuniversitar de management şi gestiune a afacerilor
    2006-2007 – a efectuat un master în politici economice Europene la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
    2007 – şi-a completat studiile cu un curs de specialitate privind analiza şi rezolvarea conflictelor armate la Georgetown University, Statele Unite ale Americii, în colaborare cu Colegiul Naţional de Apărare
    2006-2007 – a urmat un curs postuniversitar de 1 an, la Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi, Facultatea de Ştiinţe Economice, specializarea “Managementul comunicării şi relaţii publice”
    2007 – a devenit doctorand la Academia Naţională de Informaţii

    Activităţi funcţii:
    2002 – a urmat un curs de specializare la Bruxells, referitor la controlul parlamentar al forţelor armate NATO
    2006 – a urmat diferite cursuri in cadrul Colegiului Superior de Securitate Naţională, Serviciul Român de Informaţii, Colegiul Naţional de Apărare şi al Centrului European Marshall pentru studii de Securitate s Garmisch, Germania
    2007 – a mai urmat nişte cursuri de formare profesională postuniversitară la Institutul Diplomatic Român, sub egida Ministerului Afacerilor Externe

    Activitate profesională:
    1992 – prezent: este membru al FDSN
    1992- 1999: şef birou senatorial
    1999 – 2000: a fost consilier judeţean, lucrând în acelaşi timp şi ca jurist
    2000 – prezent: reprezintă Brăila în Camera Deputaţilor
    2004 – 2008: a fost preşedintele organizaţiei municipale a P.S.D. Brăila, perioada în care organizaţia a avut cele mai bune rezultate, reuşind să câştige în urma scrutinului din 2008, primăria şi să obţină cel mai mare număr de consilieri municipali
    2004 – prezent: este preşedinte la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor
    2008 – a fost ales deputat cu peste 50% din preferintele electoratului în colegiul uninominal nr.4, circumscripţia electorală nr.9 BRĂILA
    16 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015: ministru al Economiei, în guvernul Ponta IV

    Informaţii suplimentare:
    Mihai Tudose, propus la Ministerul Economiei, a absolvit Facultatea de ştiinţe juridice, a deţinut funcţia de şef birou senatorial, a fost un an jurist la SC Farex SA Brăila şi consilier judeţean, din 2000 este deputat, iar în actuala legislatură e co-autor la 16 iniţiative, niciuna economică.

    Tudose, în vârstă de 47 de ani, a terminat facultatea în 1994 şi a deţinut pe rând funcţia de şef birou senatorial, în perioada 1992-1999, apoi, timp de un an, a fost jurist la SC Farex SA Brăila şi consilier judeţean, iar din 2000 până în prezent a fost deputat.

    După ce, în 2006 a urmat cursurile Colegiului Superior de Securitate Naţională, Serviciul Român de Informaţii, în 2007 a obţinut un master în Politici Economice Europene la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, iar în 2007 a devenit doctor al Academiei Naţionale de Informaţii.

    Este membru al FDSN din 1992, apoi timp de patru ani a fost secretar organizatoric, preşedinte al filialei Brăila a PSD şi lider al organizaţiei municipale, fiind ales recent lider al filialei judeţene.

    în actuala legislatură a fost co-autor la 16 iniţiative legislative, niciuna pe teme economice, 7 întrebări şi interpelări şi a avut 19 luări de cuvânt în plen. Cele 16 iniţiative se referă la educaţie, la organizarea Academiei Române, la înfiinţarea Muzeului Brâncuşi, la metodologia de aprobare, arborare şi folosire a steagurilor unităţilor administrative-teritoriale, la sistemul unitar de pensii publice, alocaţia de stat, practica elevilor şi studenţilor, legea antreprenorului social, legea audiovizualului, frontiera de stat şi organizarea jocurilor de noroc.

    Tudose este preşedintele Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare a Camerei Deputaţilor

    Conform celei mai recente declaraţii de avere, din iunie 2014, are un apartament de 96 de metri pătraţi în Brăila şi două autoturisme Mercedes, achiziţionate în 2008 şi 2009.

