BusinessMagazin

Tag: bnr

  • Profit record de peste 10 mld. lei pentru bănci în 2022 după saltul ROBOR la 7-8%

    Profitul net la nivelul sistemului ban­car românesc a ajuns la sfârşitul anu­lui 2022 la un nivel record de 10,2 mld. lei, în creştere cu 24,4% faţă de câş­tigul din 2021, iar activele au urcat la un vârf de 701,4 mld. lei, în condiţiile creşterii creditării cu un ritm mediu de 14% an/an, potrivit datelor BNR.

    Acesta a fost cel mai bun câştig anual pentru bănci. Privind retrospectiv, se observă că în  2021 câştigul băncilor urcase la un vârf de 8,2 mld. lei, după ce în 2020 profitul în bankingul românesc a fost de 5 mld. lei, iar câştigul din tot anul 2019, de dinaintea pandemiei COVID-19, era de 6,3 mld. lei. În termeni anuali, până în 2020 cel mai mare profit al sis­temului bancar a fost în 2018, când câş­tigul s-a apropiat de 7 mld. lei.

    Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) erau la sfârşitul anului 2022 de 1,52% şi respectiv 16,59%, peste nivelurile din 2021.

    Pe parcursul anului 2022, după primul trimestru profitul sistemului bancar s-a apropiat de 2 mld. lei, la jumătatea anului câştigul a fost mai mult decât dublu, de circa 5 mld. lei, iar după nouă luni a urcat la 7,6 mld. lei, pentru ca la finalul anului 2022 să treacă de 10 mld. lei.

    Remarca guvernatorului BNR Mugur Isărescu din vara lui 2022 că băncile „au cam sărit calul“ cu ROBOR în 2022 se vede astfel în câştigul record al băncilor de anul trecut de 10,2 mld. lei după ce ROBOR la trei luni a explodat la 7%-8% în a doua parte a anului.

    Până acum, câştigurile mari obţinute de instituţiile de credit au fost, în general, corelate şi cu ascensiunea creditării şi a economiei. Creditarea a crescut cu un ritm mediu de 14% în 2022, iar economia a avut un avans de circa 5% în 2022.

     

  • Românii s-au speriat de creşterea dobânzilor la peste 14%. Dobânzile mari au dus la scăderea creditelor noi de consum în 2022 cu 6% după creşterea cu peste 40% din 2021

    ♦ Populaţia a luat în 2022 credite noi de consum în lei şi euro de 25,6 mld. lei, cu 6% sub nivelul din 2021 ♦ În 2022 s-a produs a doua scădere anuală a creditelor de consum din ultimul deceniu după declinul înregistrat în 2020, an marcat puternic de pandemia de COVID-19.

    Creditele noi de consum în lei şi în euro luate de populaţie de la bănci au scăzut în 2022 după ce în 2021 au accelerat la un nivel record al ultimilor 15 ani, făcând un salt de peste 40%, cel mai mare salt anual al creditelor retail din această perioadă, de când a publicat BNR astfel de date.

    Populaţia a luat în 2022 credite noi de consum în lei şi euro de 25,6 mld. lei, cu 1,65 mld. lei, respectiv cu 6% sub nivelul record din 2021, după cum reiese din datele BNR.

    Apetitul românilor pentru creditele de consum a început să scadă în 2022 în contextul majorării dobânzilor, al inflaţiei mari şi al războiului de la graniţă, după începutul bun de an, cu volume în creştere în ianuarie şi februarie. Privind retrospectiv, faţă de 2020, creditele noi de consum au avut în 2021 o creştere cu 7,9 mld. lei, respectiv cu 40,9%, după ce în 2020 au avut o scădere anuală de 16,8%, iar în 2019 au înregistrat un plus de 3,6%. În primăvara anului 2020, creditarea înregistrase un declin puternic, din cauza blocajului determinat de starea de urgenţă impusă atunci timp de două luni din cauza pandemiei de coronavirus. Pe componenta în lei, creditele noi de consum au scăzut în anul 2022 cu 1,7 mld. lei, respectiv cu 6,1%, până la 25,5 mld. lei. În 8 luni din 2022 volumele lunare ale creditelor noi de consum în lei au fost mai mici comparativ cu nivelurile din aceleaşi luni din 2021, în timp ce doar în 4 luni din 2022 volu­mele creditelor au fost mai mari. Tendinţa de scădere a creditelor retail a fost mai pronunţată în a doua jumătate a anului 2022.

    În ceea ce priveşte creditele noi de con­sum în euro, acestea s-au majorat faţă de 2021 cu 3,2 mil. euro, respectiv cu 17,4%, până la 22,2 mil. euro (echivalentul a 109,6 mil. lei). Majoritatea creditelor de consum noi (peste 99%) sunt în lei. Un factor im­portant care a influenţat declinul creditării pe componenta în lei a fost şi dobânda, care a urcat la peste 14%, fiind mai mult decât dublă faţă de dobânda la creditele noi de consum în euro. La creditele noi de consum în euro dobânda medie a urcat de la 3,74% în decembrie 2021 până spre 6% în decembrie 2022.

  • Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR: Nu cred că ratele-cheie vor scădea prea curând; la dobânzi de 0% şi 1% nu cred că vom reveni curând

    Ratele-cheie nu vor scădea prea curând, iar la dobânzi de 0% şi 1% nu cred că vom reveni curând, spune Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR.

    ”Când vorbim de dobânzile de piaţă, acolo se observă normalizarea lichidităţii, care este factorul principal din spatele evoluţiei ROBIR, care scade. La dobânzi de 0% şi 1% nu cred că vom reveni curând. Dobânzile sunt o reacţie la inflaţie, dacă inflaţia coboară, coboară şi dobânzile”.

    În ianuarie, BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, de la 6,75%  pe an.

    Banca Naţională a crescut dobânda-cheie de opt ori în 2022, până la 6,75%, de la 1,75% la finalul anului 2021, în condiţiile în care inflaţia a depăşit 16%, maximul ultimelor două decenii.

    Conform celei mai recente prognoze BNR, rata anuală a inflaţiei ar urma să scadă la 7% la finalul lui 2023, astfel că scăderea dobânzilor ar putea să demareze spre finalul acestui an sau din 2024.

    În opinia lui Cristian Popa, sursa principală a inflaţiei la nivel global nu a fost cererea de bunuri, ci oferta, o situaţie de care băncile centrale sunt consţiente.

    ”Problema cu care omenirea s-a confruntat era că erau prea puţine bunuri. Suntem într-o situaţie nouă. Toate băncile centrale sunt conştientă că sursa principală a inflaţiei nu este cererea, pe care o controlează mai bine, ci oferta. Nu este ideal să ataci acest gen de probleme cu creşteri de dobândă, dar nu poţi să stai degeaba”, a mai spus Cristian Popa.

    EL a reiterat estimările BNR că în trimestrul trei al acestui an inflaţia ar trebui să coboare la o cifră în România.  

    ”Politica monetară este ca atunci când dai drumul la duş: durează până vine apa caldă, mai întâi vine apă rece. Începem să vedem rezultatele. Este un mix ce vedem acum: componentele exogene devin dezinflaţioniste”.

    Instrumentele de politică monetară nu au capacitatea de a rezolva şocurile de partea ofertei, însă ele încep să se amelioreze.

     

  • Discuţie cu un corporatist: Când o să scadă dobânzile pentru că am văzut că Isărescu a zis că inflaţia va scădea de la 16% la 7%? De la 1.900 lei când am luat creditul, rata mi-a crescut acum la 3.000 lei şi nu mai pot! Când au crescut dobânzile, BNR şi băncile ne-au spus că e din cauza creşterii inflaţiei. Acum când inflaţia scade de ce nu scad şi dobânzile la fel?

    Miercuri, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR a anunţat noua prognoză de inflaţie pentru acest an, care ar indica o scădere de la 16,4%, cât a fost anul trecut la 7%, adică o reducere la jumătate.

    https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bnr-prognozeaza-acum-o-inflatie-de-7-la-sfarsitul-anului-2023-21609198

    Dintr-odată celor care au luat credite în lei în anii anteriori şi au fost loviţi de explozia ROBOR-ului, care a crescut de 3 ori şi a IRCC-ului, care a crescut de 4 ori, le-a revenit puţin zâmbetul.

    După ce l-au auzit pe Isărescu că inflaţia o să scadă, imediat cred că şi dobânzile vor scădea. Sau se aşteaptă la acest lucru.

    Anul trecut, când dobânzile au crescut, explicaţia Băncii Naţionale şi a băncilor a fost că a crescut inflaţia. Pentru publicul larg şi mai ales pentru cel mai educat, lucrurile sunt simple. Dacă BNR se aşteaptă ca publicul să înţeleagă cum e cu inflaţia de pe partea ofertei, cum e cu inflaţia importată prin preţurile la energie, cum este cu inflaţia de bază se înşeală.

    Mai mult decât atât publicul nu întelege, şi până la urmă nu trebuie să înţeleagă pentru că nu este treaba lui, cum se calculează ROBOR-ul, ce sunt dobânzile de pe piaţa interbancară şi cum se calculează IRCC-ul. Asta este responsabilitatea Băncii Naţionale.

    Publicul ştie, pentru ca aşa i s-a spus de la BNR şi de la bănci, că dobânzile au crescut pentru că a crescut inflaţia, că preţurile au crescut din cauza războiului din Ucraina şi a preţurilor la energie.

    Acum când inflaţia urmează să scadă, după cum a anunţat Isărescu, că preţurile la energie au scăzut, pentru ca aşa au citit peste tot, oamenii se asteaptă ca şi dobânzile să scadă, adică să scadă ratele pe care trebuie să le plătească la bancă.

