BusinessMagazin

Tag: bijuterii

  • Cum a schimbat pandemia piaţa bijuteriilor de lux. Parisul nu mai este centrul luxului pentru marile case de modă

    Cum prezentările trebuie să meargă înainte, casele din domeniul bijuteriilor de lux au continuat şi în acest an, numai că nu toate au ales locul tradiţional pentru a-şi arăta noile colecţii, Parisul.

    Brandurile încearcă astfel să profite de faptul că publicul lor ţintă are bani puşi deoparte pe care nu a apucat să-i cheltuiască din cauza pandemiei şi este dispus să-i investească acum, conform experţilor din domeniul retailului de produse de lux, scrie The New York Times.

    Chanel şi Dior, de exemplu, au preferat să meargă în Asia, în timp ce Cartier a organizat un eveniment în zona Lacului Como din Italia. Colecţia Chanel, prezentată în Hong Kong, se intitulează No.5 şi constă din 123 de piese. Aceasta marchează aniversarea unui secol de la lansarea parfumului Chanel No.5 şi urmează a se plimba prin Shanghai, Paris şi New York. Dior a optat tot pentru China, de data aceasta Chengdu, pentru a-şi arăta colecţia Dior Rose.

    Casa Bulgari a decis să meargă la Milano în loc de oraşul în care îşi are sediul, Roma, pentru lansarea colecţiei Magnifica. Una dintre cele mai spectaculoase piese ale acesteia este „Spinelul Imperial”, un colier care include o piatră preţioasă de 131 de carate şi totodată cel de-al patrulea spinel ca mărime din lume, achiziţionat, conform directoarei de creaţie a firmei, Lucia Silvestri, în urma unei oferte făcute de un colecţionar pe Instagram.

    Printre bijuteriile spectaculoase ale sezonului se numără şi broşele în formă de balerină din colecţia „Dance Reflections” lansate de Van Cleef & Arpels.

    Alte branduri au ales să stea acasă, la Paris, arătându-şi noile colecţii celor care făceau o programare prealabilă sau online. Aşa a procedat Boucheron cu a sa colecţie Holographique, cu piese din cristal-de-stâncă şi pietre preţioase ori Pomellato, cu al său colier „Bavarole Trittico”.


     

  • Ilustratoarea Livia Coloji produce bijuterii şi obiecte de ceramică sub marca Gruni, un business pe care l-a dus la 300.000 lei în 2020

    ♦ „Gama cea mai dezvoltată până acum este cea de bijuterie ceramică pictată şi decorată manual, broşe cu flori, cercei, mărgele“.

    Atelierul de bijuterii şi obiecte din ceramică Gruni a luat naştere în 2019, la Timişoara, dintr-o provocare a antreprenoarei Livia Coloji de a realiza ilustraţii pe ceramică. După o investiţie iniţială de 45.000 euro – în mare parte din fonduri europene -, din cuptoarele atelierului au ieşit primele produse Gruni. „Eu sunt la bază ilustratoare, am lucrat ca ilustrator liber profesionist mai mult de 10 ani şi pe parcurs m-am gândit oare cum ar fi să încerc să pictez pe o altă suprafaţă. Am ales ce era mai greu, adică ceramică.

    Primele încercări au fost nereuşite, dar încăpăţânându-mă să pictez la fel pe ceramică cum pictez şi pe hârtie, mi-am dat seama că îmi place foarte mult şi mi-aş dori să fac acest lucru în fiecare zi“, povesteşte Livia Coloji începuturile Gruni. După ce a participat la un curs de afaceri, i-a venit ideea de a transpune ilustraţiile pe care deja le făcea pe hârtie sau pe alte materiale şi pe ceramică. Antreprenoarea a luat o finanţare europeană şi a înfiinţat firma în 2019, iar în toamna aceluiaşi an a realizat şi primele produse. Patru angajaţi lucrează la produsele Gruni în atelierul din Timişoara.