    Tudose are şi o colecţie filatelică de 30.000 de euro, achiziţionată în perioada 1980-1987. Are o datorie de 15.000 de euro la Constantin Vlase, scadentă în 2014.

    El este asociat la SC 1001 Net România SRL, unde deţin 7 părţi sociale.

    întrebat, duminică, înainte de CExN, dacă va face faţă şi funcţiei de ministru în Guvernul Ponta 4, în condiţiile în care e şi deputat şi preşedinte al PSD Brăila, el a răspuns: “Un metru nouăsşsopt, o sută de kile, cred că fac”.

  • Studiu Storia.ro: Patru cartiere din Bucureşti, în top 10 al zonelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere

    Astfel, cartierele desemnate de români ca având cel mai bun acces la spaţii de recreere sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan şi Vatra Luminoasă. Între primele zece poziţii mai figurează şi cartierele Noua şi Răcădău din Braşov, Grigorescu şi Gheorghieni din Cluj-Napoca şi Valea Aurie din Sibiu.

    La polul opus, cartierul cu cele mai puţine facilităţi de recreere este Guşteriţa din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeţei şi Brăilei din Focşani, Ciucului din Sfântul Gheorghe şi Mircea cel Bătrân din Iaşi.  Cartiere din oraşe precum Buzău, Brăila, Ploieşti şi Suceava completează clasamentul.

    La nivel de oraşe, primele locuri sunt ocupate de Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc. În clasament mai urmează Slobozia, Piteşti, Cluj-Napoca, Deva şi Târgu Mureş. Ultimele poziţii aparţin oraşelor Brăila, Focşani, Constanţa, Giurgiu, Suceava, Galaţi, Alexandria şi Satu Mare.

    La nivel de regiuni istorice, zona Bucureşti şi Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% şi 41.857 de respondenţi. Transilvania, Crişana şi Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% şi repectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova şi Muntenia ocupă ultimele poziţii.

    ”Accesul la spaţii verzi, săli de sport şi agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci cu siguranţă joacă un rol foarte important în autopercepţia românilor asupra calităţii vieţii în oraşul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerinţa europeană de minimum 26 de metri pătraţi de spaţii verzi per cap de locuitor. În ceea ce priveşte oferta de locuinţe noi la nivel naţional, facilităţi precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des şi, cu siguranţă, influenţează preţul şi decizia de achiziţie a unei locuinţe în dauna alteia.” menţionează Sorin Bălan,  Head of Storia.ro şi OLX Imobiliare.

    Bucureşti, pe poziţia numărul 7

    Cu 4.506 hectare de parcuri şi spaţii verzi, peste 20 de cinematografe şi sute de săli de sport,  Capitala ocupă poziţia a şaptea în clasamentul oraşelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere.

    Peste 40.000 de bucureşteni au votat zonele Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan, Vatra Luminoasă şi Balta Albă ca fiind cele care se bucură de cele mai avantajoase facilităţi de recreere. Floreasca, Aviaţiei şi Basarabia completează primele zece locuri. Cartierele evaluate de localnici ca fiind mai puţin avantajoase sunt Militari, Alexandriei, Rahova, Fundeni şi Lujerului. Zonele Unirii, Vitan, Timpuri Noi şi Cotroceni se regăsesc la mijlocul clasamentului.

    În Oradea, cartierele fruntaşe sunt Ioşia-Nord, Rogerius şi Centru Civic. Zonele cele mai neavantajoase sunt Episcopia Bihorului, Centura şi Oancea.

    Pentru braşoveni, cartierele Noua, Răcădău şi Schei le oferă locuitorilor cel mai bun acces la facilităţi de recreere. La polul opus, se regăsesc Triaj, Florilor şi Bartolomeu.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cartierele cele mai avantajoase sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Gruia, la coada clasamentului regăsindu-se zone precum Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

    Timişorenii au desemnat cartierele Soarelui, Complex Studenţesc şi Bucovina ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al accesului la facilităţi de recreere. Aeroport, Buziaşului şi Bălcescu ocupă ultimele poziţii.