    Dacă la o inflaţie de 16% am ajuns cu IRCC la 5,71%, la o inflaţie de 7% IRCC ar trebui să scadă la jumătate, nu? Aşa calculează oamenii. De aceea declaraţia lui Isărescu privind scăderea inflaţiei a fost mai urmărită şi mai citită ca niciodată.

    Problema este că dobânzile nu vor scădea aşa de repede, aşa cum speră cei care au luat credite ipotecare şi imobiliare în anii anteriori. Mai mult decât atât dobânzile nu vor mai scădea la nivelurile din anii anteriori, o spun economiştii şi o spune chiar şi BNR.

    https://www.zfcorporate.ro/banci-asigurari/deloitte-cfo-summit-2023-cristian-popa-bnr-cred-ratele-cheie-vor-21623089

    În 2020, un an când BNR  a scăzut dobânzile ca să susţină economia afectată de pandemie, băncile au dat credite ipotecare/imobiliare de 15 miliarde de lei.  Atunci ROBOR-ul era de 1 şi ceva la sută, iar IRCC-ul a fost cotat între 2,44 şi 1,88% pe tendinţă de scădere.

    În 2021, băncile au dat credite ipotecare/imobiliare de 21 de miliarde de lei când ROBOR-ul era sub 2%, iar IRCC-ul a fost cotat între 1,25 şi 1,86%. În T4/2021, deci când încă era linişte, IRCC-ul a înregistrat cea mai scăzuta valoare de 1,08%. Atunci o dobândă efectivă pentru un credit ipotecar era de 3,1%, adică IRCC +marja băncii de 2%.

    În 2022, băncile au dat credite ipotecare/imobiliare de 23,8 miliarde de lei, maxim istoric, cea mai mare parte în primele 3 trimestre, atunci când  IRCC-ul era de 1,17-1,86%.

    https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/romanii-au-luat-2022-credite-ipotecare-lei-euro-24-5-mld-lei-maximul-21602669

    Toţi cei care au luat credite în 2020/2021/2022, când dobânzile erau mici s-au trezit acum cu explozia ratelor.

    Într-un caz concret al unui corporatist,  de la 1.900 de lei, rata a ajuns acum la 3.000 de lei, iar remarca celui afectat a fost: Nu mai pot, a crescut prea mult!

    Băncile au vândut clienţilor un credit ipotecar cu o dobânda foarte bună, care putea fi platită, dar nu prea au discutat cu aceştia despre posibilitatea majorării dobânzilor şi cât ar avea de plătit dacă dobânzile cresc. Este adevărat că la vremea respectivă nimeni nu lua în calcul majorarea dobânzilor şi nici nu se arătau semne în aceast sens, cel puţin în 2020 şi 2021.

    Acum clienţii se simt înşelaţi şi de bănci, dar şi de BNR, pentru că nimeni nu le-a spus că dobânzile vor creşte, atunci când au luat credite, nu atunci când dobânzile deja au crescut.

    Explicaţiile legate de creşterea dobânzilor nu ţin, atunci când un client trebuie să plătească o rată care i-a crescut de la 1.900 de lei la 3.000 de lei.

    Acum toţi işi pun speranţa că această scădere a inflaţiei pe care a anunţat-o Isărescu va duce imediat şi la scăderea dobânzilor, deci implicit la scăderea ratelor pe care le au de plătit la bancă.

    Dar acest lucru nu se va întâmpla atât de uşor, iar oamenii vor deveni din ce în ce mai nervoşi pentru că le este greu să susţină aceasta creştere a ratelor, în condiţiile în care toate preţurile din viaţa de zi cu zi au explodat. Iar salariile nu prea au crescut, şi oricum dacă a fost o majorare ea a fost înghiţită imediat.

    Iar întrebarea celui cu care am avut această discuţie legată de declaraţia lui Isărescu privind scăderea inflaţiei, de reducerea puţin probabilă a dobâzilor, cel puţin anul acesta, a fost: Şi eu ce fac în continuare?

     

     


     

     

  • Poate este mai bine să iei un credit ipotecar acum, când dobânzile sunt mari şi poţi să-ţi testezi rezistenţa la plata unor rate mai mari

    Acum două săptămâni, o declaraţie a lui Alexandru Păunescu, director în cadrul Băncii Naţionale şi reprezentant al BNR în cadrul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor Bancare, a stârnit rumoare. El a recomandat românilor să îşi amâne intenţia de a lua credite, cel puţin pentru 2023, având în vedere că suntem într-o perioadă tulbure. „Având în vedere că suntem într-o perioadă de dobânzi extrem de ridicate, recomandarea noastră pentru consumatori este să îşi amâne investiţia într-un imobil cu credit sau achiziţionarea unor bunuri de folosinţă îndelungată, măcar pe parcursul acestui an. Există situaţii în care oamenii care se calificau la un credit acum câteva luni, ca urmare a creşterii destul de însemnate a dobânzilor nu se mai califică. Mai bine să mai aştepte o perioadă. Dacă aş fi în locul consumatorilor nu aş face un credit în această perioadă, cel puţin pe parcursul anului 2023”, a spus el. La prima vedere toţi am fi de acord cu acest lucru. ROBOR-ul a crescut la 7,1%, în timp, ce IRCC-ul, dobânda de referinţă pentru creditele ipotecare este de 5,71%, iar de la 1 aprilie va creşte la 6 şi ceva la sută. Dacă adăugăm marja băncii de 2 pp, rezultă o dobândă efectivă de peste 9% pentru cei care au ca indice ROBOR, sau peste 8% pentru cei care au ca referinţă IRCC.