    „Gama noastră cea mai dezvoltată până acum este cea de bijuterie ceramică pictată şi decorată manual, broşe cu flori, cu căsuţe, cercei, mărgele. Nu ne oprim aici, avem şi obiecte decorative şi veselă şi ne dorim să dezvoltăm această gamă de produse“, a mai adăugat Livia Coloji. O pereche de cercei produşi de Gruni costă între 65 lei şi 150 lei, iar un bol poate ajunge la 80 lei, potrivit site-ului gruni.ro. Clienţii din Timişoara pot merge să vadă produsele în atelier, care are şi o parte de showroom pentru a oferi interacţiunea cu produsele, dar le pot găsi şi online. „Între timp ne-am asociat cu alte două branduri din Timişoara şi avem un container într-o altă zonă a oraşului în cadrul unei comunităţi, Faber se numeşte, şi oamenii se pot intersecta şi acolo cu produsele noastre“, a mai spus antreprenoarea. 

    Ea adaugă că la nivel de business, primul an complet de activitate a fost 2020 şi este un plus faptul că nu poate compara cifrele cu anul anterior, având în vedere criza sanitară provocată de noul virus. Cifra de afaceri din 2020 a ajuns la 300.000 lei. „Lucrurile încep să fie tot mai simple şi la noi şi experienţa contează. Este prima dată când fac producţie, este un pic diferit, dar este şi mult mai satisfăcător şi sunt mai multe decizii luate de noi, e mult mai liber“, a concluzionat Livia Coloji.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ♦ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ♦ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Românul care vinde bucăţi din avioane online. Cine sunt clienţii lui şi la ce le folosesc

    Antreprenorul Sorin Bunea şi-a început cariera înainte de 2009, când a înfiinţat o companie prin care oferea servicii de online development. În timp, el s-a orientat spre bijuterii, accesorii şi ceasuri, dar şi obiecte de colecţie, precum brelocuri create din bucăţi de fuzelaje de avion, din care, în 2020, a ajuns la afaceri de peste 300.000 euro.

    La bază ne ocupam de partea de online development, în 2009, ne-am orientat pentru prima dată spre zona de e-commerce. Atunci am deschis primul magazin propriu, prin care vindeam jucării cu telecomandă pentru copii, iar încă de la începutul marketplace-ului am colaborat indirect. În 2011, eMAG a început o colaborare pe anumite sectoare de activitate exclusiv cu câte un singur furnizor. La acel moment, funizorul lor de jucării era unul dintre distribuitorii noştri, care ne-a cerut acordul să listeze pe platforma eMAG şi produsele noastre şi astfel am ajuns pentru prima dată pe eMAG”, a povestit în cadrul emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace Sorin Bunea, proprietarul CrystalTime, prin care comercializează bijuterii, ceasuri şi accesorii.

    În prezent, pe platforma marketplace CrystalTime are listate aproximativ 8.000 de produse, din care 2.000 sunt bijuterii, iar restul sunt în mare parte ceasuri şi accesorii – spre exemplu, brelocuri realizate din bucăţi de avion.

    „În Germania este o companie care acum cinci – şase ani au început să producă accesorii din bucăţi de avioane. Ei cutreieră cimitirele de avioane din toată lumea, preiau bucăţi de fuzelaj de avion – este vorba de avioane casate, care au zburat pentru companii mari, cu istorie – spre exemplu, avem un astfel de obiect realizat dintr-un avion cu care au zburat Regina Elisabeta şi prinţiul Phillip. Ei preiau aceste bucăţi de avioane şi le transformă în accesorii, brelocuri interesante, care sunt unice. Sunt o bucăţică de istorie a aviaţiei.”

    Sorin Bunea spune că la început nu a avut încredere că există piaţă în România pentru accesorii precum brelocurile de colecţie. „N-am ştiut dacă va fi o piaţă suficient de mare pentru a face un business din asta, dar am avut plăcerea să constatăm că deşi nu avem un număr mare de colecţionari, avem clienţi care cumpără lunar fiecare nouă astfel de piesă care apare. Am avut surpriza să constatăm că sunt şi mulţi oameni obişnuiţi care le găsesc interesante, pentru că este un cadou frumos, mai special.”