    Ieşenii au votat Copou, Tomeşti şi Tătăraşi ca fiind zonele cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităţilor de recreere, în timp ce ultimele poziţii sunt ocupate de cartierele Mircea cel Bătrân, Cug şi Baza 3.

    În oraşul Sibiu, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie, Ştrand şi Valea Dumbrăvii, iar Hipodrom 4, Vasile Aaron şi Hipodrom 1 ocupă ultimele poziţii din clasament. 

  • Studiu Storia.ro: Patru cartiere din Bucureşti, în top 10 al zonelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere

    Astfel, cartierele desemnate de români ca având cel mai bun acces la spaţii de recreere sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan şi Vatra Luminoasă. Între primele zece poziţii mai figurează şi cartierele Noua şi Răcădău din Braşov, Grigorescu şi Gheorghieni din Cluj-Napoca şi Valea Aurie din Sibiu.

    La polul opus, cartierul cu cele mai puţine facilităţi de recreere este Guşteriţa din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeţei şi Brăilei din Focşani, Ciucului din Sfântul Gheorghe şi Mircea cel Bătrân din Iaşi.  Cartiere din oraşe precum Buzău, Brăila, Ploieşti şi Suceava completează clasamentul.

    La nivel de oraşe, primele locuri sunt ocupate de Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc. În clasament mai urmează Slobozia, Piteşti, Cluj-Napoca, Deva şi Târgu Mureş. Ultimele poziţii aparţin oraşelor Brăila, Focşani, Constanţa, Giurgiu, Suceava, Galaţi, Alexandria şi Satu Mare.

    La nivel de regiuni istorice, zona Bucureşti şi Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% şi 41.857 de respondenţi. Transilvania, Crişana şi Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% şi repectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova şi Muntenia ocupă ultimele poziţii.

    ”Accesul la spaţii verzi, săli de sport şi agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci cu siguranţă joacă un rol foarte important în autopercepţia românilor asupra calităţii vieţii în oraşul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerinţa europeană de minimum 26 de metri pătraţi de spaţii verzi per cap de locuitor. În ceea ce priveşte oferta de locuinţe noi la nivel naţional, facilităţi precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des şi, cu siguranţă, influenţează preţul şi decizia de achiziţie a unei locuinţe în dauna alteia.” menţionează Sorin Bălan,  Head of Storia.ro şi OLX Imobiliare.

    Bucureşti, pe poziţia numărul 7

    Cu 4.506 hectare de parcuri şi spaţii verzi, peste 20 de cinematografe şi sute de săli de sport,  Capitala ocupă poziţia a şaptea în clasamentul oraşelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere.

    Peste 40.000 de bucureşteni au votat zonele Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan, Vatra Luminoasă şi Balta Albă ca fiind cele care se bucură de cele mai avantajoase facilităţi de recreere. Floreasca, Aviaţiei şi Basarabia completează primele zece locuri. Cartierele evaluate de localnici ca fiind mai puţin avantajoase sunt Militari, Alexandriei, Rahova, Fundeni şi Lujerului. Zonele Unirii, Vitan, Timpuri Noi şi Cotroceni se regăsesc la mijlocul clasamentului.

    În Oradea, cartierele fruntaşe sunt Ioşia-Nord, Rogerius şi Centru Civic. Zonele cele mai neavantajoase sunt Episcopia Bihorului, Centura şi Oancea.

    Pentru braşoveni, cartierele Noua, Răcădău şi Schei le oferă locuitorilor cel mai bun acces la facilităţi de recreere. La polul opus, se regăsesc Triaj, Florilor şi Bartolomeu.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cartierele cele mai avantajoase sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Gruia, la coada clasamentului regăsindu-se zone precum Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

    Timişorenii au desemnat cartierele Soarelui, Complex Studenţesc şi Bucovina ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al accesului la facilităţi de recreere. Aeroport, Buziaşului şi Bălcescu ocupă ultimele poziţii.

    Ieşenii au votat Copou, Tomeşti şi Tătăraşi ca fiind zonele cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităţilor de recreere, în timp ce ultimele poziţii sunt ocupate de cartierele Mircea cel Bătrân, Cug şi Baza 3.