    Aceasta este situaţia statică. Dar dacă ar fi să credem prognoza BNR, care mizează pe o scădere a inflaţiei de la 15% în ianuarie la o inflaţie cu o singură cifră începând din al doilea trimestru, ne-am putea aştepta că şi dobânzile la lei vor scădea. De fapt, ROBOR a scăzut de la finalul anului trecut de la 8,2% la 7,1%. Pe piaţa monetară dobânzile s-au cam stabilizat, iar din partea a doua a anului analiştii cred că dobânzile de pe piaţă vor scădea. IRCC-ul, care se calculează pe baza dobânzilor efectiv tranzacţionate de pe piaţa interbancară, cel mai probabil va începe să scadă din iulie. De aceea, tocmai acum, când nu îţi vine să iei credit pentru că dobânzile sunt mari, este cel mai bine să iei credit. Dacă ai venituri suficiente, dacă banca îţi dă credit conform simulărilor pe care le face, atunci când dobânzile vor scădea vei începe să plăteşti mai puţin.  Acum un an şi jumătate, când IRCC-ul era la cel mai redus nivel, de 1,08%, toate băncile te îndemnau să iei credit ipotecar. Totul părea extrem de luminos. Numai că între timp a venit inflaţia peste noi, mai avem şi un război la graniţă, iar dobânzile au crescut spectaculos şi mult într-o perioadă redusă de timp. Aşa că mulţi s-au trezit că au luat un credit ipotecar/imobiliar cu o rată de 1.900 de lei pe lună, iar acum trebuie să plătească peste 3.000 de lei, având în vedere creşterea IRCC. Nu ştiu câte bănci au prezentat clienţilor cum ar arăta un grafic de rambursare dacă dobânzile efective – DAE – ajung la 8-10% de la 3-4%. Dacă băncile ar fi făcut simularea pe o dobândă mai mare, mulţi s-ar fi gândit de două ori dacă să se înhame sau nu la acest credit. Aşa că este mai bine varianta actuală, cu dobânzi mari, în care îţi testezi capacitatea de plată a unui credit, iar dacă te încadrezi ar putea să fie o decizie foarte bună luarea unui împrumut pentru achiziţia unui apartament. Când piaţa va simţi că lucrurile s-au liniştit şi că urmează scăderea dobânzilor, preţurile apartamentelor  vor creşte instantaneu, ceea ce va însemna în realitate o pierdere pentru client, pentru că a ratat să cumpere acel apartament la un preţ mai mic, cînd dobânzile erau mai mari. Salariul mediu a crescut anul trecut cu 13%, iar la o inflaţie de 16,4% nu este o mare tragedie în scăderea puterii de cumpărare. Când românii vor reveni la bancă pentru un credit ipotecar, preţurile la apartamente vor fi mai mari. De asemenea, dacă salariile cresc poţi să te încadrezi mai bine în plata ratei la bancă, pentru că principalul nu se schimbă. Aşa că părerea mea este că atunci când sunt dobânzile mari îţi testezi rezistenţa la credit şi capacitatea de rambursare, nu atunci când dobânzile sunt mici şi au unde să crească. Eu cred că nu ne vom mai întâlni curând cu un deceniu de dobânzi mici şi ultramici, aşa cum a fost în ultimii 10-15 ani. Aşa că ratele actuale de plată, cu dobânzi mai mari, reprezintă nivelul de referinţă pentru un client. Aşa că poate este mai bine să iei credit acum, cât dobânzile sunt mari, iar preţurile apartamentelor încă nu au început să crească. 

    Dacă ar fi să credem prognoza BNR, care mizează pe o scădere a inflaţiei de la 15% în ianuarie la o inflaţie cu o singură cifră începând din al doilea trimestru, ne-am putea aştepta că şi dobânzile la lei vor scădea. De fapt, ROBOR a scăzut de la finalul anului trecut de la 8,2% la 7,1%. Pe piaţa monetară dobânzile s-au cam stabilizat, iar din partea a doua a anului analiştii cred că dobânzile de pe piaţă vor scădea. IRCC-ul, care se calculează pe baza dobânzilor efectiv tranzacţionate de pe piaţa interbancară, cel mai probabil va începe să scadă din iulie. De aceea, tocmai acum, când nu îţi vine să iei credit pentru că dobânzile sunt mari, este cel mai bine să iei credit.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cristian Popa, BNR: Inflaţia cum a venit, aşa şi pleacă. Foarte important, asta nu înseamnă că preţurile vor scădea. Preţurile vor mai creşte, dar cu rate de creştere mai mici

    Cristian Popa, , membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), a spus, al Deloitte CFO Summit 2023, că inflaţia va scădea în 2-23, iar din trimestrul al treilea va ajunge la o cifră.

