BusinessMagazin

Tag: basescu

  • Băsescu: Dacă aş fi fost preşedintele ales pe 16 noiembrie, Ponta nu făcea nici Revelionul ca premier

    ”Până una alta, ce pot fac. Şi dacă aţi observat în ultima vreme că nu există opoziţie, o fac şi eu pe opoziţia, omul orchestră. Şi voi face o opoziţie tot mai puternică, pentru că USL-ul este o realitate. El există, înţelegerile funcţionează şi dacă observaţi se feresc tare mult să se deranjeze unii pe alţii”, a afirmat Traian Băsescu.

    El a adăugat că, dacă ar fi fost ales preşedinte pe 16 noiembrie anul trecut, Victor Ponta ”nu făcea nici Revelionul ca prim-ministru”.

    ”Eu vă spun în modul cel mai cinstit – dacă eu aş fi fost preşedintele ales pe 16 noiembrie, Ponta nu făcea nici Revelionul ca prim-ministru. Dar, asta-i viaţa. Până la urmă, preşedintele ales l-a consolidat atât de bine, încât eu cred că o să-i pară rău cât de curând că a acceptat să funcţioneze USL-ul. Un lucru pe care eu nu pot să-l trec cu vederea în relaţia cu PSD, implicit prim-ministru şi preşedinte, respectiv PNL, este faptul că niciodată niciunul nu a recunoscut eroarea loviturii de stat din vara anului 2012. Pentru mine ei rămân Alianţa de la Grivco”, a mai spus Traian Băsescu.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu s-a aflat, sâmbătă, la Galaţi, unde a paticipat la Conferinţa Regională ”Sud-Est” a PMP, eveniment la care au fost prezenţi delegaţi din judeţul Galaţi, cât şi din judeţele Constanţa, Tulcea, Brăila, Buzău şi Vrancea.

     

  • CSM a sesizat Inspecţia Judiciară cu privire la declaraţiile lui Băsescu despre Kovesi şi Stanciu

    Preşedintele CSM, Marius Tudose, a sesizat Inspecţia Judiciară în legătură cu cele mai recente afirmaţii ale fostului preşedinte referitoare la justiţie, făcute luni seară la postul de televiziune B1, dar şi cu privire la o postare a Elenei Udrea pe o pagină de socializare.

    “Ca urmare a declaraţiilor lansate în spaţiul public de către domnul Traian Băsescu în cadrul emisiunilor ‘Ultimul Cuvânt’- 31 martie 2015 – şi „X-PRESS”- 6 aprilie 2015-, difuzate la postul de televiziune B1 TV, precum şi a mesajului postat pe contul de Facebook al doamnei Elena Gabriela Udrea în data de 2 aprilie 2015, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar, potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicată cu modificările şi completările ulterioare”, conform unui comunicat de presă al CSM.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat, luni, la B1, că nu îi sună pe Florian Coldea, Codruţa Kovesi şi Livia Stanciu “din silă”, pentru că “sunt artizanii acestui mod răvăşit de a a face justiţie, fără respect pentru cel care nu este condamnat”, adăugând că “vor să mai rămână cinci mandate”.

    Întrebat de ce nu îi sună pe Florian Coldea (adjunctul şefului SRI- n.r.), pe Codruţa Kovesi sau pe şefa ICCJ, Livia Stanciu, Traian Băsescu a declarat: “Pot să vă spun că din silă?”.

    Băsescu a continuat: “Pentru că ei sunt artizanii acestui mod răvăşit de a face justiţie, fără respect pentru cel care nu e condamnat. Ce să fac? Vor să mai rămână cinci mandate în funcţie”.

    Ulterior, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Livia Stanciu, a răspuns atacurilor fostului şef al statului Traian Băsescu, spunând că acestea fac ca România să piardă credibilitate şi că “foarte rar” ea s-ar putea lăsa intimidată de reacţii ale unor politicieni.

    “Aceste atacuri nu fac altceva decât să ne descalifice ca ţară, să ne facă să pierdem din ce în ce mai mult în credibilitate ca ţară din partea altor state şi cred că la acest lucru ar trebui să se gândească toţi cei care, indiferent că vorbim de oameni politici sau cei care, într-o formă sau alta, îşi exprimă puncte de vedere, uneori de-a dreptul iresponsabile cu privire la activitatea magistraţilor. Foarte rar, şi cred că veţi vedea, că preşedintele Înaltei Curţi – şi aici, sigur, vorbesc în nume personal – m-aş lăsa intimidată de reacţii ale unor politicieni vizavi de activitatea pe care o desfăşoară judecătorul Livia Stanciu”, a spus preşedintele ICCJ, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii.

    Pe de altă parte, Elena Udrea, prin intermediul echipei de comunicare, a scris pe Facebook că “toţi oamenii care sunt chemaţi la DNA sunt întrebaţi, într-o formă sau alta, dacă ştiu ceva ce ar putea să o incrimineze”, scopul final fiind acela de a se genera, cu orice cost, noi şi noi dosare penale, fără să se ţină cont de probe sau de faptul că “toate aceste denunţuri ar fi făcute sub presiune”.

