BusinessMagazin

Tag: bloomberg

  • Asul ascuns din mâneca fondatorului Zara

     Proprietăţile miliardarului spaniol au crescut până la 15,2 miliarde de euro, a anunţat compania recent. Ortega, în vârstă de 84 de ani, fondatorul şi proprietarul casei de modă Zara, a investit anul trecut 2,1 miliarde de euro în proprietăţi imobiliare prin intermediul unor filiale ale companiei sale Pontegadea.

    Pontegadea, care deţine 59,3% din compania Zara Inditex SA, a avut un venit net de 1,8 miliarde de euro în 2019, inclusiv 1,64 miliarde de euro în dividende Inditex şi 621 milioane de euro din active imobiliare.

    Ortega, cel mai bogat om din Spania, şi-a diversificat averea pentru a-i menţine valoarea, investind peste 3 miliarde de dolari în imobiliare din SUA în ultimii ani. Achiziţiile includ proprietăţi de top, cum ar fi Haughwout Building din Manhattan şi cel mai înalt turn de birouri din Miami (Southeast Financial Center).

    Pe lângă faptul că a închiriat spaţii unor giganţi din tehnologie, cum ar fi şi Facebook, Pontegadea îi găzduieşte şi pe rivalii Inditex Hennes & Mauritz (H&M) şi The Gap.

    Fiul unui lucrător feroviar, Amancio Ortega a început să lucreze de la vârsta de 13 ani, fiind comis-voiajor pentru un magazin de tricouri numit Gala. 

  • Cine sunt oamenii care profită de pe urma încălzirii globale şi îşi construiesc afaceri de miliarde

    Încălzirea globală pare să aibă şi câştigătorii ei: primii dintre cei care au decis să investească în soluţii de sustenabilitate şi energie regenerabilă au ajuns deja să conducă imperii verzi de miliarde de dolari.

    Patru persoane din spatele unui furnizor chinez gigant de baterii pentru autovehicule electrice au o avere combinată de 17 miliarde de dolari, un australian a construit o avere de 7 miliarde de dolari doar din reciclare, iar o companie de transport auto care foloseşte hidrogenul drept combustibil generează de asemenea miliarde – acestea sunt doar câteva dintre imperiile care s-au dezvoltat pe seama soluţiilor de sustenabilitate de care din ce în ce mai multe companii au nevoie, potrivit datelor compilate de Bloomberg.

    Cu o avere netă totală de 61 de miliarde de dolari la finalul lui 2019 – de aproximativ trei ori mai mare decât capitalizarea firmei de servicii petroliere Halliburton – primii miliardari care şi-au construit averile din energia verde şi soluţiile de sustenabilitate reprezintă reprezintă avangarda superbogaţilor care luptă împotriva încălzirii globale, scrie Bloomberg.

    Lista alcătuită de jurnaliştii de la Bloomberg descrie diversitatea economiei verzi şi include nume cunoscute precum cel al lui Elon Musk, până la fondatori mai puţin ştiuţi ai unora dintre cele mai mari companii din China.

    Activele generate de o serie de măsuri de sustenabilitate integrate în decizii de investiţii au ajuns la 30.700 de miliarde de dolari la finalul anului 2018, potrivit unui raport publicat de un grup de companii financiare, inclusiv Bloomberg LP (compania-mamă a Bloomberg News).
    Popularitatea investiţiilor verzi este atât de ridicată încât factorii decizionali din Europa stabilesc noi reguli pentru a defini parametrii de creştere ai acestora.