    „Inflaţia cum a venit aşa şi pleacă. Factorii exogeni care au dus inflaţia sus duc în mare parte şi în jos acum. Foarte important, asta nu înseamnă că preţurile vor scădea. Preţurile vor mai creşte, dar cu rate de creştere mai mici.”

    Deloitte România organizează astăzi, 15 februarie, cea de-a patra ediţie a Deloitte CFO Summit, conferinţa dedicată directorilor financiari.

    Ce a mai spus Cristian Popa la Deloitte CFO Summit 2023:

    Problema cu care omenirea s-a confruntat era că erau prea puţine bunuri. Suntem într-o situaţie nouă. Toate băncile centrale sunt conştientă că sursa principală a inflaţiei nu este cererea, pe care o controlează mai bine, ci oferta. Nu este ideal să ataci acest gen de probleme cu creşteri de dobândă, dar nu poţi să stai degeaba.

    Instrumentele de politică monetară nu au capacitatea de a rezolva şocurile de partea ofertei, însă ele încep să se amelioreze.

    Politica monetară este ca atunci când dai drumul la duş: durează până vine apa caldă, mai întâi vine apă rece. Începem să vedem rezultatele. Este un mix ce vedem acum: componentele exogene devin dezinflaţioniste.

    În trimestrul trei al acestui an ar trebui să vedem inflaţia la o cifră în România.

    Nu cred că ratele-cheie vor scădea prea curând. Când vorbim de dobânzile de piaţă, acolo se observă normalizarea lichidităţii, care este factorul principal din spatele evoluţiei ROBIR, care scade.

    La dobânzile de 0 şi 1% nu cred cp vom reveni curând, pentru că sunt schimbări structurale peste tot în lume. Dobânzile sunt o reacţie la inflaţie, dacă inflaţia coboară, coboară şi dobânzile.

    Situaţia este că atunci când cursul se apreciază, este considerat ca evoluţie pozitivă. Însă, când ai deficit de cont curent atât de mare, bineînţeles că această apreciere nu este neapărat de lăudat. Poate fi o preocupare, aş spune că trebuie atenţie. Cum prea multă depreciere strică, s-ar putea şi ca prea multă apreciere să strice.

    Nu vedem recesiune. Vedem mai degrabă un scenariu de reducere accelerată a ritmului de creştere.  Vedem de asemenea că piaţa muncii este tensionată.

     

  • Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Când ajungi la 10% din PIB cu deficitul de cont curent trebuie să ciuleşti urechile cu mare atenţie. Am mai avut în 2008 o astfel de situaţie

    Deficitul de cont curent de aproape 10% din PIB este “măricel”, însă deocamdată acest deficit este bine finanţat, în principal cu fluxuri care nu generează datorie, precum participaţii de capital, investiţii straine directe şi absorbţia de fonduri europene, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR la conferinţa de prezentare a Raportuli trimestrial asupra inflaţiei.

    “Avem deficit de cont curent de aproape 10%, este măricel. Când ajungi la 10% cu deficitul de cont curent trebuie să ciuleşti urechile cu mare atenţie. Am mai avut în 2008 o asemenea situaţie. Deocamdată deficitul de cont curent este bine finanţat în principal cu fluxuri negeneratoare de datorie, participaţii de capital, investiţii străine directe şi absorbţia de fonduri europene. Avem o problemă de fond, deficitul structural fiind mare”, a explicat Isărescu.

    Deficitul de cont curent a fost în 2022 de 26,5 de mld. euro. Pe de altă parte, investiţiile străine au ajuns la 10,7 mld. euro, iar fondurile europene intrate în economie au fost de 7,8 mld. euro. Astfel, investiţiile străine, fondurile UE şi remiterile, care sunt în medie de 4 mld. euro/an, compensează deficitul de cont curent şi ţin cursul de schimb la sub 5 lei pentru un euro.

  • De ce cursul valutar nu creşte, cum ar justifica inflaţia dublă din România şi imensul deficit comercial? După ce au scăzut presiunile pe inflaţie şi pe creşterea dobânzilor la lei, acum principala problemă a lui Isărescu este cum să facă să nu lase cursul leu/euro să scadă

    Vineri, 10 februarie 2023, BNR a afişat un curs valutar de 4,9045 lei pentru un euro. Pe 10 februarie 2020, cursul valutar a fost de 4,7668 lei/euro, pe 10 februarie 2021 cursul a fost de 4,8744 lei/euro, iar pe 10 februarie 2022 cursul a fost de 4,9450 lei/euro. Deşo de trei ani suntem în criză, cursul valutar leu/euro aproape că nu s-a mişcat deloc.