    Preţurile unor astfel de brelocuri încep de la 100 de lei şi pot depăşi suma de 500 de lei. „Au fost cazuri în care unii colecţionari au vândut, la câteva luni de la lansarea obiectelor pe piaţă, astfel de brelocuri şi cu câteva mii de euro, după ce le-au cumpărat cu zeci de euro.” În prezent, compania deţine atât un site propriu, care anul trecut a înregistrat un număr de comenzi similar cu cel din anul precedent, dar este prezentă şi pe platforma eMAG Marketplace, care anul trecut a înregistrat o creştere semnificativă. „Activitatea pe eMAG Marketplace a fost mai intensă anul trecut comparativ cu anul 2019. Pe marketplace a fost o creştere vizibilă, de circa 50% în 2020 dacă este să judecăm doar pe portofoliul de produse comun celor doi ani în care se face comparaţia. Dar, pentru companie, creşterea totală a fost semnificativă şi datorită extinderii accentuate a portofoliului de produse. Iar în continuare mă aştept la creşteri. Uitându-mă la ceea ce se întâmplă şi pe alte pieţe, mă aştept ca în următorii ani o cotă cât mai mare din zona de online să meargă spre marketplace”, a adăugat Sorin Bunea.

    El consideră că în contextul creat la începutul anului trecut de pandemie. activitatea consumatorilor în mediul online a crescut, însă, nu toate sectoarele de activitate au avut parte de creşteri. „Activitatea din online a crescut în medie. Sunt zone care au crescut de 7 – 10 ori şi sunt zone care au fost afectate din cauza contextului. Spre exemplu, lumea a cumpărat mai mult pijamale şi papuci de casă decât rochii de seară. Odată cu noul context, aşteptările noastre nu erau optimiste, pentru că discutăm despre produse neesenţiale, despre produse care sunt utilizate în general într-un context social, deci aveam toate motivele să ne gândim că situaţia nu va fi tocmai roz. Însă, am reuşit să ne menţinem la nivelul la care eram şi, pe de altă parte, zona de eMAG Marketplace a crescut semnificativ.”

    De asemenea, Sorin Bunea este de părere că mall-urile şi centrele comerciale vor mai fi vizitate de consumatori pentru câţiva ani de acum încolo.

    „Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în Statele Unite ale Americii, spre exemplu, unde comerţul online este mai dezvoltat decât este în Europa, şi cu atât mai mult decât este în România, acolo retailul clasic începe să piardă din ce în ce mai mult teren. În opinia mea, piaţa va fi împărţită în continuare între comerţul clasic şi cel online, dar mă aştept ca pe zona de online să fie o creştere constantă. Este vorba şi de obişnuinţa clientului cu acest tip de comerţ.”

     Compania a avut activitate şi în mediul offline, în 2014, când reprezentanţii au deschis primul magazin sub brandul CrystalTime în Bucureşti.

    „Am avut o experienţă prin 2014 în zona de comerţ clasic. Am deschis un punct de vânzare în centrul comercial Băneasa. Atunci aduceam exclusiv în România un brand de bijuterii. Acolo lucrurile au evoluat încet, s-a diversificat gama de produse, am deschis parteneriate noi cu furnizori şi reprezentanţe ale unor branduri mari din afară, am dezvoltat relaţii pe plan internaţional.”

    În cadrul firmei lucrează cinci persoane. Ei colaborează cu distribuitorii locali de ceasuri şi bijuterii, dar importă produse – inclusiv la comandă – şi din Italia, Elveţia şi Germania.

    În ceea ce priveşte valoarea bonului mediu, în 2020, a fost în jur de 550 de lei, în scădere cu circa 7% comparativ cu anul precedent.

    „Scăderea a venit din faptul că a scăzut numărul de comenzi pe produsele mult mai scumpe, de 3.000 de lei – 4.000 de lei. Practic, o parte din acele vânzări a dispărut, iar asta a adus o uşoară scădere de 7% a bonului mediu.”

    Compania românească CrystalTime a înregistrat afaceri de peste 300.000 de euro la finalul anului 2020, în creştere uşoară – de aproximativ 8% – faţă de anul precedent, iar pentru anul în curs reprezentanţii companiei estimează o creştere de aproximativ 33%.

    „Pentru finalul lui 2021, ţinta este minim 400.000 euro. În prezent suntem la 30% peste aceeaşi perioadă a anului trecut, încercăm să mărim gama de produse, să păstrăm nivelul de satisfacţie a clienţilor şi să creştem”, a spus Sorin Bunea.

     De asemenea, planurile pe termen mediu ale proprietarului companiei CrystalTime vizează şi extinderea pe pieţe externe.

    „Şi în prezent primim comenzi de peste graniţele României, dar ocazional. Realitatea este că nu ne-am concentrat pe acest segment. Însă, pe termen mediu avem în plan să facem paşi şi spre alte pieţe şi aşteptăm să vedem cum se mişcă lucrurile din punct de vedere legislativ”, a adăugat Sorin Bunea.

  • Care este noul accesoriu căutat de tot mai multe femei de afaceri

    O podoabă rezervată cândva membrelor familiilor regale, imperiale sau aristocrate atrage acum o nouă categorie de cliente. Această podoabă, diadema, este căutată azi de femeile de afaceri, conform Casei Chaumet, care a confecţionat peste 3,000 de astfel de articole de la începutul activităţii sale în 1780, scrie The Telegraph. Cererea mare de diademe vine în special de la clientele din Asia, care vor să le poarte în întâlnirile de afaceri, ca simbol al puterii pe care o deţin şi, în unele cazuri, să le adauge colecţiei personale de bijuterii pe care vor s-o transforme într-o moştenire de familie pentru viitoarele generaţii.


     

  • Cum să faci sute de mii de euro cu un site în România

    Compania românească bespecial.ro şi-a început activitatea în mediul online în 2006, când piaţa de e-commerce era la început şi consumatorii erau foarte reticenţi cu privire la acest canal de vânzare. Acum, acesta este principalul segment pentru retailerul bespecial.ro, care a reuşit să îşi mărească afacerile cu circa 5% la finalul anului trecut, până la 200.000 de euro.

    În online, am fost prezenţi întotdeauna. Am avut o perioadă în care am activat şi online şi offline, dar online-ul a fost primul pas. În 2006, când lumea avea mai puţină încredere în e-commerce noi eram prezenţi pe acest canal de vânzare. Pandemia a avut rolul de a accelera lucrurile în online şi de a educa într-o oarecare măsură utilizatorii. Probabil şi nevoia a accelerat educarea utilizatorilor.

    Probabil s-au informat mai mult şi despre ce înseamnă argint, accesorii din piele”, a spus Corina Ştefan, reprezentantul de comunicare al companiei bespecial.ro, care vinde bijuterii din argint şi metale preţioase şi accesorii din piele, în cadrul celei mai recente emisiuni ZF Ecosistemul Marketplace. Astfel, asupra businessului bespecial.ro pandemia nu a avut un impact negativ, având în vedere că la finalul anului 2020 compania a înregistrat acelaşi flux de vânzare ca în anul precedent, a mai spus Corina Ştefan.

    „A fost o perioadă în care nu ne-am fi gândit că lumea ar cumpăra bijuterii din argint sau accesorii din piele, dar fluxul de vânzări a fost similar cu cel din 2019, şi cumva nivelul de încredere a fost mai ridicat. A fost un an bun.” Astfel, retailerul online bespecial.ro a înregistrat afaceri de 200.000 de euro la finalul anului 2020, în creştere cu circa 5% faţă de anul precedent, iar pentru anul în curs, reprezentanţii companiei vizează o creştere de minimum 35% a cifrei de afaceri. „Pentru finalul anului în curs ne dorim o creştere a cifrei de afaceri între 35% şi 50%, dar acest lucru nu depinde numai de noi ci şi de contextul pandemic care poate avea două direcţii – utilizatorii să se întoarcă în magazinele fizice sau să rămână în mediul online.”

    În prezent, bespecial.ro deţine un site propriu şi este prezent şi pe platforma Marketplace a retailerului eMAG. „Vindem pe marketplace de 7-8 ani. Am început cu câteva produse şi în timp am introdus întreaga gamă de produse, adică peste 5.000 de produse. În prezent, comenzile înregistrate pe platforma eMAG reprezintă aproximativ 10% – 15% din veniturile companiei.”

    Până de curând, compania mai avea şi un showroom de prezentare pentru bijuteriile şi accesoriile pe care le comercializează, însă, în urma pandemiei reprezentanţii au decis să închidă acest spaţiu.

    „În primul rând a fost lockdown, iar în urma acelei perioade oamenii au început să aibă mai multă încredere în e-commerce şi au comandat direct din online, chiar au şi plătit direct cu cardul. Plăţile online cu cardul au crescut anul trecut. Astfel, a fost luată decizia de a se renunţa la spaţiul de prezentare, la acel showroom.” De asemenea, pe parcursul anului 2020, valoarea bonului mediu şi-a păstrat valoarea în jurul sumei de 150 de lei, iar media numărului de comenzi a fost şi ea similară cu cea înregistrată în anul precedent.

    „Media numărului de comenzi a fost similară cu cea din anul precedent, însă am avut perioade mai bune şi perioade mai slabe. Adică erau momente când fluxul de comenzi creştea, apoi erau momente când acesta scădea, în funcţie de ce se întâmpla în mediul social, medical şi economic”, a mai spus Corina Ştefan. Ea a adăugat că principalele «atracţii» ale anului 2020 au fost bijuteriile care nu au dimensuni fixe şi pot fi ajustate, dar şi cele care sunt vizibile în faţa camerei de filmat, având în vedere că în 2020 evenimentele, conferinţele şi majoritatea interacţiunilor s-au mutat în mediul online. „Bijuteriile fără dimensiune fixă şi cele care sunt colorate, cu pietre preţioase, care se văd în partea superioară a camerei au fost mult mai căutate, dar au fost căutate şi brăţările pentru bărbaţi. Nu au mai fost doar o chestie de stil, iar doamnele care au vrut să facă un cadou unui bărbat, nu au mai achiziţonat doar portofele ci s-au îndreptat şi spre bijuterii. Bijuteriile antistres s-au vândut foarte bine anul trecut.”

    Astfel, în continuare, reprezentanţii companiei bespecial.ro vizează extinderea gamei de produse cu noi colecţii de bijuterii şi accesorii din piele. „Este un proces continuu în zona cadourilor şi continuăm să ne extindem gamele şi categoriile de produse. Bijuteriile şi accesoriile din piele sunt achiziţionate în principal din Asia, Europa, Israel, însă contează mult feedbackul consumatorilor şi ceea ce doresc ei să găsească. Am avut şi avem şi produse româneşti, dar din păcate sunt puţine la ora actuală.” Compania bespecial.ro a luat naştere în 2006, când cei doi fondatori căutau inelul de logodnă potrivit pentru propria nuntă, iar pentru că nu au găsit ce îşi doreau pe piaţă au decis să deschidă propriul business cu bijuterii de argint.

    „La început am avut în special inele de logodnă, dar în timp gama de produse s-a diversificat, iar în prezent avem peste 5.000 de repere listate pe site-ul online, în special bijuterii din argint, dar şi accesorii din piele, precum portofele, genţi de damă, curele. Dar baza a rămas tot categoria bijuteriilor din argint ce pot fi dăruite – coliere, brăţări sau cercei a căror dimensiune poate fi adaptată”, a povestit Corina Ştefan. În trecut, retailerul românesc bespecial.ro a fost prezent şi pe platformele Marketplace ale eMAG din Bulgaria şi Ungaria, însă activitatea pe cele două pieţe nu a durat mult.

    „Ne-am retras de pe cele două pieţe pentru că nu am atins numărul de clienţi pe care l-am dorit atunci.” Însă, odată cu reorganizarea gamelor de produse, reprezentanţii companiei româneşti vizează extinderea pe pieţe externe. „Da, vizăm şi extinderea internaţională şi avem şi planuri de fulfilment după ce ne atingem obiectivele setate pentru anul în curs, printre care creşterea de minim 35% a cifrei de afaceri”, a mai spus Corina Ştefan. De asemenea, în cadrul companiei bespecial.ro lucrează în prezent trei persoane. „Mergem pe principiul eficienţei şi externalizăm cât mai multe procese”, a conchis reprezentanta companiei bespecial.ro.

  • Cum a ajuns o piartră găsită de un puşti de 12 ani să valoreaze azi 80 milioane de dolari

    Când Roy Spencer, un băieţel de 12 ani, a găsit în 1938, în Queensland, Australia, o piatră neagră, tatăl său, miner într-un centru de exploatare minieră a bijuteriilor, nu şi-a dat seama că ceea ce părea un simplu cristal negru era de fapt un safir de 1, 156 carate. 