    “Pentru că am vorbit de presiuni, luni (23 martie, n.r.), la judecarea mandatului de prelungire a arestului preventiv în «Gala Bute», ceilalţi doi inculpaţi aflaţi în arest, Rudel Obreja şi Tudor Breazu, au declarat că asupra lor s-au făcut presiuni din partea procurorilor pentru a declara împotriva Elenei Udrea. Au existat chiar şi promisiuni privind eliberarea. Asta arată că nu se doreşte adevărul sau dreptatea, ci incriminarea lui Udrea. Se generează percepţia publică (reală!) că oricine declară împotriva fostului ministru al Dezvoltării este liber”, potrivit mesajului postat pe Facebook.

    Udrea mai arăta că “procurorii DNA au lăsat-o liberă pe Ana Maria Topoliceanu (pusă sub control judiciar), deşi există probe foarte clare depuse la dosar că aceasta a încercat să-l influenţeze şi constrângă pe Tudor Breazu” să dea o declaraţie împotriva sa.

    Totodată, fostul ministru preciza că momentul în care s-a făcut prelungirea mandatului de arestare “a fost special ales astfel încât cazul să pice la un anumit judecător”, încălcându-se “foarte grav principiul ca dosarul să intre în sarcina unui judecător independent”.

    “E clar că luni s-a venit cu o soluţie în plic”, a mai scris echipa de comunicare a Elenei Udrea, care menţionează că procurorii nu i-au permis fostului ministru sau avocaţilor acesteia să pună anumite întrebări relevante.

    Tot marţi, în plenul CSM, a fost analizat un alt raport al Inspecţiei Judiciare privind declaraţiile făcute de Traian Băsescu după sechestrul pus pe terenuri de la Nana, în dosarul instrumentat de procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Potrivit raportului Inspecţiei Judiciare, declaraţiile lui Traian Băsescu au avut un impact negativ asupra imaginii justiţiei şi asupra sistemului judiciar în ansamblul său, afectând independenţa procurorului care instrumentează dosarul Nana, au declarat pentru MEDIAFAX oficiali din cadrul IJ.

    Membrii CSM au decis, în urma deliberărilor, să îşi însuşească raportul inspectorilor judiciari.

    Inspecţia Judiciară a fost sesizată de Consiliul Superior al Magistraturii în 9 martie, după ce Traian Băsescu a scris pe Facebook, în 7 martie, că îi pare rău pentru cele 127 familii din comuna Nana care au sechestru pe terenurile agricole restituite în perioada 1996-2010, arătând că aceste familii suportă consecinţele unor acţiuni politice îndreptate împotriva sa.

    CSM a cerut Inspecţiei Judiciare să facă verificări după ce conducerea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a cerut Consiliului să apere magistraţii, apreciind că este regretabil că un fost preşedinte pune la îndoială independenţa şi imparţialitatea procurorilor, lucru care ar putea afecta credibilitatea justiţiei.

  • Ponta şi-a întrerupt declaraţia privind votul în cazul Şova, după un schimb de replici cu un jurnalist

    Premierul Victor Ponta s-a aflat, joi, la Camera Deputaţilor, unde, alături de preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a avut o întrevedere cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu.

    La solicitarea jurnaliştilor de a comenta dacă preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a comis un abuz în cazul votului privind cererea DNA de arestare a senatorului PSD Dan Şova, aşa cum afirrmă Traian Băsescu, liderul PSD, premierul Victor Ponta, a răspuns: “Băsescu spune atât de multe minciuni şi aberaţii încât, dacă 10 ani a trebuit să îl suportăm cu toţii, acum cred că trebuie împreună…”.

    La acest moment, unul dintre jurnalişti l-a întrerupt încercând să insiste pentru un răspuns concret la întrebare, iar Ponta i-a atras atenţia că este de bun-simţ să fie lăsat să îşi termine declaraţia.

    “Eu întotdeauna vă ascult pe dumneavoastră. Deci, repet….mai ales că nu m-am apucat eu să vorbesc de Băsescu, ci dumneavoastră m-aţi întrebat. Dacă nu mă întrebaţi, nu vorbeam”, a adăugat Ponta, vizibil iritat pentru întrerupere.

    Jurnalistul i-a replicat spunându-i că alta este întrebarea importantă, încercând să obţină un răspuns la situaţia concretă de miercuri din Senat, iar Ponta a răspuns: “Dumneavoastră nu puteţi să stabiliţi pentru mine care este întrebarea importantă”.

    Jurnalistul i-a spus “bine, atunci comentaţi declaraţia domnului Băsescu şi vă întreb apoi”, iar Ponta, după o secundă de tăcere, s-a întors cu spatele şi a plecat, spunând “vă mulţumesc, o zi bună”.

    Ceilalţi ziarişti l-au întrebat de ce s-a supărat, iar Ponta, din mers, le-a răspuns că el crede că trebuie să beneficieze de puţin respect din partea lor.

    “Întotdeauna vă voi respecta atât timp cât mă veţi respecta şi dumneavoastră”, a conchis Ponta, refuzând să răspundă la alte întrebări ale jurnaliştilor, care doreau să afle dacă, din punctul lui de vedere, cazul înregistrat miercuri la votul lui Şova poate fi tratat drept un abuz.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a afirmat, miercuri seară, pe Facebook, că preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a făcut un grav abuz în serviciu în cazul Şova, încălcând şi decizii anterioare ale Curţii Constituţionale, Băsescu adăugând că “această slugă a lui Victor Viorel Ponta” trebuie să ajungă urgent în faţa justiţiei.