    De luni bune, BNR face eforturi să ţină cursul valutar nu să nu crească, cum s-ar aştepta lumea, cum ar justifica creşterea inflaţiei, dar mai ales deficitul comercial imens raportat de România pentru anul 2022, de nu mai puţin de 34 de miliarde de euro, ci să nu scadă.

    Ca o dată istorică, în 2008, când am intrat în criză, deficitul comercial ajunsese la 23,9 miliarde de euro.

    Acest deficit comercial din 2022, rezultat al unor exporturi de 92 de miliarde de euro dar al unor importuri de 126 de miliarde de euro, se duce mai departe în deficitul de cont curent, care va fi publicat în următoarele zile pentru anul 2022, dar care va arăta un nivel extrem de îngrijorător, de peste 9% din PIB.

    După cum ar arăta anumiţi indicatori macro ai României – deficitul comercial, deficitul de cont curent, deficitul bugetar şi inflaţia, dublă faţă de Europa -, chiar ar fi trebuit să avem creşterea cursului valutar leu/euro, deci o depreciere a monedei naţionale, dar în schimb avem presiuni pentru scăderea cursului, deci aprecierea monedei naţionale.

    Dacă dăm timpul înapoi cu trei ani în urmă, în 10 februarie 2020, cu o săptămână înainte de izbucnirea oficială a pandemiei şi închiderea economiilor, cursul era cotat la 4,7668 lei pentru un euro.

    A venit pandemia, iar două-trei săptămâni BNR a vândut valută cu toate mâinile pentru a nu lăsa cursul să crească prea mult, având în vedere presiunile care erau atunci când lumea îşi scotea leii din bănci ca să-i schimbe în valută. De altfel, pe piaţa caselor de schimb au fost câteva zile în care cursul depăşise 5 lei pentru 1 euro la vânzare.

    După trei ani, timp în care am avut o pandemie, am avut apoi explozia preţurilor la energie, războiul militar din Ucraina, învierea inflaţiei – care a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 30-40 de ani în lumea occidentală, iar la noi la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani -, cursul valutar a crescut cu numai 2,88% (în 2021 am avut 0,6% având ca reper 10 februarie, în 2022 s-a înregistrat o apreciere de 0,8%).

    În cei trei ani – 2020, 2021, 2022 – inflaţia adunată în România a fost de 26,4%, iar în Europa a fost de 12,25%. Deci ar fi trebuit să avem o creştere a cursului de 14,15%.

    Dacă adunăm creşterile economice, în România am avut în trei ani o creştere cumulată de 6,7% iar în Europa de 3,01%, ar rezulta un avantaj în favoarea României de 3,7%. Dacă scădem acest avantaj din diferenţialul de inflaţie, rezultă 10,35%, cât ar fi trebuit să crească cursul, măcar să nu pierdem competitivitate. În schimb, avem o creştere a cursului de numai 2,88%, deci avem o supraapreciere a leului de 7,47%.

    Aceste cifre ar reclama o creştere a cursului valutar, dar presiunea este în sens contrar.

    De la finalul anului trecut, de când Banca Naţională a lăsat mai multă lichiditate în piaţă pentru ca Ministerul Finanţelor să aibă de unde să se împrumute iar băncilor să nu li se taie respiraţia, România a fost invadată de investitori de portofoliu cu miliarde de euro, pe care le-au schimbat în lei şi au cumpărat titluri de stat.

    Dacă în primele luni de la izbucnirea războiului din Ucraina investitorii de portofoliu, care speculează mişcările de curs valutar  şi de dobândă, şi-au retras banii având în vedere că suntem la graniţă cu războiul, ceea ce a creat mari probleme Ministerului de Finanţe în a găsi bani pentru finanţarea deficitului şi a datoriilor care ajungeau la scadenţă, acum investitorii au revenit pe piaţă să cumpere titluri de stat româneşti. Aşa se face că randamentul titlurilor pe 10 ani a scăzut de la peste 9% la 7,5% în prezent, iar ROBOR a scăzut de la 8,2% la 7,1%, cât a fost cotat pe 10 februarie. Această scădere de dobândă la titluri de stat şi la ROBOR a fost în contradicţie cu creşterea de dobândă de referinţă operată de Banca Naţională a Românei în acelaşi interval.

    Revenirea investitorilor de portofoliu are legătură şi cu îmbunătăţirea perspectivelor legate de evoluţia inflaţiei, în lume şi în România.

    În comunicatul de după şedinţa de politică monetară în care a păstrat dobânda de referinţă la 7%, BNR a anunţat că inflaţia va ajunge la o singură cifră cu două trimestre în avans faţă de estimările anterioare. Imediat, analiştii economici şi-au schimbat prognozele, ultimele date indicând o inflaţie în jurul a 8% pentru acest an faţă de 10-12% estimările anterioare. Chiar BNR avea o prognoză de 10,59% pentru 2023, dar asta înainte de ultimele evenimente. Săptămâna aceasta Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, va prezenta ultimele date legate de evoluţia inflaţiei şi ceea ce se întâmplă pe piaţa monetară şi valutară.