    În oraşul Sibiu, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie, Ştrand şi Valea Dumbrăvii, iar Hipodrom 4, Vasile Aaron şi Hipodrom 1 ocupă ultimele poziţii din clasament. 

  • Cel mai utopic proiect de infrastructură de după revoluţie capătă o şansă: Contractul de proiectare şi execuţie a podului de peste Dunăre de la Brăila a fost scos la licitaţie

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a postat pe SEAP (sistemul electronic de achiziţii pu­blice) „contractul pentru proiectarea şi exe­cuţia podului suspendat de la Brăila”, despre care susţine că „va fi cea mai complexă lu­crare de infrastructură din ultimii 27 de ani”.

    Scoterea la licitaţie a proiectului este pa­sul cel mai avansat făcut până acum de ad­mi­nistraţiile care au condus România de 27 de ani, având în vedere că lucrurile se opreau de obicei la ieşirea din sala de seminarii unde se discuta despre utilitatea podului sau, în cel mai bun caz, la finalizarea studiilor de prefezabilitate sau fezabilitate.

    Podul ar folosi în primul rând deplasărilor interne, dar şi deplasărilor din/către Polonia, Ucraina sau Federaţia Rusă. Acum cei care vor să ajungă de pe malul drept pe malul stâng al Dunării în zona Brăila trebuie să fo­losească bacul sau să ocolească peste 100 km pentru a traversa fluviul pe podul de la Giurgeni-Vadu Oii.

    Citeste continuarea pe www.zf.ro

  • Cât va costa podul suspendat de la Brăila, cel mai mare contract pentru un proiect de infrastructură atribuit în ultimii 27 de ani

    Anunţul de licitaţie pentru această lucrare (proiectare + execuţie) este postat pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). Podul de la Brăila va fi cea mai complexă lucrare de infrastructură din ultimii 27 de ani. După ce va fi construit, construcţia se va număra printre primele cinci poduri din Europa, ca deschidere centrală (1.120 de metri).

    Anunţul de participare pentru proiectarea şi execuţia Podului suspendat peste Dunăre la Brăila a fost validat pe 28 aprilie şi poate fi vizualizat în SEAP. CNAIR a stabilit ca termen limită pentru primirea ofertelor data de 11 august 2017, ora 16.00.

    „Contractul va fi atribuit în baza celui mai bun raport calitate-preţ, iar durata acestuia va fi de 114 luni. Astfel, 18 luni sunt alocate proiectării, 36 de luni execuţiei lucrărilor iar perioada de garanţie va fi de minimum 60 de luni”, precizează CNAIR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • COD GALBEN de ger în Bucureşti şi alte 20 de judeţe

    Judeţele vizat de avertizare sunt Maramureş, Hunedoara, Covasna, Buzău, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Braşov, Prahova, Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa, Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea, Hunedoara, Alba , Sibiu, Argeş şi Capitala.

    “În intervalul menţionat vremea va fi deosebit de rece, geroasă în noaptea de joi spre vineri (19/20 ianuarie) în cea mai mare parte a ţării, urmând ca vineri spre sâmbătă (20/21 ianuarie) gerul să persiste în special în Transilvania, Oltenia şi Muntenia. Temperaturile minime se vor încadra în general între -22 şi -14 grade, iar cele maxime vor fi preponderent negative. În partea a doua a zilei de joi, 19 ianuarie local în Muntenia şi în Dobrogea vântul va sufla moderat, cu unele intensificări, astfel că pe spaţii restrânse zăpada depusă anterior va fi temporar spulberată”, anunţă ANM.

     

  • Şcolile şi liceele din 16 judeţe ale ţării şi din Capitală sunt închise, miercuri, din cauza zăpezii

    Unităţile de învăţământ din Bucureşti şi din alte 16 judeţe din sudul, estul, centrul şi nordul României sunt închise, miercuri, din cauza căderilor abundente de zăpadă, iar Ministerul Educaţiei anunţă că şi în următoarele două zile, cursurile vor fi suspendate în nouă judeţe şi în Bucureşti.