    El şi-a completat ulterior declaraţia, într-o intervenţie la postul B1 TV, spunând că în cazul lui Tăriceanu ar trebui formulată o plângere penală pentru abuz în serviciu şi apreciind că nici nu va fi emisă o hotărâre a Senatului în acest caz, deoarece s-a considerat că “nu s-a votat”, astfel că PNL nu va avea ce să atace la Curtea Constituţională.

    “Acesta este trucul: pentru că nu s-a votat, nu avem hotărâre. Dacă Tăriceanu a considerat că nu s-a votat, nu există un motiv să emiţi o hotărâre şi, atunci, nu avem hotărâre. E un truc. Domnii liberali nu o să aibă ce să atace, că nu va fi hotărâre”, a spus Băsescu.

    Senatul nu a încuviinţat arestarea preventivă a lui Dan Şova, din cele 151 de vorturi exprimate fiind înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “contra”, iar cinci voturi au fost anulate. Votul a fost secret, cu bile.

    Potrivit anunţului oficial făcut în plen, în urma numărătorii voturilor, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, Senatul nu a încuviinţat arestarea preventivă a lui Dan Şova.

    ”S-a hotărât că se votează cu majoritate normală, pentru legi organice. La domnul Şova nu s-a întrunit numărul de voturi”, a spus senatorul liberal Cristian Bodea, după votul din Senat, precizând că decizia a fost a preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

    Partidul Naţional Liberal vrea să atace la Curtea Constituţională decizia Senatului de respingere a cererii DNA pentru încuviinţarea arestării preventive a lui Dan Şova, în acest moment căutând soluţii juridice pentru a demara acest demers, au precizat pentru MEDIAFAX surse liberale.

    Potrivit surselor citate, liberalii caută soluţii juridice pentru contestarea acestui vot, întrucât nu respectă articolul din Constituţie care prevede că decizia Camerei în cazul încuviinţării arestării se face cu majoritatea celor prezenţi în plen.

    Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a anunţat, ulterior, că analizează în cel mai scurt timp soluţia şi pâghiile contestării la Curtea Constituţională a votului în cazul Dan Şova cu privire la interpretarea dată numărului de voturi necesar pentru ridicarea imunităţii senatorului PSD.

    Preşedintele Curţii Constituţionale (CC), Augustin Zegrean, a declarat, joi, că CC poate fi sesizată şi pentru lipsa unei hotărâri a Parlamentului în urma votului dat în cazul lui Dan Şova.

    Augustin Zegrean a spus că este dreptul parlamentarilor să admită sau să respingă o cerere, precizând că textul Constituţiei prevalează în faţa celorlalte legi.

    “Până la urmă, este dreptul lor să o facă, să admită sau să respingă, pentru că este o cerere, şi la o cerere trebuie să dai un răspuns. Dacă nu ar putea să le respingă, atunci cu ce rost ar mai cere (…). Spiritul ar trebui să fie Constituţia, legile şi celelalte”, a spus Augustin Zegrean.

    Întrebat cum comentează faptul că miercuri, în plenul Senatului, la votul în cazul lui Dan Şova, nu ar fi prevalat Constituţia în faţa altor legi, Zegrean a spus că nu poate să spună nimic pentru că va fi o sesizare a CC despre această situaţie şi ar însemna să se antepronunţe.

    Întrebat cum ar putea fi sesizată Curtea Constituţională dacă nu există o hotărâre a Senatului după votul în cazul cererii DNA de avizare a reţinerii şi arestării lui Dan Şova, Zegrean a spus: “Şi pentru faptul că nu există o hotărâre poate fi sesizată Curtea”.

    Procurorul şef al DNA a trimis în 13 martie procurorului general al Parchetului instanţei supreme referatul pentru sesizarea Parlamentului, ca acesta să încuviinţeze reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului PSD Dan Şova, pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari.

     

  • Traian Băsescu a venit la PICCJ pentru a fi audiat în dosarul de şantaj. La intrare a fost huiduit

    Traian Băsescu a fost aşteptat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) de mai multe persoane care, în momentul în care a coborât din maşină, l-au huiduit şi fluierat, strigând “Băsescu, la puşcărie!”.

    Întrebat, la intrarea în sediul PICCJ, cum vede noua postură în care se află, fostul şef al statului a răspuns: “Este una normală în România”.

    La Parchetul instanţei supreme se află şi avocatul lui Traian Băsescu, care va asista la audierea fostului preşedinte.

    Fostul preşedinte a fost şi în 18 martie la Parchetul instanţei supreme, însă atunci el nu a fost audiat, ci doar i s-a adus la cunoştinţă faptul că este urmărit penal pentru şantaj.

    Parchetul ICCJ a dispus, în 11 martie, începerea urmăririi penale pe numele lui Traian Băsescu.

    Anchetatorii au redeschis, în 30 decembrie 2014, dosarul în care Gabriela Firea îl acuză pe Traian Băsescu de şantaj, întrucât fostul şef al statului nu mai beneficiază de imunitate.

    Cercetările în acest dosar fuseseră suspendate de procurori până la finalizarea mandatului de preşedinte al lui Traian Băsescu.

    Parchetul instanţei supreme anunţa, în 18 aprilie 2014, că a dispus urmărirea penală pentru şantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată şi sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele are imunitate.

    Scandalul Băsescu – Firea a început după ce fostul preşedinte, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este “o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist”. “Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”, a spus Băsescu.

    Fostul şef al statului a mai spus că senatorul PSD Gabriela Firea este “o şantajistă de profesie”. “Nu e un atac la o femeie, e un atac la o şantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine şcoala turnătorului Felix”, a precizat Băsescu.

    Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe “senatoarea şantajistă” Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliţie, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze. Băsescu a ţinut totodată să amintească prestaţia Gabrielei Firea din campania pentru prezidenţiale a lui Mugur Isărescu.

    Gabriela Firea a reacţionat în 14 aprilie, afirmând că aşteaptă cu interes reacţiile instituţiilor şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest “act flagrant de intimidare a unui senator”.

    Firea preciza, într-o postare pe Facebook, că preşedintele Traian Băsescu i-a transmis, în seara zilei de 13 aprilie 2014, într-o emisiune televizată, “un mesaj fără niciun echivoc” legat de activitatea ei în Comisia Călăraşi.

    “Aştept cu interes reacţiile instituţiilor statului şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest act flagrant de intimidare a unui senator al României!”, scria Gabriela Firea, pe Facebook.

    Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele lui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj.

    În plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, au semnat un denunţ de şantaj împotriva lui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme.

    Premierul Victor Ponta a spus atunci că a semnat documentul şi a precizat că gestul este determinat de ameninţările pe care şeful statului le-a adus unui senator al României. Ponta a precizat că a fost primul care a semnat plângerea penală formulată pe numele lui Traian Băsescu.

  • Vanghelie i-ar fi cerut omului de afaceri Marin Dumitru să strângă semnături pentru Elena Băsescu

    “Dumitru Marin a relatat că în anul 2012, când fiul inculpatului şi-a serbat majoratul, i-a dat aproximativ 95.000 euro cash, iar în primăvara anului 2014, inculpatul i-a cerut să strângă 10.000 de semnături pentru candidatura la alegerile europarlamentare a Elenei Băsescu, banii necesari acestei activităţi fiind scăzuţi din comisionul ce-i era cerut, (…) suma plătită pentru cele 9.000 semnături strânse fiind de câte 15 lei/ semnătură”, potrivit documentului citat.

    În cadrul motivării se face referire la mai multe “comisioane” luate de Vanghelie pentru atribuirea de contracte de către Primăria Sectorului 5.

    Astfel, este descris modul în care a fost plătită petrecerea de revelion din 2014, organizată de către primar.

    “Cu referire la comisionul cerut şi plătit pentru inculpat, acelaşi suspect a relatat că a achitat datoriile pe care inculpatul le avea la restaurantele Capşa şi MC Monnis, unde s-a organizat revelionul 2013, dar şi o parte din costurile petrecerii revelionului 2014 făcut la restaurantul Premier Palace care îi aparţine, la fel ca la cererea inculpatului şi scăzând din „datoria” către el, firmele sale au cumpărat publicitate la posturile OTV şi B1 TV (2.900.000 lei la OTV pentru firma Dioma, publicitate de care nu avea nevoie şi nici nu a fost difuzată), iar la B1 TV publicitatea a fost pentru Premier Palace şi a fost difuzată”, conform motivării instanţei.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în 14 martie, arestarea preventivă a primarului Marian Vanghelie şi a vărului său, Mircea-Sorin Niculae, asociat şi administrator al mai multor societăţi comerciale. Pentru ceilalţi trei inculpaţi din dosar, respectiv şoferul lui Vanghelie, Adrian Murgoci, directoarea Economat Sector 5, Laura Ciocan, şi soţul acesteia, Sorin Ciocan, s-a dispus cercetarea sub control judiciar.

    Măsurile preventive luate în cazul primarului Marian Vanghelie şi a celorlalţi patru inculpaţi nu sunt definitive şi au fost contestate tot la instanţa supremă, care urmează să le discute în 26 martie.

    Primarul Sectorului 5 al Capitalei, Marian Vanghelie, este acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani, în timp ce Mircea Niculae este acuzat de complicitate la luare de mită şi de spălare de bani, iar Adrian Murgoci, Laura şi Sorin Ciocan sunt acuzaţi de favorizarea făptuitorului şi mărturie mincinoasă.

    Potrivit procurorilor, în perioada 2007 – prezent, Marian Vanghelie, în schimbul unor foloase materiale, l-a ajutat pe omul de afaceri Marin Dumitru să obţină, pentru societăţile pe care acesta din urmă le controlează, acordarea a numeroase contracte de lucrări publice, în valoare totală de aproximativ două miliarde de lei.
    Pentru atribuirea şi plata contractelor de execuţie de lucrări publice, Vanghelie a perceput un “comision” de aproximativ 20% din valoarea contractelor încheiate între Primăria Sectorului 5 şi instituţii din subordinea acesteia, pe de o parte, şi societăţile controlate de Dumitru, pe de altă parte.

    “Comisionul” respectiv a fost plătit de către omul de afaceri lui Marian Vanghelie, prin intermediul lui Mircea-Sorin Niculae şi a unei alte persoane apropiate lor, respectiv Daniel-Nicolae Dinuţ, potrivit unor documente ale anchetatorilor.

    Acest comision a fost plătit, în parte, şi sub forma unor contracte, nejustificate din punct de vedere comercial, încheiate de către SC Premier Palace SRL (societate controlată, prin intermediul unor societăţi de tip off-shore, de Marin Dumitru) şi societăţi comerciale controlate, prin interpuşi, de Vanghelie, contracte în temeiul cărora cea dintâi firmă plătea celor din urmă sume semnificative de bani.

    Din datele existente în cauză a reieşit că beneficiare a unor astfel de contracte (şi a sumelor de bani aferente acestora) au fost printre altele şi societăţile Bucureşti SA şi Fashion Brand Management SRL, la care era asociat Mircea Niculae, şi Economat Sector 5 SRL, al cărei director general este Laura Ciocan.

    O parte a “comisionului” a fost plătit prin cedarea a două imobile noi în favoarea unor persoane apropiate lui Vanghelie.

    De asemenea, pentru garantarea plăţii “comisionului” de 20% din valoarea contractelor publice, un om de afaceri a cedat controlul unei societăţi comerciale unor apropiaţi ai lui Vanghelie, susţin procurorii DNA.

    Altă modalitate de plată a “comisionului” de 20% a constat în achitarea de către societăţile controlate de către aceeaşi persoană a cheltuielilor de renovare şi amenajare a unor spaţii utilizate de către societatea controlată de Fashion Brand Management SRL.

    În aceeaşi perioadă, Vanghelie şi Niculae (acţionar majoritar la societatea comercială Bucureşti SA şi asociat unic la societatea comercială Fashion Brand Management SRL) au transferat sume de bani provenite din comiterea infracţiunilor de luare de mită, sub forma achiziţionării de bunuri mobile şi imobile şi sub forma introducerii acestora în patrimoniul societăţilor comerciale controlate de cei doi, în scopul ascunderii originii ilicite a acestora.

    Totodată, cei doi au disimulat adevărata natură a provenienţei cu privire la două imobile pretinse de Vanghelie de la administratorul mai multor societăţi comerciale, spun procurorii.

    De asemenea, Vanghelie ar fi disimulat adevărata natură a provenienţei părţilor sociale la societatea Eurowest Imob Consulting SRL, părţi sociale pretinse de acesta de la Marin Dumitru.

    Potrivit documentelor anchetatorilor, Marin Dumitru ar fi cedat controlul societăţii comerciale Splai SA, care are în proprietate numeroase clădiri şi terenuri, unor persoane apropiate lui Vanghelie. Astfel, părţile sociale ale firmei Eurowest SRL (care deţine majoritatea acţiunilor la Splai SA) ar fi fost cedate în favoarea şoferului lui Vanghelie, Adrian Murgoci.

    Adrian Murgoci, Laura Ciocan şi soţul ei, Sorin Ciocan, au făcut afirmaţii mincinoase în legătură cu fapte şi împrejurări esenţiale, acţionând cu scopul de a împiedica tragerea la răspundere penală a lui Vanghelie, sub aspectul comiterii infracţiunilor menţionate anterior, mai spun anchetatorii.

    Potrivit unor surse judiciare, un mod de plată al “comisionului” l-a constituit încheierea şi plata unor contracte de publicitate în favoarea unor televiziuni indicate de Vanghelie.

    În 2009, la solicitarea lui Vanghelie societăţile controlate de Dumitru ar fi încheiat contracte de publicitate de două milioane de euro cu societatea Ocram Televiziune SRL, care opera postul OTV. Contractele nu au fost executate de televiziune, dar serviciile au fost plătite de firmele lui Dumitru, potrivit surselor citate.

    Tot la solicitarea lui Vanghelie, firma Premier Palace SRL, controlată, prin intermediul unor societăţi de tip off-shore, de Marin Dumitru, a încheiat contracte de publicate în valoare de aproximativ 200.000 de euro cu B1 TV Channel SRL, operatorul postului de televiziune B1TV, au mai arătat sursele citate.

    Marian Vanghelie este primar al Sectorului 5 din anul 2000, el câştigând alegerile din poziţia de candidat al PSD. El a fost membru al acestui partid până în noiembrie 2014, când a fost exclus, alături de Mircea Geoană şi Dan Şova, în urma votului Comitetului Executiv Naţional al PSD.

    Ulterior, în martie, Vanghelie şi Geoană au anunţat înfiinţarea unei noi formaţiuni politice, Partidul Social Românesc.

    Deputata PSD Oana Mizil, iubita lui Vanghelie, a fost audiată şi ea la DNA în acest dosar, fiind suspectată de operaţiuni de comerţ incompatibile cu funcţia.

    După audieri, Mizil şi-a depus demisia din Parlament, iar secretarul general adjunct al PSD Codrin Ştefănescu a anunţat că ea va fi exclusă din PSD ca urmare a faptului că apare pe listele de susţinători ai Partidului Social Românesc.

  • PICCJ: Băsescu, urmărit penal pentru şantaj. Avocaţii au cerut termen pentru consultarea dosarului

    Potrivit PICCJ, în cauza constituită ca urmare a plângerii formulate de senatorul Gabriela Firea, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică au dispus, prin ordonanţa din 11 martie, efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de Traian Băsescu sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj.

    “Azi, 18 martie 2015, domnul Băsescu Traian s-a prezentat la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a-i fi adusă la cunoştinţă învinuirea, context în care apărătorii acestuia au solicitat un termen pentru consultarea dosarului”, a precizat sursa citată.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a a fost citat să se prezinte miercuri la Parchetul instanţei supreme, în calitate de suspect, în dosarul care senatorul PSD Gabriela Firea îl acuză de şantaj.

    Traian Băsescu a stat în sediul PICCJ aproximativ 20 de minute, iar la plecare nu a dorit să spună ce a discutat cu procurorii şi dacă a fost pus sub urmărire penală.

    Întrebat dacă a sunat la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie după ce a fost pus sechestru pe terenuri din localitatea Nana, în dosarul în care se fac cercetări, aşa cum a afirmat procurorul general al României, Tiberiu Niţu, Traian Băsescu a negat.

    Atât la intrare, cât şi la ieşirea din sediul PICCJ, fostul preşedinte a fost huiduit de mai mulţi oameni, care au scandat “Băsescu, la puşcărie”, “PMP şi ticălos, ai întos ţara pe dos”, “Spune, Băse, adevărat, câţi dolari pe flotă ai luat”, “Douăzeci de ani de puşcărie, după zece ani de domnie”, “Zece ani ai stat în deal, acum te duci la canal”, “Domnule Niţu, puneţi-i cătuşele”. Aceştia au avut pancarte pe care scria “PMP – Partidul Moştenitorilor Penali”, “Cloşca Mafiei, la puşcărie”, De Băsescu ne-am sătura, dă înapoi ce-ai furat”, precum şi caricaruri cu Traian Băsescu îmbrăcat în deţinut, lângă care sunt mesajele: “Am cărat şpaga cu roaba, acum e nasoală treaba”, “Vestimentaţia: Casa de modă Jilava”. În faţa protestatarilor a stat un cordon de jandarmi, printre aceştia fiind şi negociatori.

    Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat, miercuri, că fostul preşedinte Traian Băsescu a sunat la “cabinetul” de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce a fost pus sechestru pe terenuri din localitatea Nana, în dosarul în care se fac cercetări. Întrebat ce anume a cerut Băsescu, Niţu a răspuns: “Nu eu vă pot răspunde, cel care iniţiază un apel ştie de ce-l iniţiază şi pentru ce. (…). Nu am avut nicio discuţie cu dumnealui”.

    Anchetatorii au redeschis, în 30 decembrie 2014, dosarul în care Gabriela Firea îl acuză pe Traian Băsescu de şantaj, întrucât fostul şef al statului nu mai beneficiază de imunitate.

    Cercetările în acest dosar au fost suspendate de procurori până la finalizarea mandatului de preşedinte al lui Traian Băsescu.

    Parchetul instanţei supreme anunţa, în 18 aprilie 2014, că a dispus urmărirea penală pentru şantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată şi sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele are imunitate.

    Anchetatorii au constatat că în această cauză există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, astfel că a fost dispusă, prin ordonanţă, suspendarea urmăririi penale. Articolul 84, alineatul 2 din Constituţie prevede că “preşedintele României se bucură de imunitate”.

    Această problemă a ajuns pe masa judecătorilor Curţii Consituţionale, care au decis în 13 noiembrie 2014 că suspendarea urmăririi penale a preşedintelui din motive de imunitate este constituţională, respingând excepţia ridicată în dosarul în care senatorul Gabriela Firea a contestat decizia procurorilor privind plângerea sa referitoare la faptul că ar fi fost şantajată de Traian Băsescu.

    Scandalul Băsescu – Firea a început după ce fostul preşedinte, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este “o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist”. “Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”, a spus Băsescu.

    Fostul şef al statului a mai spus că senatorul PSD Gabriela Firea este “o şantajistă de profesie”. “Nu e un atac la o femeie, e un atac la o şantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine şcoala turnătorului Felix”, a precizat Băsescu.

    Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe “senatoarea şantajistă” Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliţie, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze. Băsescu a ţinut totodată să amintească prestaţia Gabrielei Firea din campania pentru prezidenţiale a lui Mugur Isărescu.

    Gabriela Firea a reacţionat în 14 aprilie, afirmând că aşteaptă cu interes reacţiile instituţiilor şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest “act flagrant de intimidare a unui senator”.

    Firea preciza, într-o postare pe Facebook, că preşedintele Traian Băsescu i-a transmis, în seara zilei de 13 aprilie, într-o emisiune televizată, “un mesaj fără niciun echivoc” legat de activitatea ei în Comisia Călăraşi.

    “Aştept cu interes reacţiile instituţiilor statului şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest act flagrant de intimidare a unui senator al României!”, scria Gabriela Firea, pe Facebook.

    Traian Băsescu a declarat că atât el, cât şi fiica sa Ioana Băsescu stau la dispoziţia Parchetului privind terenul din comuna Nana şi că senatorul PSD Gabriela Firea “mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului”.

    Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele lui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj.

    În plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, au semnat un denunţ de şantaj împotriva lui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme.

    Premierul Victor Ponta a spus atunci că a semnat documentul şi a precizat că gestul este determinat de ameninţările pe care şeful statului le-a adus unui senator al României. Ponta a precizat că a fost primul care a semnat plângerea penală formulată pe numele lui Traian Băsescu.

  • Traian Băsescu, la Parchetul ICCJ, pentru a fi audiat ca suspect în dosarul de şantaj. Fostul preşedinte a fost huiduit

    ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE

     

  • Niţu despre declaraţiile lui Băsescu: Nu comentez afirmaţii conjuncturale. Reputaţia mea este solidă

    Întrebat, miercuri, la intrarea în sediul Parchetului instanţei supreme, despre declaraţiile făcute de fosul preşedinte Traian Băsescu referitoare la faptul că el a împuşcat oameni la Revoluţie, Tiberiu Niţu a spus: ”În calitate de magistrat am obligaţia de rezervă şi discreţie. Nu comentez şi nu răspund afirmaţiilor conjuncturale ale unor oameni politici, afirmaţii care nu au niciun temei juridic. Nu intenţionez să alimentrez un subiect creat artificial”.

    Niţu a mai spus că, din punctul său de vedere, subiectul este lămurit, precizând că el a fost şi prim-adjunct al procurorului general şi reafirmând că este un subiect creat artificial.

    Întrebat dacă va sesiza Inspecţia Judiciară (IJ) în cazul afirmaţiilor făcute de Traian Băsescu, procurorul general al României a spus că nu a luat o hotărâre în acest sens, dar a precizat că nu ar vrea să fie el cel care încarcă volumul de activitate al IJ.

    ”Lăsând gluma la o parte, am spus şi la bilanţul Ministerului Public că în anul 2015 să nu ne amăgim că atacurile împotriva procurorilor vor dispărea. Iată, continuă. În calitate de şef al Ministerului Public, când activitatea Ministerului Public a fost criticată, am reacţionat ferm. În ceea ce mă priveşte, reputaţia mea este solidă şi nu cred că afirmaţiile contextuale făcute de oamenii politici mă pot afecta”, a mai spus procurorul general al României.

    Traian Băsescu a declarat, luni, că procurorul general Tiberiu Niţu este suspectat că “a tras la Revoluţie”, când era militar în trupele de Securitate şi probabil că “a împuşcat câţiva terorişti”.

    Fostul preşedinte a explicat, referindu-se la dosarul în care Gabriela Firea îl acuză de şantaj, că este suspect “cam la fel cum este Niţu”.

    “Numai că eu sunt suspect că am făcut o declaraţie, iar Niţu e suspect că a împuşcat oameni la Revoluţie, că a tras, procurorul general. Era în trupele de securitate şi el scrie în declaraţia lui că li s-a spus că tragă înspre Dorobanţi, unde se mişcau terorişti şi el probabil că a împuşcat câţiva terorişti, ce să facă”, susţinea fostul şef al statului.

    Traian Băsescu a scris, marţi, pe Facebook, că la numirea în funcţia de procuror general ştia că Tiberiu Niţu are certificat de revoluţionar, motiv pentru care a fost încrezător că va finaliza dosarul Revoluţiei, iar despre faptul că acesta se afla printre “cei care au tras” el a aflat la finalul mandatului.

    “La numirea în funcţia de procuror general ştiam că domnul Niţu are certificat de revoluţionar şi că a primit 8000 de metri pătraţi de pământ drept recompensă. Şi acesta a fost un motiv pentru care am fost încrezător că va finaliza dosarul revoluţiei. Mi-l imaginam sub gloanţele armatei”, a scris pe Facebook fostul preşedinte Traian Băsescu, susţinând că abia în ultimele săptămâni de mandat a aflat că Tiberiu Niţu a tras de la clădirea Televiziunii, pe care o apăra.

    “În ultimele săptămîni de mandat am aflat că militar în termen fiind (nu-i fac o vină din asta), a tras de la clădirea televiziunii pe care o apăra în direcţia blocurilor din Dorobanţi. Nu ştiu dacă a împuşcat pe cineva. Nici el nu ştie probabil. Dar abia atunci am înţeles că moral, domnul Niţu nu poate finaliza dosarul revoluţiei”, a precizat Băsescu, întrebându-se de ce Niţu nu i-a spus de la numire că a fost “printre cei care trăgeau către populaţia răzvrătită”.

    În octombrie 2012, după audierile pentru funcţia de procuror general, la ieşirea din sala CSM, Niţu le declara jurnaliştilor că a primit, în baza legii, 8.000 de metri pătraţi, ca urmare a certificatului de revoluţionar. Militarii care au participat la Revoluţia din 1989 au beneficiat, ca şi civilii, de 10.000 de metri pătraţi de teren, iar în cazul celor 78 li s-a dat câte 8.000, “că atât a putut Primăria”, preciza el.

    La Revoluţie, Tiberiu Niţu era militar în termen la unitatea de la Televiziunea Română, trei dintre colegii săi fiind împuşcaţi mortal.

    Fostul şef al Parchetelor militare Dan Voinea a susţinut, într-un interviu din 2013, că actualul procuror general Tiberiu Niţu “are în dosarul Revoluţiei o declaraţie în care recunoaşte că a tras la Televiziune”.

    “El era atunci militar. Are certificat de revoluţionar acum, dar el trebuie cercetat la fel ca cei care au tras în decembrie 1989”, spunea Voinea.

  • Avocat: Traian Băsescu, citat de procurori, pentru a fi audiat în dosarul de şantaj

    Avocatul Lucian Bolcaş a precizat că Traian Băsescu a fost citat de procurori pentru a da explicaţii în acest dosar şi ar urma să se prezinte la audieri în cursul zilei de miercuri.

    Apărătorul Gabrielei Firea a adăugat că va asista la audierea fostului şef al statului.

    “E dreptul părţii vătămate să asiste la etapele de procedură şi am să îmi exercit acest drept”, a afirmat Lucian Bolcaş.

    Anchetatorii au redeschis, în 30 decembrie 2014, dosarul în care Gabriela Firea îl acuză pe Traian Băsescu de şantaj, întrucât fostul şef al statului nu mai beneficiază de imunitate.

    Cercetările în acest dosar au fost suspendate de procurori până la finalizarea mandatului de preşedinte al lui Traian Băsescu.

    Parchetul instanţei supreme anunţa, în 18 aprilie 2014, că a dispus urmărirea penală pentru şantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată şi sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele are imunitate.

    Anchetatorii au constatat că în această cauză există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, astfel că a fost dispusă, prin ordonanţă, suspendarea urmăririi penale. Articolul 84, alineatul 2 din Constituţie prevede că “preşedintele României se bucură de imunitate”.

    Această problemă a ajuns pe masa judecătorilor Curţii Consituţionale, care au decis în 13 noiembrie 2014 că suspendarea urmăririi penale a preşedintelui din motive de imunitate este constituţională, respingând excepţia ridicată în dosarul în care senatorul Gabriela Firea a contestat decizia procurorilor privind plângerea sa referitoare la faptul că ar fi fost şantajată de Traian Băsescu.

    Excepţia de neconstituţionalitate a vizat dispoziţiile articolului 312 alineatul 2 din Codul de procedură penală, potrivit cărora “suspendarea urmăririi penale se dispune şi în situaţia în care există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de o persoană”.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis în 20 iunie sesizarea Curţii Constituţionale privind suspendarea urmăririi penale a lui Traian Băsescu, din motive de imunitate. Ulterior, în 24 iulie, ICCJ a respins, ca inadmisibila, plângerea formulata de Gabriela Firea referitoare la decizia procurorilor de suspendare a urmăririi penale a lui Băsescu.

    Plângerea de la ICCJ a fost depusă în 28 mai, de avocatul senatorului PSD Gabriela Firea, Lucian Bolcaş, după ce Parchetul instanţei supreme a decis suspendarea anchetării preşedintelui Traian Băsescu “pentru calomnie”. Avocatul a arătat în cerere că imunitatea preşedintelui nu trebuie să încalce egalitatea în drepturi a cetăţenilor unui stat democratic.

    Scandalul Băsescu – Firea a început după ce fostul preşedinte, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este “o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist”. “Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”, a spus Băsescu.

    Fostul şef al statului a mai spus că senatorul PSD Gabriela Firea este “o şantajistă de profesie”. “Nu e un atac la o femeie, e un atac la o şantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine şcoala turnătorului Felix”, a precizat Băsescu.

    Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe “senatoarea şantajistă” Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliţie, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze. Băsescu a ţinut totodată să amintească prestaţia Gabrielei Firea din campania pentru prezidenţiale a lui Mugur Isărescu.

    Gabriela Firea a reacţionat în 14 aprilie, afirmând că aşteaptă cu interes reacţiile instituţiilor şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest “act flagrant de intimidare a unui senator”.

    Firea preciza, într-o postare pe Facebook, că preşedintele Traian Băsescu i-a transmis, în seara zilei de 13 aprilie, într-o emisiune televizată, “un mesaj fără niciun echivoc” legat de activitatea ei în Comisia Călăraşi.

    “Aştept cu interes reacţiile instituţiilor statului şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest act flagrant de intimidare a unui senator al României!”, scria Gabriela Firea, pe Facebook.

    Traian Băsescu a declarat că atât el, cât şi fiica sa Ioana Băsescu stau la dispoziţia Parchetului privind terenul din comuna Nana şi că senatorul PSD Gabriela Firea “mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului”.

    Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele lui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj.

    În plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, au semnat un denunţ de şantaj împotriva lui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie la Parchetul instanţei supreme.

    Premierul Victor Ponta a spus atunci că a semnat documentul şi a precizat că gestul este determinat de ameninţările pe care şeful statului le-a adus unui senator al României. Ponta a precizat că a fost primul care a semnat plângerea penală formulată pe numele lui Traian Băsescu.

  • Băsescu: Oricât şi-ar dori unii, nu am perspectiva să ajung în arest

    Băsescu a fost întrebat despre faptul că Elena Udrea, aflată în arestul preventiv, ar fi urmat să fie dusă la un control medical, împotriva voinţei sale, după cum a susţinut “echipa de comunicare” a lui Udrea, situaţie infirmată ulterior de oficiali ai Poliţiei Capitalei.

    “Eu nu ştiu care sunt regulile la arest şi apropo de asta, oricât şi-ar dori unii, nu am perspectiva să ajung acolo pentru simplul motiv că nu există un om în România, care să poată spune că mi-a dat un leu. Bun, acum pot să spună mulţi, dar trebuie să şi poată să şi probeze. Deci, nu am emoţii din acest punct de vederea“, a susţinut Băsescu.

    El şi-a arătat din nou convingerea că “justiţia va fi corectă cu Elena Udrea”.

    “Ce vă pot spune eu, însă, este că îmi menţin punctul de vedere, am convingerea că justiţia va fi corectă în cazul Elenei Udrea şi în acelaşi timp am convingerea că delaţiunile unora din foştii ei subordonaţi nu vor putea fi probate, pentru că Elena Udrea nu-i omul căruia să-i duci în birou o traistă cu bani să plece cu ea acasă. Asta merge la cei care n-o cunosc”, a afirmat Băsescu.

    “În mod categoric Elena Udrea şi eu suntem două ţinte în mişcare pentru televiziunea bătrânului turnător Felix, precum şi pentru televiziunea tânărului turnător Ghiţă“, a susţinut Băsescu.

    El a fost întrebat dacă se simte ţintă şi pentru DNA.

    “Nu pot să cred că instituţiile statului îşi fac neapărat ţinte, sau ţintă din mine. Sigur că orice om este obligat să dea explicaţii în faţa instituţiilor statului”, a răspuns fostul preşedinte.