    Dacă Isărescu s-a luptat în ultimul an şi jumătate cu inflaţia şi cu creşterea dobânzilor la lei, acum se luptă mai mult cu cursul valutar, în sensul scăderii, nu creşterii lui, având în vedere miliardele de euro care intră pe piaţa titlurilor de stat, pe piaţa monetară din fondurile europene şi din investiţiile străine.

    Aşa se face că deşi avem o explozie a deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, rezerva valutară a BNR nu scade, ci chiar creşte. În ultimii trei ani rezerva valutară a crescut cu 13,7 miliarde de euro, de la 32,9 miliarde de euro la 46,6 miliarde de euro. BNR cumpără valută de pe piaţă pentru a evita o apreciere şi mai mare a cursului valutar, dar asta înseamnă că injectează şi mai multă lichiditate în lei în piaţă, ceea ce ar contribui la scăderea mai mare a dobânzilor la lei, lucru pe care BNR ar vrea să-l evite ca să nu apară din nou presiuni inflaţioniste.

    Când dobânzile la lei vor mai scădea iar cele la euro vor creşte, pentru că Banca Centrală Europeană anunţă o nouă creştere a dobânzii de referinţă de la 2,5% la 3%, investitorii de portofoliu vor ieşi de pe piaţă repede, la fel cum au intrat, pentru că se anulează diferenţialul de dobândă între leu/euro şi leu/dolar.

    Atunci să vedem cum va evolua cursul valutar.

  • Cum se explică scăderea dobânzilor pe piaţa interbancară? ROBOR la 3 luni a coborât vineri la 7,11%, după decizia BNR de a menţine dobânda-cheie la 7%. Surplusul de lichiditate din piaţa interbancară influenţează scăderea dobânzilor, spun analiştii

    ♦ Excesul de lichiditate a urcat în ianuarie 2023 la un nivel record, depăşind 21 mld. lei ♦ Scăderea ROBOR în 2023 spre 7% a venit după ce în 2022 băncile „au cam sărit calul cu ROBOR“, ducând dobânzile peste 8% ♦ Deşi indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele retail în lei luate înainte de luna mai 2019, precum şi de companii, scade spre 7%, rămâne peste valoarea IRCC, noul indice de referinţă pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, care a crescut de la 1 ianuarie 2023 la 5,71%.

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele companiilor în lei, a fost în ianuarie şi februarie 2023 pe o tendinţă preponderent de scădere, coborând spre 7%, potrivit datelor BNR. 

    Vineri cotaţia ROBOR la 3 luni a coborât la 7,11%, de la 7,14% joi, după ce BNR a decis să menţină dobânda-cheie la 7%, în condiţiile „descreşterii semnificativ mai alerte“ a inflaţiei şi a încetinirii progresive a economiei şi creditării.

    ­Comparativ, în 3 ianuarie 2023 indicele ROBOR la 3 luni era de 7,56%, iar pe 30 decembrie 2022 indicele era cotat la 7,57%. Nivelul maxim atins de acest indice în 2022 a fost de 8,21%, în luna octombrie 2022. Deşi indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi de companii, scade spre 7%, rămâne în continuare peste valoarea IRCC, noul indice de referinţă pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, care a crescut de la 1 ianuarie 2023 la 5,71%.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţie şi politica fiscală.

    Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank România, şi Frantisek Taborsky, EMEA FX & FI Strategist în cadrul grupului olandez ING, susţin că motivul principal al scăderii dobânzilor din piaţa interbancară a fost, fără îndoială, surplusul masiv de lichiditate care a atins maxime istorice în ianuarie, depăşind 21 mld. lei. ìAcest lucru depăşeşte cu mult estimările noastre iniţiale, care s-au apropiat oarecum de excedentul din decembrie de aproximativ 11 mld. lei, susţin analiştii ING Bank. Pe medie, ROBOR la 3 luni a scăzut faţă de decembrie cu aproape 50 de puncte de bază, tranzacţionându-se acum aproape de rata-cheie de 7%.

    Piaţa interbancară a început anul 2023 cu excedent de lichiditate record, de aproape 21,3 mld. lei, rămânând pe surplus, aşa cum a şi închis anul 2022, iar în luna ianuarie nu a fost nicio operaţiune repo şi niciun împrumut de urgenţă Lombard, după cum reiese din datele Băncii Naţionale. Lichiditatea revenise pe piaţa interbancară din noiembrie 2022, când surplusul a fost de aproape 5,5 mld. lei, după opt luni consecutive de deficite mari, atât în primăvară şi vară, cât şi în primele două luni de toamnă de anul trecut piaţa fiind secată de lichiditate. În decembrie 2022, surplusul de lichiditate urcase la peste 10,9 mld. lei.

    Suma depusă de bănci la BNR prin facilitatea de depozit a fost în ianuarie 2023 de aproximativ 21,3 mld. lei, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Valori mai ridicate ale depozitelor plasate de bănci la BNR prin această facilitate, de peste 30 mld. lei, au fost înregistrate în primul trimestru din anul 2012.