    Tratat timp de nouă ani ca răţuşca cea urâtă din povestea lui Hans Christian Andersen, safirul stea a fost folosit ca opritor pentru uşă în casa familiei Spencer. Abia când Harry Spencer, tatăl copilului, a aflat că safirele pot fi găsite în toate culorile curcubeului (mai puţin cele roşii, acelea fiind rubine), şi-a dat seama că poate obţine o avere, găsind cumpărătorul potrivit. Acesta nu a întârziat să apară.

    Aflând de safirul scos la vânzare, bijutierul armean Harry Kazanjian a călătorit din Los Angeles în Queensland, oferindu-i minerului 18,000 de dolari (aproape 185,000 de dolari în valoarea actuală).

    Convins că sub forma brută a pietrei se află ceva mai preţios, după doua luni de gândire, Kazanjian s-a decis să taie safirul, în urma acestei operaţii găsind înăuntru modelul unei stele cu şase colţuri, care poate fi văzut privind safirul cu o singură sursă de lumină deasupra capului. 

    Chiar daca a trebuit să sacrifice 423 de carate tăind piatra, valoarea de după a safirului stea era de 1 milion de dolari în 1949.

    “The Black Star of Queensland” (Steaua neagră a Queensland-ului n-red.), cum a fost numit preţiosul safir, a fost transformat într-un pandativ încadrat de 35 de diamante şi este unul dintre cele mai faimoase din lume, valoarea lui actuală fiind de aproape 80 de milioane de dolari.
     

  • Ce a reuşit să construiască o româncă după ce a fost obligată sa renunţe la afacerea la care visa ea iniţial

    Irina Constantin voia iniţial să imprime tricouri cu ilustraţiile realizate chiar de ea. O schimbare neprevăzută în procesul de acordare a finanţării prin programul Start-Up Nation în 2018 a făcut-o să abandoneze visul. Nu ştia, pe atunci, că asta avea s-o conducă la o altă idee de business, Lele made this. Sau creativitate în miniatură.

    La sfârşitul anului 2019, am decis să fac un curs de ceramică, iar în urma acestui curs m-am îndrăgostit iremediabil de acest domeniu – al bijuteriilor, dar în special de lucratul cu porţelan”, povesteşte Irina Constantin. În business i s-a alăturat soţul ei, angajat într-o multinaţională cu activitate în IT, dar mai ales persoana pragmatică de care afacerea are nevoie să funcţioneze.

    El este responsabil de site, de promovare şi de contabilitate, cât timp Irina îşi exploatează primele iubiri – desenul şi pictura. Ea este absolventă a Liceului de arte plastice Nicolae Tonitza şi a lucrat mai mulţi ani ca freelancer pentru platforme digitale. „Am fost norocoşi, pentru că nu stăm în Bucureşti şi aveam deja o terasă pe care am transformat-o în atelier, aşa că mare parte din suma iniţială de 8.000 de euro am putut s-o investim în echipamente, cel mai important dintre ele fiind cuptorul electric, cuptor care poate ajunge la 1.280 de grade Celsius”, explică Irina Constantin.

    Astfel, bijuteriile şi obiectele de uz casnic sub brandul Lele Made This („oale şi ulcele”, cum sunt ele denumite pe site-ul afacerii) iau naştere în atelierul amplasat într-un sat din judeţul Dâmboviţa, la aproximativ 30 de kilometri de Bucureşti, locul în care cei doi antreprenori au ales să se retragă, departe de aglomeraţia oraşului. Există totodată o categorie specială, dedicată produselor născute în urma colaborării cu diferiţi artizani români. Vânzările se fac în mare parte online, dar şi prin reţeaua de librării Cărtureşti. Irina şi soţul ei au încheiat colaborări şi cu Galeria de artă Senso şi restaurantul Paninaro din Capitală. Totuşi, cea mai mare parte a vânzărilor este generată de magazinul online. În 2020, veniturile au fost de aproximativ 7.000 de euro, iar preţurile produselor variază între 70 şi 4.500 de lei.

    Irina Constantin, fondatoare Lele made this:„Clienţii sunt oamenii care apreciază bijuteria de artist, lucrurile handmade unicat. De cele mai multe ori, clienţii revin după ce fac prima comandă online şi asta mă bucură enorm, îmi arată că suntem pe drumul cel bun.”

    „Clienţii sunt oamenii care apreciază bijuteria de artist, lucrurile handmade unicat. De cele mai multe ori, clienţii revin după ce fac prima comandă online şi asta mă bucură enorm, îmi arată că suntem pe drumul cel bun.” La momentul înfiinţării businessului Lele Made This, Irina Constantin şi soţul ei se aşteptau ca cele mai multe vânzări să le facă în urma participării la târgurile de profil din Bucureşti. A venit însă martie 2020, lună însoţită de debutul pandemiei şi de lockdown, astfel că cei doi au fost nevoiţi să refacă strategia de vânzări într-un timp foarte scurt. Acela a fost momentul lansării magazinului online, deşi niciunul dintre ei nu avea experienţă în lumea virtuală. Cum ultimul an le-a arătat că neprevăzutul este la orice pas, Irina şi soţul au renunţat la planuri. Şi totuşi… „Din păcate, nu ne putem face planuri prea mari din cauza situaţiei incerte create de pandemie, dar visez să avem un mic magazin unde să putem vinde produsele şi să ne întâlnim clienţii”, mărturiseşte Irina Constantin.

    Cea mai mare parte a vânzărilor este generată de magazinul online. În 2020, veniturile au fost de aproximativ 7.000 de euro, iar preţurile variază între 70 şi 4.500 de lei.

     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Broderie Craiova – personalizare de echipamente de lucru (Craiova)

    Fondator: Gabriel Gachi

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 15.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Restartix – platformă cu programe de fizioterapie (Bucureşti)

    Fondatori: Alexandru Ilie şi Daniel Alexandrescu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 100.000 de euro

    Prezenţă: online

    Mobila Tudora – producţie de mobilă (jud. Prahova)

    Fondator: Dragoş Ionescu

    Investiţii: 50.000 de lei (circa 10.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 1,2 mil. lei (250.000 de euro)

    Prezenţă: Prahova şi Bucureşti

    Casa Străbunicului – unitate de cazare (jud. Suceava)

    Fondator: Tudor Andronic

    Investiţii: 400.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 150.000 de lei (circa 31.000 de euro)

    Prezenţă: jud. Suceava

    Crăiţa Merelor – business cu mere şi suc de mere (Voineşti, jud. Dâmboviţa)

    Fondatori: familia Oprea

    Investiţii în 2020: 90.000 de lei (circa 19.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 140.000 de lei (29.000 de euro)

    Prezenţă: online, zona Bucureşti-Ilfov

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

     

  • Afaceri de la zero. Simona Cucu a investit 10.000 euro într-un magazin online de bijuterii realizate manual din flori, frunze şi crenguţe placate cu metale preţioase

    Simona Cucu a investit 10.000 euro într-un magazin online de bijuterii realizate manual din flori, frunze şi crenguţe placate cu aur sau argint. Povestea Thallo Store a început după o vacanţă a antreprenoarei în Grecia, loc în care a descoperit bijuteriile Thallo şi a decis să aducă brandul şi pe piaţa din România.

    „Bijuteriile Thallo sunt lucrate manual din flori, frunze şi crenguţe naturale urmând a fi placate cu aur şi argint, mi s-a părut foarte interesant acest concept şi ne-am gândit să îl aducem în România, de la vizita pe care am făcut-o în Grecia până la realizarea magazinului online Thallo Store, au fost o serie de discuţii, am devenit partenerii exclusivi pe România ai Thallo”, spune Simona Cucu.

    Magazinul online Thallo Store a fost deschis în urmă cu trei ani, iar investiţia a constat în realizarea site-ului, parteneriate cu diferiţi specialişti în social media, cât şi în stocul iniţial de bijuterii. Bijuteriile sunt realizate în atelierul din Grecia, fiind realizate manual. Clienţii care au aflat de Thallo Store şi de conceptul din spatele acestui brand au fost curioşi de cum sunt realizate bijuteriile, iar feedback-ul acestora a fost unul pozitiv.

    „Oamenii sunt încântaţi de acest concept, sunt interesaţi şi de durabilitatea acestor bijuterii pentru că primul gând care le vine în mine, având în vedere că sunt realizate din flori, este dacă acea bijuterie este rezistentă în timp. Răspunsul este da, e vorba de un proces complex prin care florile sunt transformate în bijuterii, sunt la fel de rezistente şi durabile ca orice alte bijuterii”, explică antreprenoarea.

    Preţurile bijuteriile sunt cuprinse între 200 lei şi 3.000 lei în funcţie de complexitatea bijuteriei, de florile folosite, dar şi de tipul de metal utilizat.

    Antreprenoarea spune că nu se gândeşte să îşi deschidă propria linie de producţie, ci doreşte să se concentreze în perioada următoare mai mult pe partea de dezvoltare a brandului.

    „În acest moment, cred că cel mai potrivit ar fi ca producţia să se desfăşoare la Atena, acolo atelierul este dotat cu utilajele necesare, cu materiale necesare pentru realizarea acestui proces şi ar fi foarte dificil să aducem în România producţia”, precizează Simona Cucu.

    Pandemia a avut un efect negativ asupra magazinului online în contextul în care compania avea încheiate colaborări şi cu companii care ofereau angajaţilor diverse cadouri. Însă, anul trecut, partea de corporate a scăzut considerabil, rămânând doar comenzile online. Cu toate acestea, discuţiile cu clienţii corporate au fost reluate la începutul acestui an.

    În 2020, veniturile Thallo Store România au fost de 11.000 euro, faţă de 2019 când cifra de afaceri obţinută a fost de 29.000 euro. Anul trecut planurile de dezvoltare vizau deschiderea unui magazin fizic în cadurl unui centru comercial din Bucureşti, însă proiectul a fost pus în aşteptare din cauza pandemiei, totuşi, antreprenoarea speră ca anul acesta să reia discuţiile.

    Pentru 2021, Simona Cucu spune că se aşteaptă la venituri de 45.000 euro, dar şi dublarea numărului de clienţi. Anul trecut numărul celor care au cumpărat produsele Thallo Store a fost de 200 clienţi.

    Simona Cucu spune că bijuteriile pot fi şi personalizate, însă durata de aşteptare se ridică la 15 zile lucrătoare, din momentul comenzii şi până este primită bijuteria.

     

     

     

  • Talismane de primăvară

    În primăvara aceasta se poartă bijuteriile-talisman, cu motive naturale sau industriale, scrie Telegraph. Printre acestea se numără colecţia Lucky Spring de la Van Cleef & Arpels, din care nu lipsesc buburuzele din cornalină cu onix şi aur roz, colierul cu două pitulici aurii cocoţate pe crenguţe de turmalină al creatoarei mexicane Daniela Villegas sau pandantivul în formă de ciupercuţă din ametist cu mici safire al newyorkezului Brent Neale. Pe de altă parte, Cartier continuă colecţia care aminteşte de trusa de scule sau industrie, Ecrou de Cartier, cu nişte cercei în formă de şuruburi cu piuliţe de diamant, gândiţi să fie purtaţi împreună sau separat.

  • Cu banii la gât. Noile trenduri în materie de bijuterii

    Cu toate că bijuteriile cu monede nu sunt ceva nou, ele suscită un interes din ce în ce mai mare în ultima vreme. Se caută mai ales monedele antice, dată fiind creşterea preţului acestora în ultimul deceniu, bijutierii folosindu-le pentru aspect, dar şi pentru a ajunge la clienţi care sunt la începutul investiţiilor în astfel de accesorii.

    În ciuda preţurilor în creştere, bijutierii consideră monedele mai rentabile decât pietrele preţioase, scrie Financial Times. Printre creatorii de bijuterii cu vechi monede romane sau greceşti, dar nu numai, se numără Karen Lieberman, în a cărei colecţie se regăseşte un lănţişor cu pandantiv dintr-un bănuţ montat în aur ori Eli Halili care a lansat, printre altele, un pandantiv format dintr-o monedă cu bufniţa zeiţei Athena, provenită din Grecia Antică, iar casa Bulgari are colecţia „Monete”.