BusinessMagazin

Tag: birouri

  • Este oficial: Pavăl Holding preia portofoliul de birouri al CA IMMO din România într-o tranzacţie de 377 mil. euro

    Pavăl Holding (Dedeman) a semnat achiziţia birourilor CA Immo din România, şi astfel marchează un nou record pentru un investitor român.

    „Tocmai am semnat achiziţia birourilor CA Immo din România”, a declarat pentru ZF Dragoş Pavăl, cofondatorul Pavăl Holding şi Dedeman.

    Fraţii Pavăl cumpără birourile grupului austriac într-o tranzacţie de circa 377 mil. euro, cel mai mare „deal” din piaţa locală.

    Preţul portofoliului în tranzacţie este redus cu 3% faţă de valoarea clădirilor înregistrată în rapoartele publicate la 30 iunie 2022. Potrivit raportului, la 30 iunie 2022 valoarea portofoliului din România era evaluat la 389 mil. euro, iar dacă se ia în calcul reducerea de 3%, atunci tranzacţia se ridică la circa 377 mil. euro. Spre comparaţie, la final de 2021, când inflaţia nu era la nivelul actual şi războiul din Ucraina nu afecta economia europeană, portofoliul era evaluat la 395,4 mil. euro.

    Recordul anterior a fost stabilit de preluarea birourilor NEPI-Rockcastle de către AFI Europe contra sumei de 307 mil. euro în 2020.

    Dedeman a mai finalizat şi achiziţia primei clădiri de birouri a U Center de la Forte Partners. În total, Dedeman este la a patra tranzacţie de birouri după The Bridge, The Office din Cluj şi Dacia One.

    Portofoliul din România al CA Immo cuprinde o suprafaţă închiriabilă de 164.557 mp, cu un grad de ocupare de 89,9%, care generează anual o chirie de 29,4 mil. euro, la un randament de 7,5%. Acesta este al doilea cel mai mare randament după cel al portofoliului din Serbia, care este de 8,5%, potrivit raportului financiar din primul trimestru al grupului. Portofoliul din România reprezintă 8% din cel total, evaluat la 5,1 mld. euro. În România, CA Immo nu are în derulare nicio investiţie nouă, singurele ţări unde are în derulare astfel de proiecte fiind Germania şi Cehia. Pe de altă parte, inflaţia a explodat în 2022 la maximul ultimilor 20 de ani iar băncile au ajuns cu dobânzile la depozite în lei şi la 10%.

    Potrivit comunicatului CA Immo, odată cu proprietăţile din România cumpărătorul a preluat şi angajaţii echipei locale.

     

  • Brandul Dacia recâştigă teren după 23 de ani: Birourile grupului Renault din vestul Capitalei devin Dacia Business Center

    Grupul Renault a schimbat numele clădirii de birouri din Capitală unde sunt reunite sediile Automobile Dacia, Renault Commercial Roumanie, Renault Technologie Roumanie şi Centrul de Design din Renault Bucharest Connected în Dacia Business Center. 

    Este pentru prima dată când un proiect-simbol include în denumire „Dacia“ şi nu Renault. Până acum, în ultimii 23 de ani de la privatizarea uzinei, toate noile entităţi au purtat în denumire numele de „Renault“, nu de „Dacia“, cu excepţia companiei Automobile Dacia, care deţine fabrica auto. 

    Luca de Meo, şeful Grupului Renault anunţa la început de 2021 că Dacia va avea o identitate de sine stătătoare, motiv pentru care acum are propriul site media, propriul director executiv şi modele care nu mai au corespondent şi sub sigla Renault. 

    „Având în vedere că Grupul Renault este singurul chiriaş al clădirii şi contractul semnat, ei pot redenumi clădirea“, au explicat reprezentanţii Globalworth, proprietarul proiectului de birouri. Grupul Renault a semnat cu Globalworth în 2019 un contract pe 11 ani pentru birouri. 

    Angajaţii care lucrează în clădire momentan au un program hibrid, care include atât munca de la birou cât şi munca de acasă.  

    Lucrările la actualul Dacia Business Center au fost demarate în luna august 2017, iar clădirea a fost finalizată în luna februarie 2019. Proiectul include 40.000 de metri pătraţi de birouri de clasa A şi un etaj subteran de 

    10.000 mp ce include aproximativ 240 de locuri de parcare, la care se adaugă cele 760 de locuri aflate la suprafaţă. Proiectul înglobează şi un centru de design de 8.000 mp,  un amfiteatru cu o capacitate de 350 de locuri destinat evenimentelor, un restaurant, sală de sport şi un cabinet medical.

    La aproape doi ani de la inaugurarea Renault Bucharest Connected, centrul care reuneşte toate diviziile Grupului Renault în România, francezii au subînchiriat o parte din spaţii pe fondul modului de lucru hibrid. 

    Groupe Renault România a inaugurat în iunie 2019 noul sediu din Bucureşti, unde lucrează 3.200 de angajaţi care se aflau anterior în 6 locaţii din Bucureşti. Sediul a fost dezvoltat de Globalworth, compania imobiliară care a devenit principalul investitor pe piaţa imobiliară din România şi Polonia, vizavi de West Gate pe Str. Preciziei.

    Sediul este alcătuit dintr-un restaurate cu o capacitate de 800 de locuri, o cafeanea, sală de gimnastic dotată cu vestiare şi cabine de duş, 2 cabinete medicale, un centru de formare şi dezvoltare, un amfiteatru cu o capacitate de 350 de locuri, un hub de inovaţie, un spaţiu destinat workshop-urilor şi expoziţiilor dotat cu bibliotecă, un showroom Dacia Renault pentru achiziţia de vehicule destinat exclusiv angajaţilor, zone de parcare pentru biciclete şi motociclete, spaţii verzi în exterior şi spaţii de încarcare pentru vehicule electrice.

     

     

     

     
     

  • Care este meseria pe care dacă o ai în România nu ai cum să fii niciodată şomer pentru că foarte multe companii sunt disperate sa găsească angajaţi în acest domeniu. Cu ce unelte pornesc la „vânătoare” angajatorii

    Cu o rată anuală de creştere de 15-20%, numărul de angajaţi din industria locală de IT, ajuns în prezent la aproximativ 135.000, în creştere cu 200% faţă de acum un deceniu, este însă, în continuare, insuficient. Interesul crescut pentru IT-işti vine astfel la pachet cu eforturi serioase din partea angajatorilor, care spun tot mai des, tot mai tare şi mai răspicat că nu mai găsesc candidaţi. Cu ce „arme” pornesc la „vânătoare” angajatorii din sectorul local pentru a-i aduce în propriile echipe?

    „În domeniul nostru de activitate, cei mai buni candidaţi sunt greu de găsit, greu de angajat şi greu de păstrat. Potrivit Gartner, aproape jumătate dintre angajaţii ofertaţi au în vedere deja alte două oferte, şi acesta este şi cazul nostru. Aproape nicio altă industrie nu este la fel de mult caracterizată printr-o lipsă acută de angajaţi calificaţi precum cea de IT. Angajarea, reţinerea şi dezvoltarea de noi talente reprezintă cea mai mare provocare pentru manageri în momentul de faţă”, spune Elena Bogus, Head of People, Thoughtworks, sucursala din România a companiei globale de consultanţă software cu acelaşi nume, cu sediul central în SUA. Compania pe care o reprezintă are în prezent peste 200 de angajaţi în birourile locale din Bucureşti, Iaşi şi Cluj, dar şi angajaţi care lucrează din alte oraşe.

    „Cererea de specialişti în tehnologie depăşeşte oferta de pe piaţa muncii, astfel că suntem nevoiţi, ca fiecare companie de altfel, să facem eforturi pentru a ieşi în evidenţă şi pentru a atrage cele mai bune talente”, completează ea.

    Despre importanţa spaţiului de birouri în atragerea şi reţinerea angajaţilor, Elena Bogus spune că angajaţii apreciază întotdeauna amenajarea spaţiului de lucru şi crede că este important ca spaţiul de lucru să ajute şi angajatul să se simtă confortabil şi să fie în acelaşi timp stimulat din punct de vedere intelectual. „Poziţionarea într-o zonă uşor accesibilă, precum sediile Thoughtworks România, facilitează recrutarea şi, mai mult decât atât, credem că poate fi un atu în acest proces de atragere a angajaţilor. Pentru noi este important cum se simt angajaţii, cum se încadrează în spaţiul de lucru, dar şi să nu le lipsească nimic”, concluzionează reprezentanta Thoughtworks.

     

    „În domeniul nostru de activitate, cei mai buni candidaţi sunt greu de găsit, greu de angajat şi greu de păstrat. Aproape nicio altă industrie nu este la fel de mult caracterizată printr-o lipsă acută de angajaţi calificaţi precum cea de IT.”