    Scăderea ROBOR în 2023 spre 7% a venit după ce în 2022 băncile Ñau cam sărit calul cu ROBORî, ducând dobânzile peste 8%, peste nivelul dobânzii-cheiedin 2022, dar şi peste nivelul dobânzii la facilitatea de creditare Lombard.

    Creşterea substanţială a indicelui ROBOR în 2022, peste 8%, în urma înăspririi politicii monetare determinate de explozia inflaţiei spre 17% a mărit tensiunea persoanelor fizice şi companiilor cu credite cu dobânda variabilă legată de acest indice şi a determinat românii să meargă la bancă şi să solicite diverse măsuri precum schimbarea indicelui de referinţă în IRCC, trecerea la dobândă fixă, refinanţări, suspendări de rate sau alte măsuri.

    După ce la începutul anului 2022 indicele era cotat la 3,02%, în luna iulie de anul trecut ROBOR la 3 luni a trecut de 7%, pentru ca în august să depăşească 8%, nivelul rămânând ridicat până la jumătatea lunii noiembrie 2022, când a început o uşoară tendinţă de scădere a indicelui, spre 7,6% în decembrie.

    După creşterea substanţială a ROBOR, până la 7-8%, la începutul lunii noiembrie Consiliul Concurenţei a început să descindă în birourile celor 10 bănci care cotează ROBOR-ul, începând o investigaţie legată de evoluţia dobânzilor la lei, însă ancheta poate să dureze câţiva ani. Investigaţia Consiliului Concurenţei la bănci din noiembrie, a venit după ce încă din vară, în luna august 2022, şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu critica băncile au suprareacţionat şi au majorat artificial ROBOR-ul, mult peste dobânda-cheie şi peste rata Lombard. ìIndicele ROBOR din piaţa interbancară evoluează în general aproape de dobânda de politică monetară, însă timp de câteva luni acesta s-a decuplat, băncile <sărind calul> şi ducând ROBOR-ul mult peste rata-cheieî, spunea în august 2022 Isărescu.

    Şi seceta de lichiditate a împins băncile ìsă sară calul cu ROBOR-ulî, BNR înăsprind condiţiile de lichiditate pentru a determina băncile să împingă mai sus dobânzile la depozite. Comparativ, indicele IRCC, folosit în T4/2022 de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, era cotat la 4,06%.

    Timp de mai multe luni din 2022, banca centrală a încercat să determine băncile comerciale să majoreze mai mult dobânzile la depozitele populaţiei şi firmelor, inclusiv prin restrâgerea lichidităţii din piaţa interbancară. Mai exact, BNR a decis să păstreze controlul ferm al lichidităţii din piaţa monetară, iar facilitatea de creditare (Lombard) este considerată instrumentul operaţional relevant în cadrul politicii de control ferm al lichidităţii. Când banca centrală vrea să ţină lichiditatea mai strâns şi nu mai organizează operaţiuni repo, băncile care au deficit de lichiditate sunt nevoite să se împrumute la Lombard, la dobânzi mai mari.

     

  • Cu ochii la scăderea „semnificativ mai alertă“ a inflaţiei, dar şi la încetinirea economiei şi creditării, BNR ţine dobânda la 7%

    BNR a oprit ciclul de înăsprire a politicii monetare, păstrând dobânda-cheie la 7%, după cum au anticipat analiştii, după o serie de 11 majorări consecutive.

    Perspectiva „descreşterii semnificativ mai alerte“ decât s-a anticipat anterior, a inflaţiei anuale şi scăderea la o cifră din T3, în timp ce economia „încetineşte  progre­siv“, ca şi creditarea, au determinat BNR să menţină dobânda la 7% la a doua şedinţă de politică monetară din 2023. Cele mai recente date şi analize indică o încetinire progresivă a creşterii economiei în trimestrele IV 2022 şi I 2023, atenţionează BNR.

    Banca centrală vorbeşte şi despre „decelerarea“ creşterii anuale a creditului acordat sectorului privat.

    În ianuarie 2023, rata-cheie fusese majorată de BNR cu 0,25 puncte procentuale, de la 6,75% până la 7% după cele opt creşteri operate în 2022.

    Scăderea inflaţiei în 2023 ar veni după ce în decembrie 2022 rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor la 16,4%, de la 16,8% în noiembrie. BNR prognoza în noiembrie 2022 o inflaţie de 11,2% pentru 2023. La categoria incertitudini şi riscuri „considerabile“ atât la adresa perspectivei activităţii economice, cât şi a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, BNR vorbeşte despre escaladarea războiului din Ucraina şi sancţiunile asociate, dar şi de politica fiscală, absorbţia fondurilor europene.

    O importanţă deosebită o au în actuala conjunctură deciziile de politică monetară ale Fed şi BCE, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune, inclusiv din perspectiva diferenţialului ratelor dobânzilor în continuă schimbare, precum şi a mişcărilor de capital.