    Orientarea spre investiţiile verzi reprezintă şi o schimbare de paradigmă referitoare la modul în care au fost create primele averi ale lumii, care au dominat secolul al XX-lea. Spre exemplu, amintesc jurnaliştii de la Bloomberg, John D. Rockefeller a devenit primul miliardar din istorie, ca urmare a dezvoltării Standard Oil, iar el a fost urmat de mai multe dinastii construite pe baza unor industrii similare precum Ford şi DuPont.
    Economia care se bazează pe carbon domină însă în continuare. Giganţi din industria petrolului, industriaşi şi producători auto alcătuiesc mai mult de un sfert din cei 500 cei mai bogaţi oameni ai lumii căutaţi de Bloomberg, printre care: producătorul de petrol Harold Hamm, deţinătorul de rafinării Mukesh Ambani şi moştenitoarea imperiului BMW, Susanne Klatten. În continuare cea mai valoroasă companie a lumii este una din industria petrolului: nou-listata Saudi Aramco, ce are o capitalizare de piaţă de 1.800 de miliarde de dolari.

    Emisiile de gaze de seră au crescut cu 1,5% pe an în ultimul deceniu. „Averea verde este foarte dependentă de tehnologii inovatoare, ceea ce înseamnă că aceste averi pot să dispară într-o clipă”, a observat Kingsmill Bond, strateg energetic la Carbon Tracker, un think tank care analizează impactul schimbărilor climatice asupra pieţelor de capital şi investiţiilor în combustibilii fosili. „Oameni care îşi croiesc cu succes noi nişe în această nouă economie vor fi proprietarii averilor din viitor”, spune ea în articolul publicat de Bloomberg.

    Un exemplu în acest sens este Mário Araripe, un om de afaceri brazilian care şi-a construit o avere în domeniul imobiliarelor după ce a fost convins de promisiunea energiei eoliene: „Imnul naţional al Braziliei spune că ţara este un gigant datorită propriei naturi. Oamenii au crezut mereu că aceasta se referă la aur sau la alte comori ascunde, dar eu nu cred asta, cred că este vântul”, a spus el în 2017.
    Afacerile sustenabile ar putea să înflorească şi mai mult prin prisma capitalului pe care îl atrag – în special prin family offices-urile super-bogaţilor – care fac sustenabilitatea un element-cheie în strategiile lor. TCI Fund Management, fondul de management condus de Christopher Hohn, a avertizat recent companiile din portofoliul lui că e momentul să ia măsuri legate de acţiunile climatice sau să îşi diversifice riscurile. 

    1. Zeng Yuqun (foto), Huang Shilin, Pei Zhenhua, Li Ping
    CATL China
    Avere netă: 16,7 mld. dolari
    Avere netă rezultată:16,7 mld. dolari

    CATL este producătorul principal de baterii electrice al Chinei, care furniează piese pentru companii precum Daimler, Toyota, BMW şi Volvo. Compania a fost înfiinţată în 2011. Este estimat ca piaţa globală a maşinilor electrice să crească până la 500 de miliarde de dolari până în 2050. Acţiunile CATL au crescut de patru ori de la listarea companiei, în iunie 2018.

    2. Elon Musk
    Tesla, Statele Unite
    Avere netă: 27,6 mld. dolari  
    Avere netă rezultată: 14,6 mld. dolari

    Elon Musk deţine aproximativ o cincime din producătorul de maşini electrice Tesla. Este CEO al companiei cu sediul central în Palo Alto care furnizează şi sisteme
    de energie solară. Gigafactory 1, parte din grupul Tesla, de pildă, este producătorul principal de baterii electrice la nivel mondial. 

    3. Aloys Wobben
    Enercon
    Germania
    Avere netă: 7,3 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 7,3 mld. dolari

    Enercon este una dintre cele mai mari companii producătoare de energie eoliană ale lumii, cu un procent de 6% din piaţa globală de instalaţii eoliene onshore în 2018, potrivit datelor de pe site-ul companiei citate de Bloomberg. Compania a instalat 54% din turbinele eoliene noi ale Germaniei în 2018, dar s-a confruntat recent şi cu turbulenţe. 

    4. Anthony Pratt
    Pratt Industries
    Australia
    Avere netă: 6,8 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 6,8 mld. dolari

    Pratt conduce afacerea familiei înfiinţată încă din 1948, pe care o reorientat-o înspre sisteme de împachetare şi producţie de hârtie 100% reciclată. El este omul de afaceri din spatele companiei cu sediul central în Melbourne Visy Industries şi al Pratt Industries, care este cea mai mare companie privată de reciclare de hârtie şi de elemente de împachetare. 

    5. Li Zhenguo (foto),
    Li Chunan, Li Xiyan
    Longi
    China
    Avere netă: 3,4 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 3,4 mld. dolari

    Longi Green Energy Technology este cel mai mare producător de panouri solare fotovoltaice monocristaline. Fondată în 2000, compania furnizează mai mult de 300 gigawaţi din energia solară, reprezentând un sfert din cererea globală. Compania are o capitalizare de piaţă de 16 miliarde de dolari. 

    6. Jose Manuel Entrecanales
    Acciona
    Spania
    Avere netă: 4,9 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,9 mld. dolari

    Acciona reuneşte mai multe afaceri din domeniul energiei verzi – eoliană, solară, fotovoltaică, hidroelectrică, biomasă şi termală – cu scopul de a produce electricitate pentru mai mult de 6 milioane de locuinţe. Omul de afaceri Entrecanales a diversificat afacerile din construcţii create de bunicul său
    orientându-se spre energie regenerabilă în 2004, după ce a preluat rolul de preşedinte al companiei. Divizia de energie a grupului a generat mai mult de 60% din veniturile acestuia în 2018. 

    7. Lin Jianhua
    Hangzhou Firs Applied Material
    China
    Avere netă: 2,9 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,9 mld. dolari

    Fondată în 2003, compania Hangzhou First Applied Material produce mai ales piese pentru paneluri solare, generând mai mult de jumătate din piaţa globală, potrivit site-ului companiei. Aceasta are o capitalizare de piaţă de 3,7 miliarde de dolari. 

    8. Wang Chuanfu
    BYD
    China
    Avere netă: 4,2 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,4 mld. dolari

    Wang Chuanfy a pus bazele BYD în 1995, iar acum compania este cel mai mare producător de vehicule electrice din China, cu venituri de 122 de miliarde de yuani
    (18 miliarde de dolari) în 2018. Afacerea converteşte flota Shenzenului de autobuze, taxiuri şi camioane la autovehicule electrice. 

    9. Somphote Ahunai
    Energy Absolute
    Thailanda
    Avere netă: 2,4 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,4 mld. dolari

    Somphote Ahunai a început compania Energy Absolute în 2006 pentru a produce ulei de palmier. Şi-au extins apoi afacerile la producţia de biodiesel şi apoi au trecut la energie regenerabilă în 2011. A introdus Mine Mobility, primul vehicul electric creat şi produs în ţară. 

    10. Trevor Milton
    Nikola Motor
    Statele Unite
    Avere netă: 1,3 mld. dolari
    Avere netă rezultată:1,3 mld. dolari

    Start-up-ul american Nikola Motor dezvolă autocamioane alimentate cu hidrogen ale căror costuri cu combustibilii vor scădea cu între
    20 şi 30%. Tehnologia foloseşte energia solară pentru a face hidroliza apei şi foloseşte celulele de hidrogen rezultate drept combustibil. 

  • Bloomberg: România, blocată de povara cheltuielilor, pe măsură ce populiştii forţează măsuri care riscă retrogradarea ratingului ţării

    Guvernul, presat să adopte majorarea pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii. Bloomberg: România, la un pas să fie retrogradată în categoria junk de Standard&Poors

    România se află într-o situaţie delicată în ceea ce priveşte cheltuielile publice, în condiţiile în care populiştii forţează măsuri care riscă să ducă la retrogradarea ratingului suveran la categoria „junk”, adică ţară nerecomandată pentru investiţii, arată o analiză Bloomberg.

    România s-a alăturat ţărilor din Europa care au majorat cheltuielile publice pentru a atenua impactul economic al pandemiei de coronavirus. Dar opoziţia, care poate respinge cu majoritate de voturi guvernul minoritar în Parlament, cere majorarea pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii.

    În timp ce UE permite o abatere bugetară, nu este de aşteptat ca agenţiile de evaluare financiară să fie la fel de înţelegătoare. Trei agenţii de evaluare financiară acordă României un rating situat cu doar o treaptă peste categoria „junk”, cu perspective negative. 

    Aceasta în condiţiile în care S&P Global Ratings urmează să anunţe chiar astăzi o revizuire a ratingului de ţară. Pentru premierul Ludovic Orban, care se confruntă cu alegeri în toamnă, este dificil să găsească un echilibru, scrie Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • America se îndreaptă spre un dezastru economic: Pandemia şi izolarea deja au dus la 30 de milioane de şomeri, o realitate care depăşeşte şi cele mai pesimiste scenarii. Rata şomajului a explodat la 22%, mai mult decât dublu faţă de criza din 2009

    Izolarea din cauza pandemiei loveşte în business-urile din Statele Unite. Încă 3,8 milioane de americani şi-au depus actele pentru şomaj săptămâna trecută, trimiţând totalul pe ultimele 6 săptămâni la peste 30 de milioane de şomeri, potrivit Bloomberg. 

    În săptăptămâna care s-a încheiat pe 25 aprilie, datele oficiale arată că s-au înregistrat 3,84 milioane de cereri de şomaj, iar săptămâna anterioară încă 4,44 mil. În timp ce numărul aplicaţiilor pentru şomaj ajung la un nivel record de dinainte de criză, este a patra săptămână în care ritmul a decelerat, sugerând că ceea ce a fost mai rău deja ar fi trecut pe piaţa muncii.

    În acelaşi timp, pierderea de locuri de muncă este departe de a se fi încheiat, iar revenirea ar putea dura ani buni. 

    Dacă numărăm totalul cererilor de şomaj, rata şomajului ar ajunge undeva la 22%, ceea ce ar fi cea mai ridicată de la Marea Criză din 1930. Aceasta este de asemenea mult peste rata de 10% atinsă în 2009. 

    Economia Statelor Unite a contractat în T1 în cel mai rapid ritm de la criza din 2008 încoace, punând capăt celei mai lungi perioade de creştere economică din istorie, în condiţiile în care izolarea din cauza pandemiei de coronavirus a sufocat economia, scrie Financial Times.

    PIB-ul SUA a înregistrat o scădere de 4,8% în primul trimestru, potrivit datelor preliminare de la Biroul de Analiză Economică.

    Aceasta marchează cea mai abruptă scădere de la prăbuşiurea de 8,4% de la finalul anului 2008, fiind mai mare chiar şi decât estimările analiştilor, care anticipau o scădere de 4%.

    Într-o declaraţie istorică, Biroul de Analiză Economică din SUA a spus că a identificat izolarea drept cauza scăderii, care a dus la prăbuşirea cererii, în condiţiile în care business-urile şi şcolile au trecut la muncă/învăţământ remote, iar consumatorii şi-au redus drastic achiziţiile şi au redirecţionat cheltuielile.

    Lovitura la adresa adresa consumatorilor americani, care erau o parte esenţială din motorul economiei, este evidentă, cu o scădere de 7,6% la consum, cel mai mare declin din 1980.

     

    Cum arată situaţia în România 

    În România, de la începutul pandemiei până în prezent sunt peste 1 milion de persoane aflate în şomaj tehnic şi aproximativ 270.000 de contracte de muncă au fost desfăcute definitiv. 

    Peste 96% dintre IMM-urile din România au înregistrat scăderi ale cifrei de afaceri şi peste 260.000 de oameni au cerut amânarea ratelor la bancă.

     

    Ce se întâmplă în Europa? 

    Economia zonei euro a căzut într-o contracţie record în primul trimestru din 2020, ceea ce urgentează nevoia unui răspuns fiscal puternic imediat din partea guvernelor europene, potrivit Bloomberg.

    Economia pentru cele 19 ţări din regiune a căzut cu 3,8%, ca rezultat al măsurilor de carantină impuse pentru a limita răspândirea virusului, determinând multe businessuri să se închidă şi să arunce angajaţii în şomaj.

    Italia una dintre cele mai îndatorate ţări din lume, a înregistrat o scădere a PIB-ului de 4,7% în primul trimestru, în timp ce Franţa şi Spania au raportat contracţii de peste 5%, întrucât nici ele nu au mult spaţiu fiscal de manevră în această criză.

    Germania riscă să înregistreze o scădere economică cu până la 6,3% în anul 2020, din cauza restricţiilor introduse în contextul pandemiei, anunţă ministrul german al Economiei, Peter Altmaier.

    “Este vorba de cea mai gravă recesiune din istoria Germaniei”, afirmă Peter Altmaier, citat de publicaţia Bild.

    Conform estimărilor Ministerului german al Economiei, valoarea PIB-ului Germaniei ar putea scădea cu 6,3% în 2020. În ianuarie, înainte de aplicarea restricţiilor antiepidemice, Germania estima că va avea o creştere economică de 1,1% în 2020.

    Pentru anul 2021, creşterea economică este estimată a fi de 5,2%.

    Potrivit estimărilor, anul acesta, în Germania ar urma să fie în şomaj tehnic circa trei milioane de persoane. Indicele consumului ar putea scădea cu 7,4% în 2020, iar cel al exporturilor cu 11,6%.

     

  • Unde se ascund bogaţii lumii. Care este ţara pe care ei au transformat-o în refugiu împotriva pandemiei de COVID-19

    Cei mai bogaţi oameni din societatea zilelor noastre, inclusiv miliardarii din Silicon Valley, şi-au format o reputaţie pentru faptul că au transformat Noua Zeelandă într-un refugiu în vremuri de pandemie.

    Potrivit Bloomberg, este posibil ca unii dintre ei să se fi retras deja în reşedinţele lor de lux de acolo, deoarece COVID-19 continuă să se răspândească în SUA. Directorul general al companiei Rising S Co, un constructor de buncăre din Texas, a povestit că la începutul lunii martie a primit un apel telefonic de la un executiv din Silicon Valley care nu reuşea să deschidă uşa secretă a buncărului său din Noua Zeelandă, pe care nu îl mai folosise niciodată, aşa că i-a cerut ajutorul în legătură cu filtrele de apă şi de aer, dar şi despre boilerul de apă caldă.

    În ultimii ani, unii milionari au investit în astfel de pregătiri pentru situaţii extreme. Printre aceştia se numără preşedintele Combinator Y, Sam Altman, CEO-ul Reddit, Steve Huffman sau cofondatorul PayPal, Peter Thiel. Acesta a obţinut cetăţenia  din partea Noii Zeelande în 2011 şi deţine două proprietăţi în ţară. „Noua Zeelandă este deja utopie”, a declarat Thiel pentru Business Insider în 2011.

    Noua Zeelandă a rezistat relativ bine la focarul de coronavirus. Ţara a raportat doar 12 decese ale provocate de COVID-19 şi are o rată a decesului pe cap de locuitor de 50 de ori mai mică decât cea a SUA, după cum observă Bloomberg.
     

  • Cel mai bogat om al lumii este ferit şi de coronavirus

    Ultrabogaţii lumii de peste tot au pierdut miliarde de dolari din cauza pandemiei, dar contul bancar al lui Jeff Bezos nu a fost prea afectat, potrivit Business Insider.

    Averea netă a lui Jeff Bezos a crescut cu 5,9 miliarde de dolari până la finalul lunii martie, potrivit Indexului Miliardarilor realizat de Bloomberg. 
    Bezos, cel mai bogat om din lume, este de altfel singurul din topul primilor cinci cei mai bogaţi oameni ai lumii care nu a pierdut bani în 2020. După epidemie, Amazon a înregistrat o creştere a cererii şi recrutează 100.000 de noi angajaţi.
    Mark Zuckerberg, de exemplu, se numără printre miliardarii lumii care au avut de pierdut din cauza unei volatilităţi de piaţă fără precedent. 

  • Ţara unde coronavirusul provoacă o criză financiară mai gravă decât cea din 2008, când toată lumea a avut de suferit enorm

    Cea  mai mare economie nordică, a Suediei, ar putea să se îndrepte către cea mai mare recesiune din istoria acesteia, chiar mai rea decât criza financiară din 2008, potrivit unui articol publicat de Bloomberg.

    Produsul intern brut va scădea cu aproximativ 4% anul acesta, potrivit unui raport publicat miercuri, 25 martie, de economiştii Swedbank. Această scădere ar putea ajunge însă chiar la 8%, dacă şocul economic forţează un val de companii să intre în faliment, au mai declarat ei jurnaliştilor de la Bloomberg. Este de aşteptat, de asemenea, ca şomajul să depăşească 10% în următoarele luni, „în pofida unor stimuli fiscali fără precedent”, au spus economiştii citaţi.

    Previziunea arată cât de rapid a schimbat lucrurile răspândirea virusului: în ianuarie, Swedbank prezicea că economia Suediei va creşte cu 1,4% anul acesta. Dar cu economia globală blocată, economia bazată pe schimburi comerciale se confruntă cu o recesiune care va fi „mai de amploare şi mai rapidă” decât în perioada crizei financiare”, potrivit Swedbank.

  • Bogaţii planetei profită de pe urma coronavirusului: “E chilipirul secolului”. Afaceri de miliarde

    Cei mai bogaţi oameni din lume au cumpărat acţiuni de sute de milioane de dolari, profitând de minimul istoric cauzat de coronavirus.

    Unii dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii au cheltuit peste 1 miliard de dolari pe acţiuni în ultima perioadă, în companii afectate grav de COVID-19, scrie Bloomberg.

    Warren Buffett a pariat pe revenirea liniilor aeriene şi şi-a mărit pachetul de acţiuni la Delta Air Lines. Investitorul Carl Icahn a cumpărat acţiuni la Hertz Global Holldings si Newell Brandss, în timp ce Tetra Laval a pariat 317 milioane de dolari în acţiunile International Flavors & Fragrances.

    Daca ai bani, acum e momentul să investeşti în acţiuni, scrie Bloomberg. Multe companii aeriene sau operatori de mall-uri şi-au pierdut mai mult de jumătate din valoare în ultimele săptămâni. Investitorii se bazează pe faptul că virusul va fi învins, iar afacerile îşi vor relua activitatea la normal. Lupta autorităţilor cu virusul mortal este vitală însă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bogaţii lumii, din ce în ce mai bogaţi

    Studiul dezvăluie că femeile sunt cel mai afectate de această inegalitate – primii 22 de bogaţi ai lumii au mai mulţi bani decât toate femeile din Africa, de pildă. De asemenea, 12,5 miliarde de ore de muncă neplătită sunt făcute de femei în fiecare zi, care contribuie cu 10.800 de miliarde de dolari anual la economia globală. Potrivit Bloomberg Billionaire Index, Jeff Bezos este în continuare cel mai bogat om din lume, chiar şi după ce a pierdut 10 miliarde de dolari într-un an. El are o avere estimată la 115 de miliarde de dolari, fiind urmat îndeaproape de fondatorul Microsoft, Bill Gates, cu o avere estimată la 113 miliarde de dolari. 

  • Miliardarul care a anunţat că împarte 9 milioane de dolari unor necunoscuţi

     Antreprenorul Yusaku Maezawa a reuşit totuşi să iasă din tipare: şi-a propus să fie primul turist în jurul Lunii. Şi nu este moştenitorul vreunui imperiu de miliarde, ci şi-a construit averea singur, reuşind să ajungă în topul celor mai bogaţi oameni din Japonia, cu o afacere estimată de Bloomberg Billionaires Index la 2 miliarde de dolari.

    Yusaku Maezawa s-a născut pe 22 noiembrie 1975, în Kamagaya, Japonia. Antreprenorul a urmat cursurile liceului Waseda Jitsugyo, timp în care a pus bazele unei trupe muzicale alături de un coleg, el fiind toboşar. După absolvire, nu a vrut să meargă la facultate, ci a ales să se mute în Statele Unite împreună cu iubita sa.

    Aici a început să colecţioneze CD-uri şi, în 1995, întors în Japonia, a decis să pună bazele unei companii prin intermediul căreia să vândă pe e-mail albume importate şi CD-uri. În 1998 Maezawa a lanst a compania Start Today. În acelaşi an trupa sa a semnat cu casa de discuri BMG Japan, însă trei ani mai târziu Maezawa avea să renunţe la cariera muzicală pentru a se dedica pe deplin antreprenoriatului.

    În anul 2000, Start Today s-a mutat în online, lansând în 2004 site-ul de retail vestimentar Zozotown, cel mai mare jucător de profil din Japonia la ora actuală. Şase ani mai târziu compania s-a listat la bursa din Tokio. Recent, antreprenorul a introdus în portofoliul afacerii alte două branduri – Zozo şi ZozoSuit – în peste 72 de ţări. În prezent site-ul comercializează circa 7.300 de branduri cu peste 730.000 de articole, compania fiind listată la Tokyo Stock Exchange.

    Exceptând businessul, marea pasiune a lui Maezawa este arta – el este şi fondatorul Contemporary Art Foundation din Tokio. În mai 2016 antreprenorul a atras atenţia presei în urma achiziţiei la licitaţie a unei lucrări fără titlu aparţinând artistului Jean-Michel Basquiat la un preţ record de 57,3 milioane de dolari, cumpărând, în cadrul aceleiaşi licitaţii, cu alte 40 de milioane de dolari o serie de lucrări aparţinând artiştilor Bruce Nauman, Alexander Calder, Richard Prince şi Jeff Koons. Ulterior a doborât un nou record, în mai 2017, când a cumpărat tot o piesă a lui Basquiat cu suma de 110,5 milioane de dolari şi intenţionează să deschidă un muzeu de artă contemporană în Chiba, care va găzdui colecţia proprie de lucrări.

    Maezawa a demisionat şi s-a retras din conducerea companiei în septembrie 2019, după ce a vândut 50,1% din acţiuni către SoftBank într-o tranzacţie de 3,7 miliarde de dolari. În plus, a vândut alte 30 de procente din propriile acţiuni către Yahoo Japan.

    Pe 17 septembrie 2018, japonezul a stârnit din nou valuri în media după ce a anunţat că va fi primul turist care va călători în jurul Lunii la bordul unui vehicul al companiei private de transport spaţial SpaceX, fondată de Elon Musk, devenind astfel prima persoană care va ajunge în jurul Lunii de la cea mai recentă misiune americană Apollo, care a avut loc în 1972. Suma pe care a plătit-o pentru călătorie nu a fost însă făcută publică. Zborul va avea loc cel mai devreme în 2023, cu o durată de aproape şase zile. Miliardarul intenţionează să ia cu el între şase şi opt artişti ca parte a unui proiect de artă pe care l-a intitulat #dearMoon. De asemenea, Maezawa a anunţat că este în căutarea unei partenere cu care să împărtăşească experienţa – pentru care a primit deja în jur de 20.000 de oferte. Antreprenorul este divorţat şi are trei copii din două căsnicii anterioare.