    Elena Bogus, head of people, Thoughtworks

    O industrie în care angajaţii „uită” să vină la interviu. Roxana Epure, Managing Partner al NextUp, o companie ce furnizează servicii de software pentru afaceri, susţine că cel mai greu se găsesc specialiştii în programare. „Recrutarea este complicată în toate industriile, cu atât mai mult la noi, în IT, unde ai nevoie nu numai de specialişti în programare – aproape imposibil de găsit, cât şi de un anumit tip de vânzători, specialişti în marketing sau customer suport. În ciuda faptului că viaţa este tot mai scumpă sau că ne lovesc consecinţele crizelor economice, energetice, meteorologice, oamenii nu par, deocamdată cel puţin, prea dornici să muncească. Ne confruntăm cu o situaţie paradoxală pe piaţa muncii – angajaţii nu găsesc jobul de vis, iar angajatorii văd la faţă un candidat din zece care au confirmat că vin la interviu cu numai 12 ore înainte”, a spus ea pentru ZF şi Business Magazin.

    Compania are 40 de angajaţi şi cinci poziţii deschise în acest moment, dar Roxana Epure spune că au fost şi mai multe. Cea mai mare dificultate în recrutare este însuşi procesul de recrutare. „Expertiza este greu de găsit, cheful de muncă este şi mai rar. În IT a fost mereu provocator, însă acum, deşi se face multă reconversie profesională din alte industrii către IT, tot este insuficient.”

    Toţi angajaţii NextUP lucrează şi de acasă, unii lucrează doar de acasă, iar alţii în sistem hibrid. „Avem şi excepţii, colegi care vin zilnic la birou, pentru că aşa preferă, dintr-o disciplină şi consistenţă admirabilă. Managementul lucrului de acasă şi gestionarea echipelor remote nu sunt simple, apar tensiuni care nu existau înainte de pandemie şi care vin din interacţiunea umană limitată. Compensăm asta cât se poate cu întâlniri în afara biroului, prânzuri împreună când suntem la birou”, detaliază Roxana Epure.

    Reprezentanta NextUp mai spune că, paradoxal, în atragerea şi retenţia angajaţilor, deşi acum angajaţii lucrează mai mult de la distanţă, în sistem hibrid, locul unde este amplasat sediul şi cât de accesibil este el contează cel mai mult. „Avem norocul de a fi în centrul oraşului, la câteva minute de staţia de metrou Unirii şi birourile noastre sunt luminoase, mari şi aerisite. Probabil că este şi acesta un motiv pentru care angajaţii vin la birou fără să fie obligatoriu. Înţelegem, suntem fiinţe sociale, sentimentul de apartenenţă la o echipă şi interacţiunea umană sunt necesare, le cauţi natural. Tocmai de aceea, deşi lucrăm mult de la distanţă, oricât de rar sau puţin am veni la birou, tot ne inspiră frumosul şi practicul”, explică ea.

    Salariile, un factor important în atragerea de candidaţi în IT, au rămas în rând cu piaţa pentru angajaţii NextUp anul acesta. „Ţinem pasul cu piaţa, da. Costurile noastre salariale au crescut, mai ales că pentru produsele noastre este musai să aducem on board oameni cu experienţă, seniori care să îi ridice şi înveţe şi pe începători. Clienţii noştri se confruntă frecvent cu situaţii sofisticate în businessurile lor şi asta pune presiune pe noi pentru a aduce în faţa lor consultanţi bine pregătiţi”, a concluzionat Roxana Epure.

    NextUp, fosta companie CIEL România, este dezvoltatorul unui ERP  (Enterprise Resource Planning) cu inteligenţă artificială, un sistem informatic ce se conformează proceselor operaţionale de afaceri şi antreprenoriatului cotidian.

    „Ne confruntăm cu o situaţie paradoxală pe piaţa muncii – angajaţii nu găsesc jobul de vis, iar angajatorii văd la faţă un candidat din 10 care au confirmat că vin la interviu cu numai 12 ore înainte. (…) Expertiza este greu de găsit, cheful de muncă este şi mai rar. În IT a fost mereu provocator, însă acum, deşi se face multă reconversie profesională din alte industrii către IT, tot este insuficient.”

    Roxana Epure, managing partner, NextUp            

    Facultăţile, mină de aur pentru găsirea angajaţilor din IT. Pentru Softbinator Technologies, companie românească de dezvoltare software, provocările apar la recrutarea inginerilor cu mai multă experienţă în domeniu. Un factor care îi ajută în recrutare este legătura constantă cu facultăţile care formează viitorii angajaţi. „Avem o relaţie foarte bună cu facultăţile de profil, investim constant în zona de educaţie, iar acest lucru ne ajută să deţinem un pipeline constant de tinere talente care se alătură echipei noastre. Provocările apar la recrutarea inginerilor cu mai multă experienţă în domeniu. În astfel de cazuri, acordăm o atenţie sporită asupra unor aspecte precum anii de experienţă, aptitudinile reale ale acestora, potenţiala adaptare la cultura noastră organizaţională, motivaţia şi obiectivele de creştere într-un anume orizont de timp”, a declarat Alex Dianu, Chief Operating Officer al Softbinator.

    În prezent, grupul Softbinator se apropie de 180 de angajaţi şi colaboratori, iar numărul de posturi deschise variază în funcţie de obiectivele stabilite în ceea ce priveşte dezvoltarea companiei pe termen mediu şi lung. „Odată cu listarea pe Bursa de Valori Bucureşti la finalul anului trecut, compania noastră a intrat într-o etapă de dezvoltare accelerată prin extinderea la nivel internaţional, realizarea de tranzacţii de tip M&A, efectuarea de investiţii în cercetare şi dezvoltare în blockchain şi cloud (DevOps), precum şi lansarea de noi linii de business în aceste domenii. Astfel, de la acel moment şi până în prezent, am crescut semnificativ numărul de angajaţi şi colaboratori, atât printr-o campanie continuă de recrutare, cât şi prin tranzacţiile de M&A efectuate în această perioadă – achiziţiile WiseUp, Digital Tailors şi e-spres-oh”, a mai spus reprezentantul companiei. Obiectivul principal al Softbinator este ca în următorii doi ani să dubleze numărul angajaţilor la nivelul grupului.

     Compania a implementat o politică de lucru hibrid încă dinainte de declanşarea pandemiei de COVID-19. „Echipele noastre au flexibilitatea să îşi organizeze programul astfel încât să existe un echilibru între munca din birou şi munca de acasă. Totodată, pentru a fi siguri că echipele noastre sunt conectate şi interacţionează în permanenţă, utilizăm pentru întâlniri şi alte aspecte operaţionale o serie de aplicaţii care fac ca activitatea acestora să fie efectuată cât mai cursiv.  În ceea ce priveşte ponderea birou versus acasă, în prezent, 40% dintre angajaţi lucrează de la birou. Cu toate acestea, procentul variază constant în funcţie de tipologia şi solicitările pentru anumite proiecte”, afirmă Alex Dianu.

    El crede că spaţiul de birouri este unul dintre principalele elemente prin care o companie îşi poate atrage şi reţine angajaţii. „De-a lungul existenţei noastre, echipele din cadrul companiei au avut în permanenţă opţiunea de a lucra în mod hibrid, în funcţie de nivelul de încărcare la nivel de activitate. În acelaşi timp, în industria în care activăm, spaţiul de birouri este unul dintre principalele elemente de atragere şi retenţie a angajaţilor, iar din acest motiv am avut în vedere ca spaţiul în care ne desfăşurăm activitatea să fie unul generos şi în care colegii noştri să poată să îşi pună în valoare creativitatea”, a concluzionat reprezentantul Softbinator.

    „Provocările apar la recrutarea inginerilor cu mai multă experienţă în domeniu. În astfel de cazuri, acordăm o atenţie sporită asupra unor aspecte precum anii de experienţă, aptitudinile reale ale acestora, potenţiala adaptare la cultura noastră organizaţională, motivaţia şi obiectivele de creştere într-un anume orizont de timp.”

    Alex Dianu, Chief Operating Officer, Softbinator

    De la un factor esenţial în recrutare la un aspect prea puţin relevant. Pentru Connections Consult, companie locală specializată în furnizarea de soluţii software şi servicii IT, recrutarea vine cu o provocare în a găsi specialişti care să corespundă nevoilor actuale ale companiei. „Traversăm un context economic dificil, marcat de instabilitate şi de lipsa  predictibilităţii. Pe acest fond, oamenii devin destul de indecişi şi reticenţi în a-şi schimba locul de muncă. De asemenea, este o provocare să găsim specialişti care să corespundă nevoilor noastre actuale. Piaţa în care activăm este extrem de efervescentă şi într-o continuă dezvoltare”, spune Claudiu Stăniloiu, Chief Human Resouces Officer în cadrul companiei.

    Numărul angajaţilor Connections Consult a ajuns la aproximativ 270 şi are peste 25 de posturi deschise. În prezent, aproximativ 80% dintre angajaţii companiei lucrează de acasă, iar restul de 20% de la birou. „Dacă până anii trecuţi biroul şi spaţiul de lucru reprezentau un factor esenţial în atragerea şi reţinerea angajaţilor, lucrurile s-au schimbat odată cu declanşarea pandemiei. Astăzi, biroul pus la dispoziţie este mai puţin relevant, ţinând cont că majoritatea angajaţilor noştri preferă să lucreze de acasă”, spune Claudiu Stăniloiu despre importanţa spaţiului de birouri în recrutarea şi retenţia angajaţilor.

    „Traversăm un context economic dificil, marcat de instabilitate şi de lipsa  predictibilităţii. Pe acest fond, oamenii devin destul de indecişi şi reticenţi în a-şi schimba locul de muncă. Piaţa în care activăm este extrem de efervescentă şi într-o continuă dezvoltare.”

    Claudiu Stăniloiu, Chief Human Resouces Officer, Connections Consult

    E-commerce-ul, sărac în specialişti. Pentru VTEX Central and Eastern Europe, o companie ce oferă o platformă de e-commerce pentru branduri şi retaileri cu vânzări de peste 1 milion de euro, dificultăţile în recrutare sunt legate de găsirea de specialişti în e-commerce. „Cea mai mare dificultate în recrutare în domeniul nostru este găsirea de oameni specializaţi în e-commerce, indiferent de poziţia pentru care candidează. Din acest motiv investim constant în educarea şi formarea lor. Pe lângă aptitudinile necesare postului, specialistul în comerţ digital necesită o combinaţie de cunoştinţe de marketing, vânzări, tehnologice, logistică şi finanţe”, spune Anişoara Munteanu, chief of staff în cadrul VTEX Central and Eastern Europe.

    Echipa VTEX numără peste 1.700 de angajaţi în toate cele 38 de ţări în care compania este prezentă, conform cifrelor înregistrate în martie 2022. În acest moment, businessul are 43 de locuri de muncă disponbile în 27 de unităţi. Joburile fac parte din cinci domenii de activitate şi sunt alocate pe şase trepte de vechime. „În Europa de Est, regiune coordonată din România, suntem în proces de recrutare pentru cinci specialişti în e-commerce, care să completeze echipele de solution architects, customer excellence analysts şi software engineers”, a completat Anişoara Munteanu.

    Potrivit ei, VTEX a actualizat recent atât pachetele de asigurări oferite angajaţilor, cât şi cele de beneficii. Adiţional, toţi angajaţii companiei, indiferent de ţară, primesc subvenţii la cursurile de engleză, portugheză sau spaniolă, dar şi un buget pentru anumite cursuri tehnice pentru rolul lor. La fel ca alte beneficii, spaţiul de lucru este în sine important pentru angajaţi, crede ea. „Deşi nu este un criteriu eliminatoriu, angajaţii apreciază modul în care este amenajat un spaţiu de birouri. Mai mult, în cazul programului de muncă hibrid, cel mai mulţi angajaţi apreciază locul unde este amplasat spaţiul de birouri. Foarte multe companii fac greşeala de a alege spaţii îndepărtate de mijloacele de transport, doar pentru că oferă mai multe facilităţi şi spaţiu, uitând să ia în calcul timpul petrecut în trafic de angajaţi. Am ales un sediu într-o zona accesibilă, fiind aproape de centrul oraşului, de staţia de metrou şi multiple staţii de autobuz şi de un centru mare comercial”, a concluzionat Anişoara Munteanu.

    „Cea mai mare dificultate în recrutare în domeniul nostru este găsirea de oameni specializaţi în e-commerce, indiferent de poziţia pentru care candidează.”

    Anişoara Munteanu, chief of staff, VTEX Central and Eastern Europe

    Biroul, o destinaţie în sine. Spre deosebire de companiile pentru care spaţiul de birou nu mai reprezintă un factor relevant, pentru altele spaţiul de lucru este încă o parte importantă din procesul de recrutare şi de păstrare a angajaţilor. „În ultimii doi ani, birourile s-au transformat pentru tot mai multe companii într-o destinaţie în sine – un spaţiu echipat si amenajat în aşa fel încât să te simţi chiar mai bine decât în propria casă atunci când lucrezi. Biroul nu mai este privit ca o zonă de desfăşurare a activităţii, ci a dobândit un rol important în atracţia şi, mai ales, retenţia angajaţilor care găsesc în acest areal instrumente şi oameni care le facilitează evoluţia profesională, dar şi starea de bine”, afirmă Tudor Ionescu, head of A&T Services Office în cadrul CBRE România.

    Localizarea sediului rămâne, mai ales pentru Bucureşti, un criteriu încă extrem de important pentru atragerea şi fidelizarea angajaţilor, companiile urmărind accesul facil la transportul public, în special la metrou, spune el. De asemenea, facilităţile din vecinătatea biroului sunt importante: formatele de retail ale clădirii sau împrejurimile, opţiunile de shopping şi cele culturale, dar şi cele de petrecere a timpului liber după program contribuie foarte mult în obţinerea combinaţiei reuşite care transformă venitul la birou într-o alegere a angajatului.

    „Cu precădere pentru companiile din IT, dar tot mai vizibil şi în alte domenii, sediul companiei, de la clădirea în care se află până la ambientul spaţiului de lucru, trebuie să fie o destinaţie în sine, atractivă şi inspiraţională pentru angajaţi.”

    Tudor Ionescu, head of A&T Services Office, CBRE România

    În portofoliul gestionat de echipa de Property Management CBRE România, care include peste 1 milion de metri pătraţi, din care peste 600.000 de metri pătraţi sunt spaţii de birouri, gradul de prezenţă în clădirile de birouri la începutul lunii august a fost de aproximativ 60%, calculat prin raportarea la numărul de carduri de acces utilizate zilnic.

    „În prima jumătate a anului 2022, numeroase companii au securizat spaţii de birouri în Capitală, peste 132.500 mp fiind tranzacţionaţi, cu 18% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2021. Cererea netă a reprezentat 69% din totalul tranzacţionat, fiind cu 60% mai mare decât cea înregistrată în semestrul întâi al anului trecut, ceea ce reprezintă un semnal puternic de încredere în piaţă pe care companiile chiriaşe îl transmit. O treime din totalul spaţiilor de birouri tranzacţionate a fost generată de companii din IT&C”, spune şi Valeriu Toma, Head of Property Management în cadrul CBRE România.

    Şi în sectorul IT, localizarea sediului şi amenajarea spaţiului de lucru sunt argumente principale pentru angajatori şi motive de selecţie a viitorului loc de muncă pentru candidaţi, este de părere Tudor Ionescu. „În acest domeniu, companiile oferă mai mult decât un sediu, investesc în punerea în valoare a spaţiului de birouri prin concepte personalizate, unice. Cu precădere pentru companiile din IT, dar tot mai vizibil şi în alte domenii, sediul companiei, de la clădirea în care se află până la ambientul spaţiului de lucru, trebuie să fie o destinaţie în sine, atractivă şi inspiraţională pentru angajaţi. Companiile din sectorul IT&C caută sedii cu spaţii generoase, aflate central, cu acces rapid la mijloacele de transport în comun, dar şi pentru a deservi nevoi specifice propriilor angajaţi”, afirmă el.

    „O treime din totalul spaţiilor de birouri tranzacţionat a fost generat de companii din IT&C.”

    Valeriu Toma, Head of Property Management în cadrul CBRE România.

    O industrie care nu dă semne de stagnare. Digitalizarea companiilor de pe piaţa locală a adus după sine şi o creştere puternică a sectorului de IT din România. Astfel, numărul angajaţilor din acest sector a crescut cu mai mult de 200% în ultimul deceniu, de la puţin peste 39.000 de persoane în iulie 2013 la aproape 135.000 în aceeaşi lună din anul 2022, după cum arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Creşterea nevoii de angajaţi în acest sector a venit şi cu salarii mai mari. Astfel, în ultimul deceniu salariile IT-iştilor aproape că s-au triplat şi ele, de la circa 3.600 de lei în iulie 2013 la mai mult de 9.500 de lei net în iulie 2022. Astfel, aceşti angajaţi câştigă aproape 2.000 de euro în fiecare lună, de mai bine de două ori mai mult faţă de salariul mediu net pe economie.

    În plus, creşterea industriei de IT va continua în perioada următoare, atât din perspectiva numărului de angajaţi, cât şi din cea a salariilor, crede Şerban Mrejeriu, senior HR consultant în cadrul AIMS International România, o companie de consultanţă în resurse umane. „Nu există nici un motiv să credem că ritmul de creştere al acestei industrii se va tempera. Tranziţia către o economie digitală şi automatizarea industriei şi a serviciilor oferă tot mai mult de lucru specialiştilor din IT. Majoritatea companiilor de pe piaţă au planuri de creştere. România a ajuns o piaţă tot mai atractivă pentru investiţiile străine”, a spus Mrejeriu.

    În plus, el susţine că anul 2022 a fost un alt an bun pentru industria locală de IT.  Firmele locale îşi cresc numărul de angajaţi în medie cu 15%-20% de la an la an şi pe piaţa locală vin constant firme noi.

  • De ce vor companiile ca angajaţii să revină în birouri

    În pofida satisfacţiei angajaţilor cu munca de acasă, multe companii încep să-şi cheme angajaţii înapoi la birou, scrie Deutsche Welle.

    Companiile au mijloace de monitorizare a productivităţii muncii online, dar acestora le este mai greu să măsoare câştigurile legate de interacţiunile directe.

    Acesta ar putea fi motivul pentru care acestea îşi vor angajaţii înapoi în birouri.

     

  • Biroul ca un club de business

    Post-pandemie, companiile descoperă ceea ce afacerile din industria ospitalităţii au descoperit cu decenii în urmă: satisfacţia clientului asigură loialitatea. The One îşi propune să revoluţioneze această filosofie şi să aducă pe piaţa birourilor un concept unic în România şi, spun reprezentanţii companiei, chiar şi în Europa de Sud-Est: confortul şi serviciile unui hotel de cinci stele sau pe cele ale unui club de business exclusivist chiar la locul de muncă.

     

    The One este de fapt continuarea în business a unui stil de viaţă premium. Este atât un mediu de lucru, cât şi o componentă de lifestyle pentru lideri de business, antreprenori puternici şi vizionari. Mediul unic pe care îl creează The One pe piaţa spaţiilor flexibile de birouri este menit să aducă atât un beneficiu la nivel de business, cât şi personal. Este un loc unde poţi lucra, dar în aceeaşi măsură te poţi relaxa. Membrii comunităţii The One beneficiază de o abodare multifuncţională a ceea ce cunoaştem în sens tradiţional ca spaţii flexibile de birouri”, descrie Sheila Ionescu, CEO al The One, conceptul proaspăt lansat pe piaţa de birouri a Capitalei.

    Rezultatul unei investiţii de patru milioane de euro, acest centru a fost inaugurat în toamna anului trecut şi se întinde pe etajele 6, 17 şi 18 ale clădirii One Tower, proiectul dezvoltat de One United Properties în zona Floreasca, pe terenul fostei platforme Automatica. Un nou centru The One va fi operaţional la finalul acestui an în One Cotroceni Park şi va avea o suprafaţă similară, dar un concept uşor diferit, adaptat tipologiei clienţilor din zona de centru-vest. Potrivit Sheilei Ionescu, The One redefineşte conceptul de birou pentru clienţii aflaţi în căutarea unei experienţe exclusiviste şi când vine vorba de spaţiul dedicat muncii fiind la intersecţia dintre lumea corporate şi cea destinată relaxării: „În ultimii ani, două segmente de afaceri, cel al ospitalităţii şi industria imobiliară, au fost martorele unei transformări rapide: două lumi total diferite s-au întâlnit şi au pus bazele unei colaborări determinate de schimbarea demografică, de mobilitatea permisă de noile tehnologii şi de nevoia permanentă de libertate. Astfel a luat naştere The One, primul concept de office hospitality de pe piaţa românească”.

    Ce înseamnă însă acest „office ospitality” sau club de business de la birou? Potrivit CEO-ului The One, dincolo de designul exclusivist, în cadrul acestui spaţiu, activităţile de zi cu zi ale clienţilor lor sunt sprijinite prin servicii suport sau servicii personalizate de tip concierge. Majoritatea birourilor sunt personalizate conform nevoilor fiecărui chiriaş, oferind cele mai recente tehnologii în materie de inovaţie în business. Mai mult decât atât, membrii The One au acces la facilitaţi premium de conferinţe, business lounge şi aduce, în premieră pe piaţa locală, un simulator indoor de golf. „Pe pieţele mature din Asia sau din Statele Unite există astfel de centre, dedicate elitei din business, care funcţionează asemenea unui club privat de business. Proiectul nostru este o premieră pentru România şi chiar pentru piaţa din Sud-Estul Europei”, descrie CEO-ul The One acest proiect. Ea adaugă însă că ideea acestui tip de business le aparţine în totalitate – de la concept, denumire, varietate de servicii oferite, nişă de clienţi etc.: „Este rezultatul experienţei membrilor echipei, care au creionat un spaţiu unde nu simţi că munceşti”.

    În ceea ce îi priveşte pe artizanii acestui proiect, ei sunt investitori privaţi, activi de mulţi ani în sectorul imobiliar. Ionuţ Dumitrescu este unul dintre fondatori, el numărându-se printre pionierii industriei locale imobiliare. Numele lui se leagă de proiecte şi investiţii de amploare, cum ar fi, de pildă Eurisko, o companie de consultanţă şi brokeraj, lansată în anul 1997 şi care a atins un venit anual de 14 milioane de euro. Compania a fost vândută către CB Richard Ellis în februarie 2008 pentru 35 de milioane de dolari, iar în 2006, unui consorţiu de investitori internaţionali. După exitul din Eurikso, Dumitrescu a fondat Element Group, o companie de dezvoltare imobiliară, axată pe sectoarele de retail, industrial şi birouri. Printre proiectele dezvoltate de el se numără HQ Victoriei, un centru de afaceri de clasa A construit în centrul Bucureştiului, în apropiere de Piaţa Victoriei şi Bistriţa Retail Park, un proiect de retail de 9.000 mp în Bistriţă, recent vândut omului de afaceri Omer Susli. Totodată, este fondatorul Element Industrial, dezvoltator logistic şi industrial, care a finalizat, închiriat şi vândut ELI Park 1 către Fortress. Anul trecut, Dumitrescu a semnat un parteneriat cu antreprenorul în serie, Sacha Dragic, vizând construirea a 500.000 de mp de spaţii industriale, sub brandul ELI Parks, în zone cheie pentru dezvoltarea economiei interne, până în 2025. El este implicat însă şi în dezvoltarea, împreună cu Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu, a diviziei de birouri a One United Properties. Centrul The One nu este însă integrat grupului One, fiind un business independent, de sine stătător.

     

    Cu o experienţă de peste 15 ani pe piaţa imobiliară locală şi regională, Sheila Ionescu este unul dintre fondatori şi totodată CEO al proiectului The One. Numele ei se leagă de managementul unor companii internaţionale, precum Knight Frank, unde a ocupat funcţia de director de marketing şi de grupul ceh S Group Holding, unde a fost director comercial în ultimii 9 ani, anterior deciziei de a fonda The One alături de Ionuţ Dumitrescu.

    Decizia lansării acestui proiect a venit în vara anului 2020, iar la scurt timp, în toamnă, au pus deja bazele acestuia. Primul spaţiu a fost livrat clienţilor în luna noiembrie 2021, iar lucrările la întreg centrul din Floreasca au fost finalizate în primăvara acestui an. „Decizia de a livra un produs de lux, nou pe piaţă, într-un context pandemic şi un climat social instabil a fost una extrem de curajoasă, dar noi am crezut în ideea noastră. Am intuit că, după perioada restricţiilor, oamenii vor dori să vină la birou, însă într-o altă formulă. Succesul înregistrat confirmă faptul că piaţa locală avea nevoie de un astfel de produs exclusivist. Principala provocare a fost să ne convingem interlocutorii că vom livra conform poziţionării, un produs exclusivist şi că nu va fi doar un alt centru de coworking”, crede Sheila Ionescu. Ce caută însă clienţii post-pandemie? CEO-ul The One observă că acum abordarea tradiţională a managementului activelor s-a schimbat, iar dacă înainte de pandemie factorul preţ cântărea cel mai greu, astăzi flexibilitatea primează. „În contextul vremurilor tulburi pe care le-am traversat în ultimii doi ani, The One a răspuns în primul rând nevoii de flexibilitate. Companiile nu mai au calendare precise de creştere, iar nevoia de spaţiu este de cele mai multe ori una imediată. Am devenit pentru mulţi dintre clienţii noştri, în special pentru multinaţionale, o extindere a biroului tradiţional pe care îl au”. Alte companii, observă ea, pe fondul programului redus de lucru de la birou, au preferat să renunţe la spaţiile de birouri şi să se îndrepte către soluţii flexibile, care oferă servicii integrate, fără să fie condiţionaţi de un contract semnat pe o perioadă lungă de timp pentru o suprafaţă clar stabilită. „Nevoia de spaţii flexibile vine la ora actuală din două direcţii: companiile fie îşi reduc spaţiul permanent şi apelează la birouri flexibile în centre de coworking, fie caută opţiuni mai aproape de zonele unde locuiesc angajaţii lor. În cazul The One, cererea a fost determinată de doi factori principali: zona şi serviciile adaptate nevoilor clienţilor.”

    Un alt element de diferenţiere în cazul The One constă în durata contractului de închiriere. Potrivit Sheilei Ionescu, spre deosebire de centrele tradiţionale de flex office, unde contractele au un termen de câteva luni, pentru că spaţiul de flex este o etapă intermediară în dezvoltarea companiei, majoritatea clienţilor The One sunt companii care au încheiat contracte pe o durată cuprinsă între 1 an şi 5 ani. „Aceştia îşi doresc să rămână în cadrul centrului nostru şi, chiar dacă se extind, se extind tot în spaţiile noastre. Nu excludem nici colaborările punctuale, pe o durata scurtă de timp. Suprafeţele diferă, de la un client la altul. Suprafaţa medie este de aproximativ 50 mp/client, dar avem în derulare şi contracte pentru 800 de mp”, explică ea.

    „Companiile nu mai au calendare precise de creştere, iar nevoia de spaţiu este, de cele mai multe ori, una imediată. Am devenit pentru mulţi dintre clienţii noştri, în special pentru multinaţionale, o extindere a biroului tradiţional pe care îl au.”

    Sheila Ionescu, CEO, The One

    În ceea ce priveşte tipologia clienţilor lor, aceasta este diferită pentru fiecare dintre cele două centre, cel inaugurat deja şi cel ce urmează a fi dezvoltat în nord-vestul Capitalei: „Membrii din Floreasca sunt preponderent companii active în zona de servicii, pentru care este extrem de importantă poziţionarea, imaginea de brand şi mesajul pe care îl transmite biroul lor. Clienţii din Cotroceni sunt mai degrabă companii care pun accentul pe confort şi pe componenta high-tech a spaţiului”. Printre clienţii The One din Floreasca se numără în prezent Ford, Campeador, Premier Estate Managament, Bright Spaces, Evensys sau The Mavers Ventures. Sheila Ionescu spune că, fiind vorba despre spaţii personalizate, şi preţurile pentru utilizarea centrului diferă: „Clienţii noştri au acces la o gamă variată de opţiuni: costul unui birou individual pleacă de la aproximativ 1.000 ce euro pe lună, dar poate ajunge la 4.000 – 5.000 de euro în funcţie de suprafaţa biroului, mobilier ales, durata contractuală etc.

    The One a fost lansat pe o piaţă estimată de Sheila Ionescu la aproximativ 9 miliarde de euro, având în vedere cele mai recente tranzacţii, raportat la stocul naţional de birouri, de aproximativ 4,5 milioane de metri pătraţi: „Având în vedere faptul că valoarea de tranzacţionare a unui imobil este influenţată de foarte mulţi factori, este destul de dificil să ofer o valoare exactă”.

     

    Raportându-ne exclusiv la Bucureşti, prin prisma valorii cumulate a chiriilor, luând în calcul un stoc de aproximativ 3,3 milioane de metri pătraţi, la o chirie medie de 15 euro şi o rată de neocupare de 15%, valoarea anuală a pieţei ar fi de aproximativ 43 de milioane de euro. În ceea ce priveşte yieldurile pentru birouri, valoarea acestora se situează în prezent intre 6,75% şi 7,5%. „Având în vedere inflaţia din toaţă regiunea euro, precum şi cererea pentru produse calitative de birouri, estimarea noastră este pentru un yield în scădere pe piaţa de birouri”, previzionează CEO-ul The One. Referindu-se la preţurile de închiriere, ea este de părere că acestea vor rămâne, pe termen mediu, la nivelul la care sunt acum, pentru că există în continuare cerere: „Cu mici excepţii  (cazuri izolate, de altfel), nu există un motiv pertinent pentru scăderea tarifelor de închiriere, pentru că piaţa construcţiilor a crescut, se construieşte scump, utilităţile au crescut şi acestea exponenţial, salariile şi impozitele cresc”. Mai mult decât atât, observă ea, toate aceste schimbări sunt înregistrate pe un fond în care lucrările de construcţii sunt blocate: „În acest moment, în Bucureşti există doar câteva clădiri de birouri în construcţie, nu sunt anunţate dezvoltări majore noi în viitorul apropiat, cererea este constantă, iar rata de neocupare, deşi a crescut uşor în timpul pandemiei, va scădea şi aceasta. Pe o piaţă matură, rata de neocupare e undeva la 20-25%, în timp ce în Bucureşti avem o rată de neocupare de doar 15%”.

    „Pe pieţele mature din Asia sau din Statele Unite există astfel de centre, dedicate elitei din business, care funcţionează asemenea unui club privat de business. Proiectul nostru este o premieră pentru România şi chiar pentru piaţa din sud-estul Europei.”

    Sheila Ionescu, CEO, The One

    Ea adaugă că viitorul depinde mai mult ca niciodată de climatul socioeconomic: „Nu trebuie să uităm faptul că piaţa construcţiilor şi, implicit, cea imobiliară, sunt printre cele mai rapid influenţate atât de evoluţia macro a economiei, cât şi de inflaţie. În acest moment, în România şi nu numai, preţurile materialelor de construcţii au crescut, inflaţia ridicată a afectat şi va impacta şi valoarea în timp”. De altfel, ea spune că în ultimii doi ani, au fost nevoiţi într-un timp foarte scurt să reacţioneze, să prevină şi să ofere alternative la modul tradiţional de a face afaceri şi de a folosi spaţiul de birou. Flexibilitatea a devenit cel mai important factor în luarea unei decizii de a rămâne versus a pleca: „Munca de acasă este o soluţie pentru anumite tipuri de companii, dar pentru cele mai multe renunţarea la spaţiul tradiţional de birouri nu este nici dorită, şi nici recomandată. Nu putem generaliza, pentru că fiecare industrie are propria dinamică, dar indiferent de industrie, pot afirma cu certitudine că sunt doi vectori care au schimbat designul dar şi utilizarea spaţiului: confortul şi siguranţa chiriaşilor. Biroul trebuie fie flexibil, adaptabil, oferind în acelaşi timp intimitate, individualitate şi personalizare într-un spaţiu redus, pentru a oferi o utilizare mai eficientă a spaţiului”.

    Planurile de dezvoltare a proiectului The One vizează în continuare consolidarea centrului din Floreasca, unde în prezent gradul de ocupare a ajuns la 90% la timp a centrului din Cotroceni. Pentru cel de al doilea centru, ei estimează un nivel similar al investiţiei, de aproximativ 4 milioane de euro.

    Planurile pe termen mai îndepărtat? CEO-ul The One răspunde că se vor adapta dinamicii pieţei, specifice regiunii în care ne aflăm: „Piaţa imobiliară autohtonă este o piaţă emergentă şi, ca orice piaţă în dezvoltare, are o dinamică activă. Totodată, fiind apropiaţi geografic de pieţe mult mai mature şi mai dezvoltate precum Cehia, Polonia sau Austria, inevitabil suntem supuşi evaluării prin comparaţie. Din punctul meu de vedere, performanţa pe piaţa locală înseamnă viziune, capacitatea de a anticipa care sunt nevoile viitoare, astfel încât să poţi răspunde rapid şi eficient schimbărilor. Din punctul de vedere al brandului, deşi am pornit ca un brand autohton, nu excludem asocierea sau afilierea cu o reţea internaţională pe termen lung.”

    Chiriaşi The One Floreasca:
    Ford, Evensys, Premier Estate, Campeador, Bright Spaces, The Mavers Ventures

    50 mp, suprafaţa medie per chiriaş

    Facilităţi centru:
    •Concierge
    •Săli de conferinţe şi evenimente
    •Simulator de golf
    •Sky-bar
    •Zonă de lounge

    One Cotroceni Park

    4 mil. euro, valoarea investiţiei în al doilea centru The One

    3.500 mp, suprafaţa centrului The One din One Cotroceni Park

    50-80 mp, suprafaţa medie per chiriaş

    între 900 şi 6.000 euro / lună variază costurile închirierii unui spaţiu în cadrul centrului The One Cotroceni


     

     

  • Este oficial: Încă o multinaţională îşi cheamă angajaţii la birou

    Apple le-a transmis angajaţilor săi că din septembrie trebuie să se întoarcă la birou cel puţin trei zile pe săptămână, directorul executiv Tim Cook afirmând că mutarea va revigora „colaborarea în persoană, care este atât de importantă pentru cultura noastră”, a raportat Financial Times.

    Într-un memoriu adresat angajaţilor, Cook a spus că toţi lucrătorii de la sediul companiei şi de la birourile din apropiere vor trebui să se întoarcă marţi şi joi la birouri, cea de-a treia zi fiind stabilită de managerii echipei. Noul program va intra în vigoare începând cu 5 septembrie.

    Angajaţii Apple din diferite părţi ale lumii se vor întoarce la birouri conform unui orar diferit, în funcţie de circumstanţele locale, a spus Cook în nota văzută de Financial Times.

    „Suntem încântaţi să mergem mai departe cu pilotul şi credem că acest cadru revizuit ne va spori capacitatea de a lucra în mod flexibil, păstrând în acelaşi timp colaborarea în persoană, care este atât de esenţială pentru cultura noastră”, a spus CEO-ul Apple, potrivit memoriului.

    „Ştim şi că mai avem multe de învăţat. Şi ne angajăm să ascultăm, să ne adaptăm şi să creştem împreună în săptămânile şi lunile următoare.”

    Cook a subliniat că aranjamentele au fost un „pilot” şi vor fi ajustate după caz.

    Nu este prima dată când Apple anunţă întoarcerea la birouri. În iunie 2021, compania a declarat că plănuia o întoarcere de trei zile pe săptămână în luna septembrie a acelui an, plan anulat din cauza creşterii cazurilor de Covid-19. Mai târziu, unor angajaţi li s-a spus să stea în birouri una sau două zile pe săptămână.

    Revenirea greoaie pentru Apple reflectă dificultatea pe care aceasta şi alte mari grupuri din Silicon Valley au avut-o în gestionarea rolului muncii de la birou în era post-pandemică. Companiile s-au confruntat cu presiuni din partea multor angajaţi pentru a păstra condiţiile de lucru la distanţă impuse brusc asupra lor, riscând, altminteri, să piardă un număr semnificativ de angajaţi talentaţi.

     

  • Un grup de arhitecţi olandezi vrea să schimbe felul în care va arăta Iaşiul. Ce proiect au propus ei

    „Bridging time, bridging communities” este mottoul sub care se va dezvolta în Iaşi, nu departe de complexul Palas deschis deja de mai bine de zece ani de omul de afaceri Iulian Dascălu, o nouă zonă efervescentă menită să coaguleze comunitatea din oraş şi chiar din regiune. Un concurs de arhitectură organizat la sfârşitul lunii iunie s-a încheiat cu alegerea unui singur proiect câştigător din patru participante, o idee concepută de un birou din Olanda, iar de acum înainte începe drumul către implementarea lui. Cum va schimba proiectul gândit de UNStudio aspectul capitalei Moldovei de dincoace de Prut?

    Patru birouri cu portofolii solide de proiecte la nivel mondial au participat la concursul internaţional organizat de grupul Iulius, fondat de omul de afaceri Iulian Dascălu, care deţine proiectul Palas din Iaşi. Scopul a fost selectarea ideilor pentru construirea unui reper arhitectural contemporan în Iaşi, care să cuprindă şi locuinţe, şi spaţii comerciale, şi zone verzi, un mix pe care Iulius l-a transformat în semnătură proprie.

    Astfel, Foster Ă Partners, MVRDV, UNStudio şi Zaha Hadid Architects, companii care au conceput de-a lungul timpului clădiri rezidenţiale şi de birouri, muzee, stadioane, ansambluri mixed-use, proiecte care contribuie la imaginea unui oraş sau a unei ţări, s-au întrecut în imaginaţie şi au propus mixuri care mai de care mai avangardiste. Câştigător a fost ales cel al biroului UNStudio din Amsterdam. „A fost cel mai greu proiect la care am lucrat în ultimii ani. În primul rând, a fost fundamental să cunoaştem oraşul şi oamenii, iar eu, deşi sunt pentru a patra oară aici, încă mai descopăr Iaşiul. Ne-am propus să facem aici un hub al comunităţii pentru următoarele generaţii, un loc unde tinerii să-şi dorească şi să-şi poată crea businessuri”, spunea Arjan Dingsté, director şi senior architect la UNStudio, cu o zi înainte de a afla că el şi echipa lui sunt câştigătorii concursului de arhitectură. Proiectul lor este dezvoltat pe principiul „construind în jurul orizontului”. În motivarea deciziei, juriul care a desemnat câştigătorul a precizat că „soluţia volumetrică este cea mai aplatizată dintre toate propunerile, construind un plan de relaţionare cu orizontul oraşului, care este în acelaşi timp şi o amplificare a platoului pieţei Palatului Culturii. Se oferă, astfel, o experienţă de 360 de grade către silueta Iaşiului şi a peisajul urban.

    Conexiunile spaţiale între cotele superioare şi inferioare se fac prin traseul plantat, o adevărată oază”. Din juriu au făcut parte arhitecţii Şerban Ţigănaş, Augustin Ioan, Dragoş Ciolacu, Mihai Corneliu Drişcu, Matei Bogoescu şi istoricul Cătălin Turliuc, specializaţi în aspecte de patrimoniu, urbanism, arhitectură contemporană şi valorificarea spaţiului public. Ei au întocmit o listă cu case de arhitectură care au proiecte de anvergură la activ, iar Iulius le-a contactat cu propunerea de a participa la concurs, birourile fiind remunerate pentru proiectele lor, indiferent că au câştigat sau nu. „Am încercat să creăm mai multe «rame» prin care să poată fi văzut oraşul din diferite perspective. Este ca o experienţă fotografică. Cred că încă mai avem multe de descoperit la acest oraş”, a mai spus Arjan Dingsté. Dezvoltarea pentru care a fost organizat concursul de arhitectură din iunie ar urma să se desfăşoare pe un teren de 16.500 de metri pătraţi în apropierea complexului Palas.

    Zona este una cu semnificaţie istorică şi culturală, deoarece acolo au fost făcute recent descoperiri arheologice, astfel că provocarea a fost şi mai mare pentru cei care au gândit proiectele, regimul redus de înălţime fiind unul dintre principalale criterii impuse. „Am lucrat la proiecte în toată lumea. Este uşor să proiectezi clădiri de 300 de metri înălţime, dar aici provocarea a fost să respectăm contextul istoric.” Proiectul câştigător „Bridging time, bridging communities” fragmentează baza ansamblului în şase corpuri distincte, asigurând permeabilitatea la nivelul pietonilor şi permiţând traseele de parcurgere a spaţiilor. Proiectul este gândit să fie flexibil pentru adaptări în timp, atât ale locuinţelor, cât şi ale spaţiilor publice incluse. În plus, a remarcat juriul, proiectul dă dovadă şi de sustenabilitate, printr-o amprentă de carbon scăzută. Comunitatea a fost elementul-cheie şi pentru celelalte birouri de arhitectură care s-au înscris în competiţie. Gideon Massland şi Riken Gijs, doi dintre arhitecţii care au realizat proiectul semnat de MVRDV, cu origini tot în Olanda, spuneau, în prezentarea conceptului lor, că „scopul a fost să creăm un loc care să coaguleze o comunitate, nu s-o separe, aşa că nu am fi vrut să proiectăm un zgârie-nori nici dacă nu ar fi trebuit să respectăm regimul de înălţime impus”.

    1.Œ Proiectul câştigător, al biroului UNStudio din Olanda, este dezvoltat pe principiul „construind în jurul orizontului”.

    2. Dezvoltarea pentru care a fost organizat concursul de arhitectură din iunie ar urma să se desfăşoare pe un teren de 16.500 de metri pătraţi în apropierea complexului Palas.

    3.Ž Comunitatea a fost elementul-cheie pentru toate birourile de arhitectură care s-au înscris în competiţie.

    4. Din juriu au făcut parte arhitecţii Şerban Ţigănaş, Augustin Ioan, Dragoş Ciolacu, Mihai Corneliu Drişcu, Matei Bogoescu şi istoricul Cătălin Turliuc, specializaţi în aspecte de patrimoniu, urbanism, arhitectură contemporană şi valorificarea spaţiului public.

    5. Dacă pentru birourile care nu au câştigat, aventura s-a încheiat odată cu finalul concursului, pentru UNStudio ea abia începe. La fel şi pentru grupul Iulius, care începe demersurile pentru obţinerea tuturor avizelor necesare demarării proiectului.

    La rândul lor, cei de la Zaha Hadid Architects, un birou recunoscut pentru clădirile cu linii curbe şi forme unduitoare, s-au concentrat pe ideea de conexiune, fiind de părere că Iaşiul nu are nevoie de o altă clădire emblematică în afară de Palatul Culturii, în jurul căruia gravitează întreaga atmosferă cosmopolită. La concurs a participat şi biroul Foster Ă Partners din Marea Britanie, reprezentat de doi fraţi gemeni români – Maximilian şi Daniel Zielinski, senior partners în cadrul companiei. Una dintre cele mai celebre clădiri semnate de Foster Ă Partners este Gherkin din Londra, cunoscută şi ca 30 St Mary Axe, un zgârie-nori cu formă de ou, amplasat în mijlocul districtului financiar al Londrei, City of London. „Ne-am dorit dintotdeauna să facem un proiect în România, am mai avut discuţii şi cu alţi dezvoltatori, dar niciodată nu s-au concretizat”, spuneau cei doi fraţi înaintea anunţării câştigătorului. Nici de această dată dorinţa nu li s-a îndeplinit, însă concursul le-a deschis mai multe căi pentru a accesa, la un moment dat, piaţa locală a proiectelor arhitecturale ieşite din tipare. Dacă pentru birourile care nu au câştigat, aventura s-a încheiat odată cu finalul concursului, pentru UNStudio ea abia începe. La fel şi pentru grupul Iulius, care începe demersurile pentru obţinerea tuturor avizelor necesare demarării proiectului.

    „Construcţia nu va începe mai devreme de un an, pentru că este un proces de durată. Nu am avut o limită de buget impusă birourilor de arhitectură pentru proiectele lor, deoarece oricum preţurile materialelor de construcţii au variat foarte mult în ultima perioadă şi nu ar fi fost relevant. Ce a fost foarte important a fost componenta mixtă, chiar dacă pe rezidenţial va fi un început pentru noi, nu avem experienţă, cu excepţia unui singur proiect în zona Palas, dar de dimensiuni reduse”, spune Raluca Munteanu, director de dezvoltare la Iulius. De altfel, aceeaşi idee de dezvoltare mixtă este în pregătire şi pentru proiectul pe care Iulius îl va dezvolta în Cluj-Napoca, pe platforma fabricii de abrazive profesionale Carbochim. În primăvara acestui an, Iulius Group a anunţat că porneşte o investiţie de peste 500 de milioane de euro la Cluj-Napoca, pentru un nou proiect mixed-use similar celor pe care le-a dezvoltat la Iaşi şi la Timişoara. Zona industrială Carbochim va fi transformată şi va cuprinde retail, birouri, locuinţe şi spaţii verzi. „După ce am achiziţionat Carbochim, ne-am dorit să păstrăm producţia, dar s-o relocăm într-o zonă mai potrivită. A fost alegerea noastră să păstrăm activitatea de producţie, şi nu s-o închidem. Credem că este o afacere profitabilă, care are potenţial.”

    Investiţia va fi realizată în parteneriat cu Atterbury Europe, partenerul Iulius în portofoliul imobiliar. Proiectul este în etapa de analiză, consultare şi autorizare, demararea lucrărilor fiind estimată pentru începutul anului 2023. „Nu suntem dezvoltatori speculativi, noi construim doar pe baza unei cereri existente. Dacă vedeţi că săpăm, înseamnă că avem măcar 50-60% preînchiriat. În acest moment, toate proiectele noastre sunt închiriate 100%”, mai spune Raluca Munteanu. Momentan, prioritatea grupului este dezvoltarea de la Cluj-Napoca, însă Iulius mai lucrează în această perioadă şi la un proiect nou de birouri în Iaşi, sub numele Palas Campus, care nu se află departe de finalizare. Aproximativ 1.500 de muncitori au lucrat la etapa de construcţie a proiectului Palas Campus. Complexul, care va cuprinde la final şase imobile, este integral închiriat, iar patru corpuri de clădire au fost deja contractate de Amazon, cel mai mare retailer online din lume, care îşi va aduce aici peste 3.000 de angajaţi. Pe lângă americanii de la Amazon, au mai semnat deja alţi zece chiriaşi, toţi cu activitate în domeniul tehnologiei şi în IT. „În total vor fi 54.000 de metri pătraţi închiriabili de birouri şi 6.000 de metri pătraţi de retail, constând în 40 de spaţii comerciale, aflate la parterul clădirilor office. Investiţia este de 120 de milioane de euro, iar clădirea va fi gata anul acesta, urmând să aibă inaugurarea oficială în martie 2023“, spune Sebastian Mahu, head of asset management la Iulius. Palas Campus se ridică în apropierea complexului Palas, din spatele Palatului Culturii din Iaşi. Construcţia ansamblului de birouri a fost făcută de compania Build Corp, deţinută de George Ivănescu, firmă care a ridicat şi mare parte din celelalte clădiri ale lui Iulian Dascălu.

    „Suntem deja foarte ocupaţi cu proiectele pe care le avem, aşa că nu ne gândim să dezvoltăm ceva şi în Bucureşti deocamdată”, mai spune directorul de dezvoltare de la Iulius. Cel mai vizibil şi amplu proiect pe care Iulian Dascălu l-a dezvoltat până acum în Iaşi este ansamblul Palas, cu birouri, mall şi spaţii verzi, deschis în 2012. În acest complex, există astăzi şapte clădiri de birouri, însumând 75.000 de metri pătraţi închiriabili. Grupul Iulius a mai dezvoltat şi proiectul mixt Iulius Town din Timişoara, dar şi mallurile sub brandul Iulius din Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava şi câteva clădiri de birouri. Din 2017, Iulian Dascălu împarte reţeaua Iulius Mall şi proiectul Iulius Town cu fondul Atterbury Europe, care a anunţat, la finalul lunii iunie, majorarea pachetului de acţiuni deţinut de cel mai mare fond de pensii din Africa de Sud – Government Employees Pension Fund, care gestionează active de aproximativ 95 miliarde de euro. Astfel, Pareto Limited şi BVI (Business Venture Investments No. 1360 Proprietary Limited – controlată integral de GEPF din Africa de Sud, administrat de PIC) vor deţine 50% din acţiunile Atterbury Europe, prin preluarea pachetului de la RMH Property Holdings (Pty) Ltd (RMH Property), în cadrul unui proces amplu de restructurare a RMB Holdings Limited, proprietar al RMH Property, demarat în anul 2019.

  • Piaţa imobiliară sub semnul inflaţiei: rezidenţialul, industrialul şi retailul, cele mai expuse sectoare la presiunile inflaţioniste; segmentul de birouri, cel mai rezilient

    Inflaţia şi creşterea dobânzilor vor afecta piaţa imobiliară rezidenţială, o piaţă puternic legată de politica de creditare, consideră Bogdan Sergentu, Head of Valuation & Consulting în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    În paralel, diminuarea puterii de cumpărare ar putea afecta şi vânzările retailerilor, generând o estompare a creşterii cererii în domeniul spaţiilor de depozitare.

    „Cu siguranţă inflaţia şi creşterea dobânzilor vor afecta piaţa imobiliară rezidenţială, o piaţă puternic legată de politica de creditare. Diminuarea puterii de cumpărare poate afecta şi vânzările retailerilor, şi ar putea duce şi la o estompare a creşterii cererii în domeniul spaţiilor de depozitare”, spune Bogdan Sergentu într-o analiză realizată de Cushman & Wakefield Echinox.  

    El precizează că în ceea ce priveşte sectorul de birouri, acesta va fi mai rezilient, evenimentele actuale putând afecta această piaţă doar în cazul persistenţei lor pe o perioadă medie şi lungă.

    Analiza realizată de Cushman & Wakefield Echinox indică faptul că volatilitatea preţului energiei ar putea accelera procesul de mutare a companiilor în clădiri verzi, eficiente energetic şi în care au fost implementate măsuri pentru îndeplinirea standardelor ESG.

    “Într-o piaţă în care rata anuală inflaţiei a fost de 14,5% în luna mai a acestui an, a rată alimentată de creşterea preţului la energie electrică, gaze şi încălzire centrală cu peste 40% într-un an, chiriaşii vor fi mai preocupaţi în a căuta soluţii eficiente energetic pentru desfăşurarea activităţii lor”, spun consultanţii Cushman & Wakefield Echinox.

    Şi la nivel global sunt dezvoltatori care întâmpină dificultăţi din cauza lipsei de materiale, dar şi din cauza creşterii  preţurilor terenurilor, în timp ce administratorii de active sunt nevoiţi să gestioneze costuri de operare volatile, iar investitorii se confruntă cu o incertitudine în ceea ce priveşte costul finanţării.

    “Pentru chiriaşii spaţiilor de birouri, rata record a inflaţiei va avea ca impact creşterea costurilor de ocupare, care în prezent reprezintă până la 10% din costurile de exploatare”, notează analiza companiei de consultanţă imobiliară.

    Trebuie menţionat însă că nivelul chiriei pe piaţa de birouri este în mare măsură determinat de condiţiile pieţei – acest lucru înseamnând că o majorare a chiriei este un fenomen care ţine de fundamentele pieţei locale şi a ratelor de neocupare şi mai puţin de evoluţia inflaţiei.

    Un element foarte important pentru chiriaşii clădirilor de birouri este stabilirea din timp a necesarului de spaţii de lucru şi a strategiilor de închiriere, având în vedere impactul creşterii preţurilor asupra costurilor cu amenajarea birourilor, dar şi a schimbărilor intervenite în modul de lucru al angajaţilor.

    Pe piaţa de retail, companiile au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri odată cu inflaţia, ceea ce face ca în mare parte chiria să rămână stabilă ca procent din cifra de afaceri, însă majorarea costului cu utilităţile nu a putut fi contracarată.

    Deşi valoarea vânzărilor de retail a crescut în general ca urmare a majorării preţurilor, în viitorul apropiat această tendinţă se poate atenua odată ce cumpărătorii vor deveni mai sensibili la preţuri, pe fondul costurilor mai mari pentru combustibil, alimente şi alte produse esenţiale.

    Pentru a menţine traficul în magazine şi a maximiza conversiile în vânzări, retailerii vor trebui să fie atenţi la schimbarea obiceiurilor de cumpărare ale clienţilor şi să îşi adapteze întreaga strategie omnichanel la aceste schimbări. În ceea ce priveşte costurile, creşterea cheltuielilor de exploatare va diminua considerabil capacitatea firmelor de a rămâne profitabile în acest mediu inflaţionist.

    Sectorul industrial a fost numit în ultimii ani „vedeta pieţei imobiliare”. Cu toate acestea, chiriaşii care ocupă spaţii industriale se confruntă cu o presiune determinată de costurile cu forţa de muncă, costurile operaţionale şi cele imobiliare.

    Presiunea inflaţionistă se va manifesta diferit însă pe piaţa industrială şi de logistică, unde în România, pe lângă stocul de circa 5,6 milioane de metri pătraţi destinaţi închirierii, există circa 3 milioane de metri pătraţi de spaţii care sunt deţinute de companiile care le operează, reţelele de retail şi firmele de automotive fiind cele mai active din acest punct de vedere, se specifică în analiza realizată de Cushman & Wakefield Echinox.

    Acest lucru însemnă că o pondere mai mare a ocupanţilor de astfel de spaţii este vulnerabilă la capriciile condiţiilor pieţei în comparaţie cu alte sectoare imobiliare.

    De altfel, ocupanţii care au ca strategie achiziţia sau construirea propriilor spaţii se confruntă cu creşterea preţurilor terenurilor şi a costurilor de construcţie.

    În plus, ei trebuie să găsească soluţii pentru deficitul de forţă de muncă în construcţii. Pentru chiriaşii de proprietăţi industriale, creşterea neaşteptată a costului de ocupare a spaţiilor reprezintă principala provocare.

    În final, indiferent dacă sunt chiriaşi sau proprietari ai spaţiilor în care funcţionează, ocupanţii de proiecte de logistică şi industrială vor fi la fel de afectaţi de creşterea inflaţiei, chiar dacă în direcţii diferite.

     


     

     

  • Patru birouri de arhitectură, care au proiectat mai clădiri cunoscute din Statele Unite şi Europa, vor concura la Iaşi pentru a-şi pune amprenta pe arhitectura oraşului

    Patru birouri de arhitectură cunoscute la nivel mondial urmează să participe la un concurs de specialitate cu invitaţi, organizat de IULIUS, la Iaşi, cu scopul construirii unui reper arhitectural pentru oraş.  Soluţiile vor fi propuse de Foster+Partners, MVRDV, UNStudio şi Zaha Hadid Architects, birouri de arhitectură care şi-au pus semnătura asupra unor clădiri emblematice de pe tot mapamondul şi care lucrează în premieră pentru un concurs de specialitate în ţara noastră.

    Dezvoltatorul imobiliar Iulius a anunţat că urmează să construiască un nou ansamblu reprezentativ în Iaşi, în zona Sf. Andrei – Piaţa Palatului Culturii, proiectat care să îmbine valorile arhitecturale ale oraşului şi o abordare contemporană. În acest scop, compania va organiza un concurs în care patru birouri de arhitectură cunoscute la nivel internaţional – Foster+Partners, MVRDV, UNStudio şi Zaha Hadid Architects, îşi vor expune propunerile.
    De-a lungul timpului, cele patru birouri au conceout clădiri rezidenţiale şi de birouri, muzee, stadioane, ansambluri mixed-use şi alteproiecte care contribuie semnificativ la imaginea unui oraş sau a unei ţări. Printre cele mai ambiţioase proiecte din portofoliul acestora se numără: sediul Apple – Apple Park California, clădirea cu funcţiuni mixte – Markthal Rotterdam, ansamblul mixed-use Four Frankfurt şi National Museum of XXI Century Arts din Roma.

    Tema concursului a fost formulată ţinând cont şi de modul în care ieşenii văd dezvoltarea de mai departe a oraşului, perspectiva acestora fiind analizată în urma unui studiu realizat de Iulius în noiembrie 2021. Majoritatea ieşenilor au declarat că îşi doresc o evoluţie sustenabilă pentru oraşul în care locuiesc, ţinând cont de patrimoniul şi locuitorii săi. Un oraş al oamenilor, digital şi verde – este viziunea rezidenţilor pentru viitorul Iaşului. În această direcţie.

    Arhitecţi ai celor patru birouri au efectuat vizite pe situl de la Iaşi şi proiectează conform temei de concurs.

    Demersul este coordonat de o echipă de specialişti formată din istoricul Cătălin Turliuc şi arhitecţii Şerban Ţigănaş, Augustin Ioan, Dragoş Ciolacu, Mihai Corneliu Drişcu şi Matei Bogoescu.

  • Arhitecţii internaţionali care au proiectat atracţii urbane precum The Gherkin din Londra, biblioteca Tianjin Binhain din China, Muzeul Mercedes-Benz din Stuttgart şi National Museum of XXI Century Arts din Roma concurează pentru realizarea unei clădiri la Iaşi

    Patru birouri de arhitectură renumite pe plan internaţional, Foster+Partners, MVRDV, UNStudio şi Zaha Hadid Architects, participă la un concurs organizat la Iaşi de Iulius Group în vederea construirii unui reper arhitectural pentru oraş.

    Printre cele mai cunoscute proiecte arhitecturale ale celor patru firme se numără sediul Apple – Apple Park California, clădirea cu funcţiuni mixte – Markthal Rotterdam, ansamblul mixed-use Four Frankfurt şi National Museum of XXI Century Arts din Roma.

    Iulius vrea să dezvolte o clădire emblematică în Iaşi, în zona Sf. Andrei – Piaţa Palatului Culturii, respectând valorile arhitecturale ale oraşului şi cu o abordare contemporană.  

    Potrivit unui studiu realizat de Iulius în noiembrie 2021, majoritatea ieşenilor au declarat că îşi doresc o evoluţie sustenabilă pentru oraşul în care locuiesc, ţinând cont de patrimoniul şi locuitorii săi.

    Arhitecţi ai celor patru birouri au efectuat vizite pe situl de la Iaşi şi proiectează conform temei de concurs. Noua clădire va ţine cont de contextul istoric de patrimoniu şi particularităţile topografice ale sitului şi va integra şi pune în valoare vestigiile arheologice recent scoase la lumină pe amplasament.

    Demersul este coordonat de o echipă de specialişti formată din istoricul Cătălin Turliuc şi arhitecţii Şerban Ţigănaş, Augustin Ioan, Dragoş Ciolacu, Mihai Corneliu Drişcu şi Matei Bogoescu.

    Biroul de arhitectură Foster+Partners are reprezentanţe în 14 metropole şi 380 de proiecte realizate. Compania are în portofoliu edificii precum sediul Apple – Apple Park din California, sediul european al agenţiei de ştiri Bloomberg Headquarters din Londra, renumita clădire de birouri – 30 St Mary Axe (The Gherkin) din Londra, Great Court de la British Museum Londra, transformarea clădirii Parlamentului german – Reichstag.

    ”Ne dorim să avem oportunitatea să aducem un suflu nou în Iaşi şi să creăm o nouă destinaţie vibrantă, care să completeze moştenirea oraşului şi să reflecte ambiţiile locuitorilor săi. Ca români, considerăm că este responsabilitatea noastră morală să ne implicăm şi să dăm înapoi ceva semnificativ ţării, iar perspectiva de a contribui la viitorul Iaşului ne motivează foarte mult”, declară arhitecţii români Maximilian şi Daniel Zielinski, Senior Partner Foster.

    Biroul de arhitectură MVRDV are proiecte în 47 de ţări şi oferă soluţii la problemele arhitecturale şi urbane contemporane din cele 4 birouri localizate în Rotterdam, Shanghai, Paris, New York şi Berlin. „Nu am construit niciodată în România şi ne-am pus întrebarea dacă primul proiect nu ar trebui să fie în Capitală, însă am vizitat Iaşul, ne-am îndrăgostit de bogata istorie a oraşului, clădirile monument, colinele, bisericile, Palatul Culturii şi ne-a plăcut, mai ales, potenţialul sitului”, afirmă  Gideon Maasland, Director şi Architect MVRDV.

    Dintre cele peste 600 de proiecte realizate, printre cele mai cunoscute sunt Markthal din Rotterdam – o clădire cu funcţiuni mixte, ce include şi o piaţă care a fost denumită de multe ori „una dintre cele mai frumoase din lume”; biblioteca Tianjin Binhain din Tianjin (China); grădina Seoullo Skygarden din Seul, „depozitul de artă” din Rotterdam – Depot; clădirea mixed-use Valley din Amsterdam.

    UNStudio are birouri în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai şi Melbourne. Printre cele 120 de proiecte realizate se numără Muzeul Mercedes-Benz din Stuttgart, ansamblul multifuncţional Four Frankfurt, Arnhem Central Station, Doha Metro, Erasmus Bridge din Rotterdam.

    Cu peste 120 de proiecte pe 6 continente şi sedii în Londra, Beijing şi Hong Kong, compania Zaha Hadid Architects a proiectat o serie de clădirile spectaculoase, precum Maxxi: National Museum of XXI Century Arts din Roma, birouri precum Galaxy Soho din Beijing, stadioane ca Forest Green Rovers Eco Stadium din Stroud, Marea Britanie (în curs de dezvoltare), clădiri rezidenţiale precum 520 West 28th Street din New York, respectiv hotelul Morpheus Hotel & Resort at City of Dreams din Macao.

    Soluţiile birourilor de arhitectură vor fi prezentate în faţa juriului la finalul lunii iunie.