    Ministerul Educaţiei Naţionale a anunţat că toate şcolile şi liceele din judeţele Braşov, Brăila, Giurgiu, Maramureş, Teleorman, Buzău, Dâmboviţa, Prahova, Tulcea, Vrancea, Ilfov, Constanţa, Olt, Călăraşi, Ialomiţa, Argeş şi din Municipiul Bucureşti sunt închise, miercuri, din cauza căderilor abundente de zăpadă.

    Ministerul a anunţat, de asemenea, că joi vor fi suspendate cursurile în judeţele Brăila, Giurgiu, Maramureş, Buzău, Tulcea, Vrancea, Ilfov, Călăraşi, Constanţa şi în Municipiul Bucureşti, iar vineri unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţele Brăila, Giurgiu, Maramureş, Buzău, Vrancea, Ilfov, Călăraşi, Constanţa şi din Municipiul Bucureşti vor rămâne închise.

    În Capitală, cele mai multe dintre universităţi au suspendat cursurile săptămâna aceasta din cauza gerului şi ninsorii. Sunt, însă, facultăţi unde activitatea didactică nu a fost întreruptă, ministrul Educaţiei precizând că fiecare unitate de învăţământ superior are autonomie şi poate decide dacă îi cheamă sau nu pe studenţi la ore.

  • Cod ROŞU de viscol prelungit în şapte judeţe

    UPDATE 12:48 Mai mulţi navetişti din Buzău, împiedicaţi să ajungă acasă din cauza drumurilor închise

    Mai mulţi navetişti care se întorceau acasă după o noapte de muncă, din Buzău în localitatea Poşta Câlnău, au fost opriţi din drum din cauza ninsorilor, muncitorii devenind recalcitranţi, însă autorităţile nu au cedat, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Prefectul judeţului Buzău, Aurelia Mitrea, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că navetiştii doreau să ajungă acasă, după muncă, de la Buzău în localitatea Poşta Câlnău.

    Autorităţile nu au permis autocarului în care se aflau muncitorii să treacă întrucât DN2 E85 este închis circulaţiei, din cauza viscolului.

    “Aproximativ 20 de persoane veneau de la muncă şi se duceau spre casă. Nu le-am lăsat să treacă, toţi au fost opriţi pe DN2 E85 de forţele de ordine în localitatea Mărăcineni”, a spus Aurelia Mitrea.

    Navetiştii au insistat să îşi poată continua drumul, spunând că au de parcurs o distanţă mică până acasă, însă autorităţile nu au cedat.

    “Trebuie să fim fermi. Era urgie. Viscolul era foarte puternic. Vizibilitatea era zero. La 200 de metri distanţă dacă se întâmpla ceva cine răspundea? Ne-au spus să-i lăsăm să treacă, să ne facem că nu-i vedem. Nu i-am lăsat”, a afirmat prefectul.

    Autorităţile le-au propus muncitorilor să fie găzduiţi în Primăria din Mărăcineni până când drumul va fi deblocat, însă aceştia au refuzat şi s-au întors în autogara din Buzău.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mutare surpriză în retail: o familie de antreprenori români cumpără două magazine Carrefour din Brăila

    Familia Zanfir, care deţine lanţul de magazine cu acelaşi nume, a preluat două dintre supermarketurile Carrefour. Antreprenorii au preluat două magazine din Brăila, supermarketuri pe care francezii s-au angajat să le vândă odată ce au preluat reţeaua Billa.

    „Carrefour anunţă transferul către Societatea Zanfir SNC a două magazine Market în Brăila, ca urmare a angajamentului luat faţă de Consiliul Concurenţei, în momentul preluării Billa România“, spun oficialii lanţului francez.

    În momentul în care Concurenţa a aprobat tranzacţia prin care Carrefour a preluat Billa România, francezii s-au angajat să transfere către unu sau mai mulţi operator trei magazine din Brăila, două Carrefour şi un Billa. Familia Zanfir a preluat magazinele Carrefour amplasate în Strada Şcolilor, nr. 95 şi în bulevardul Dorobanţi, nr. 78 – strada 1 Decembrie 1918.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro