Tag: banci

  • Acţiunile băncilor italiene, în cădere liberă după ce guvernul de la Roma anunţă noi impozite excepţionale pe profiturile excedentare ale creditorilor. Scăderi şi pe principalele bănci germane

    Acţiunile băncilor din Italia înregistrau scăderi semnificative în dimineaţa de după anunţul guvernului de la Roma prin care s-a aplicat un impozit excepţional de 40% pe profiturile „în exces” ale creditorilor, obţinute ca urmare a campaniei de înăsprire a politicii monetare.

    La începutul şedinţei de tranzacţionare de marţi, 8 august, acţiunile BPER Banca coborau cu 8%, în vreme ce Intesa Sanpaolo scădea cu 7%, iar Banco BPM, UniCredit şi Finecobank se depreciau cu 6%. Indicele de referinţă FTSE-MIB era pe minus cu 1,6%, conform CNBC.

    Efectele erau văzute şi în afara Italiei, Deutsche Bank şi Commerzbank – cele mai mari bănci din Germania – pierzând 2,5-3,5% pe Bursa de la Frankfurt.

    Vicepremierul italian Matteo Salvini declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că taxa de 40% pe profiturile suplimentare ale băncilor (windfall tax) obţinute din creşterea ratelor dobânzilor va fi folosită pentru a reduce taxele şi pentru a oferi sprijin financiar deţinătorilor de credite ipotecare, gospodăriilor şi întreprinderilor.

    „Este suficient să ne uităm la profiturile băncilor din prima jumătate a anului 2023 pentru a ne da seama că nu vorbim de câteva milioane, ci chiar de miliarde”, spune Salvini.

    Taxa unică va fi egală cu aproximativ 19% din profitul net al băncilor pentru anul în curs, estimează analiştii grupului bancar american Citi pe baza datelor disponibile în prezent.

    „Considerăm că această taxă este negativă pentru bănci, având în vedere atât impactul asupra capitalului şi profitului, cât şi asupra acţiunilor băncilor. Noul impact simulat este mai mare decât simularea pe care am efectuat-o în aprilie”, adaugă Azzura Guelfi, analist la Citi.

    Impozitul se va aplica veniturilor “excedentare” nete din dobânzi atât în 2022, cât şi în 2023, ca urmare a majorării ratelor dobânzilor, şi se va aplica asupra veniturilor nete din dobânzi care depăşesc o creştere anuală de 3% în 2022 faţă de nivelurile din 2021 şi o creştere anuală de 6% în 2023 faţă de 2022. Băncile sunt obligate să plătească impozitul în termen de şase luni de la încheierea exerciţiului financiar.

    „Introducerea acestei taxe (care a fost discutată, apoi lăsată în aşteptare) ar putea determina băncile italiene să îşi majoreze costul depozitelor, iar acest lucru vine după o rundă de rezultate în care fiecare bancă şi-a majorat previziunile pentru 2023 privind veniturile nete din dobânzi, asumându-şi o încetinire a creşterii în S2”, continuă Citi.

     

  • Ţara din inima Europei care intră în război deschis cu băncile şi introduce o taxă pe profit pentru creditori

    Cabinetul premierului italian Giorgia Meloni a aprobat o taxă surpriză pe „profiturile suplimentare” ale băncilor în acest an, scrie Bloomberg.

    Taxa a fost strecurată într-un pachet uriaş de măsuri care afectează totul de la licenţe de taxi la investiţii străine. Taxa ar putea aduce peste 2 miliarde de euro în visteria statului, potrivit Ansa newswire.

    Italia a convenit să taxeze „40% din profiturile suplimentare de miliarde de euro ale băncilor” pentru 2023, care urmează să finanţeze reduceri de taxe şi sprijin pentru creditele ipotecare pentru primii proprietari conform vicepremierului Matteo Salvini la o conferinţă de presă la Roma, unde a apărut fără Meloni.

    Mişcarea neaşteptată a avut loc în timpul ultimei şedinţe de cabinet a lui Meloni înainte ca Parlamentul să intre in vacanţă. Anunţul a fost lăsat pe seama lui Salvini, liderul partidului Liga şi cel mai vocal membru al coaliţiei de guvernare pe probleme populiste.

    Marţi, guvernul lui Meloni s-a grăbit să arate cu degetul spre Banca Centrală Europeană, pe care a criticat-o în mod constant în legătură cu deciziile privind dobânzile.

     „Spunem de luni de zile că BCE a greşit când a crescut ratele şi aceasta este o consecinţă inevitabilă”, a declarat Antonio Tajani, de asemenea vicepremier, pentru Corriere della Sera.

    Acţiunile băncilor italiene vor fi în centrul atenţiei în urma acestei măsuri venite peste noapte. Contractele futures pentru indicele de referinţă FTSE MIB au scăzut cu 1,3%, în timp ce acţiunile creditorului UniCredit SpA au scăzut cu 3,6% pe Tradegate faţă de închiderea de luni.

    Profitul băncilor italiene a urcat în primul semestru, deoarece creşterea ratelor dobânzilor a stimulat veniturile din creditare. Luna trecută, Intesa Sanpaolo SpA şi UniCredit şi-au majorat ţintele de business pentru întregul an pentru al doilea trimestru consecutiv, pe fondul înăspririi rapide a politicii Băncii Centrale Europene.

    Meloni a folosit ultima şedinţă a cabinetului pentru a ratifica diverse puncte de lucru neterminate.

    O parte a legislaţiei se referă la transferul de tehnologie în străinătate. Aceasta oferă guvernului puteri suplimentare pentru a controla ce poate fi mutat în domeniul inteligenţei artificiale, al semiconductorilor, al securităţii cibernetice, al aerospaţialului şi al energiei.

  • Planurile incredibile ale lui Elon Musk. În ce domeniu vrea să intre vijelios şi cum vrea să se folosească de Twitter pentru a face asta

    Cel mai mare şi recent proiect al lui Elon Musk este de a transforma Twitter într-un centru unic pentru servicii financiare. Încercarea miliardarului nu reprezintă primul episod când un om din spatele unei companii gigant încearcă să joace pe terenul lui Jamie Dimon, scrie Bloomberg.

    Peisajul este plin de firme de tehnologie care au urmărit să facă acelaşi lucru: Facebook a investit ani de zile într-un proiect de monedă digitală numit Libra, care ar fi trebuit să revoluţioneze plăţile, dar mecanismele de reglementare a forţat-o să abandoneze proiectul. Google a planificat de asemenea lansarea unui instrument financiar digital şi chiar a adunat 11 bănci ca parteneri pentru lansare, înainte de a renunţa brusc la întregul plan. Amazon a luat în considerare posibilitatea de a oferi conturi curente pentru consumatori, dar proiectul nu a devenit niciodată realitate.

    Companiile de tehnologie din SUA s-au luptat în încercările lor de a se confrunta cu giganţii bancari, reducându-şi adesea ambiţiile în faţa concurenţei şi a proceselor de aprobare prelungite. Dar Musk nu este ca alţi directori din domeniul tehnologiei: deciziile sale de afaceri nu tind să urmeze căi previzibile – după cum o demonstrează numeroasele sale mişcări şocante la Twitter, inclusiv renunţarea la brandul său iconic bazat pe păsări pentru litera X – şi are experienţă în domeniul tehnologiei financiare, deoarece a fondat firma cunoscută acum sub numele de PayPal.

    „Nu spun că este imposibil să realizeze acest lucru. Problema este că proiectul necesită investiţii ca să te asigură că faci lucrurile corect pentru a te alinia cu standardele globale”, a declarat Prnav Sood, CEO al platformei de plăţi Airwallex.

    Aplicaţia X imaginată de Musk – care va conecta infrastructura de bază a Twitter cu X.com, o adresă web care funcţionează acum ca un serviciu de rutare către Twitter – este una care suprapune comunicarea, multimedia şi „capacitatea de a conduce întreaga ta lume financiară”.

    În mesajele postate în sprijinul revizuirii lui Musk, directorul executiv al Twitter, Linda Yaccarino, a declarat că X va include funcţii fintech, cum ar fi plăţile şi serviciile bancare. Twitter a obţinut deja licenţe de tranzacţionare în patru state americane – Arizona, Michigan, Missouri şi New Hampshire.

    Proiectul a fost imaginat de Musk în 2022 în timp ce era prins în procesul de achiziţionare al Twitter. Încă de pe atunci intenţiile sale erau ca Twitter să semene mai mult cu WeChat al Tencent Holdings Ltd., un serviciu de mesagerie devenit o super-aplicaţie folosită zilnic de peste un miliard de persoane în China. Este, de asemenea, un titan fintech care permite utilizatorilor să îşi trimită reciproc fonduri, să plătească pentru bunuri şi servicii şi chiar să împrumute bani.

    Aceasta nu ar fi prima incursiune a lui Musk în domeniul fintech. El s-a mutat în Silicon Valley în timpul boom-ului dot-com şi a fondat o companie – cunoscută şi sub numele de X.com – care a devenit în cele din urmă PayPal.

     A făcut prima dată avere când PayPal a fost vândută către eBay. În ceea ce priveşte activitatea bancară, Musk a declarat că a refuzat „mai multe locuri de muncă bine plătite de pe Wall Street” pentru a se concentra pe tehnologie – o decizie care a funcţionat bine pentru omul de afaceri, care este acum cea mai bogată persoană din lume, cu o avere netă de 238,9 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    Cu toate acestea integrarea funcţiilor bancare şi de plăţi va necesita ca utilizatorii să se acomodeze cu o companie cu un nume de produs nou-nouţ şi cu propriul set de probleme financiare, după ce Musk a împovărat Twitter cu datorii importante.

    „Tranziţie către lansarea de servicii financiare nu este simplă, ţinând cont de concurenţa dură de pe piaţa bancară din SUA, de mecanismele de reglementare şi de un nivel ridicat de „fidelitate” din partea clienţilor din domeniul financiar”, a declarat Jeff Tijssen, şeful global al departamentului de fintech al firmei de consultanţă Bain & Co.

  • ANPC, din nou în control la bănci: sunt vizate contractele de credit încheiate în perioada 2004-2010. Se verifică şi cum au făcut băncile publicitatea contractelor de credit

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) anunţă că a demarat o amplă campanie de control detaliat a operatorilor economici din sistemul bancar, privind contractele de credit.

    Iniţial vor fi verificate contractele de împrumut emise în perioada 2004-2010, până la intrarea în vigoare a Ordonaţei de Urgenţă 50/2010, urmând ca, în etapele ulterioare, să fie verificate celelalte contracte de credit, spun reprezentanţii ANPC.

    Potrivit acestora, actuala tematică naţională de control urmăreşte, în principal, verificarea modalităţii prin care băncile au realizat publicitatea contractelor de credit, cu cercetarea tuturor formelor de publicitate, a felului în care acestea au încheiat contractele de credit şi au acordat şi derulat creditele, cu respectarea prevederilor legale şi a celor specifice activităţii, a celei de informare privind riscurile specifice asociate contractelor de credit care pot conduce la afectarea posibilităţii de plată, a respectării prevederilor legale în cazul elementelor de cost ale creditului (dobânzi, comisioane etc.) şi a combaterii practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii, fără a se limita la acestea.

    Aceste controale vin dupa ce Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a anunţat în luna mai că a amendat 19 bănci, acuzând instituţiile bancare de practici înşelătoare de calcul al ratelor, după ce a verificat modul în care băncile pun în practică contractele de creditare pe termen mediu şi lung, cu termen de rambursare de peste 10 ani.

    Unele bănci sancţionate de ANPC, precum Raiffeisen Bank România, BRD, Banca Transilvania şi Alpha Bank au obţinut deja in instanţă suspendarea ordinului emis de ANPC cu privire la modul de calcul al ratelor de credit.

    Initial, ANPC a transmis ca amendat în luna mai un număr de 11 bănci cu 550.000 de lei, acuzând instituţiile bancare de practici înşelătoare de calcul al ratelor, după ce a verificat modul în care băncile pun în practică contractele de creditare pe termen mediu şi lung, cu termen de rambursare de peste 10 ani, către consumatorul-persoană fizică, în lei sau valută.

    Potrivit ANPC, cei 11 operatori economici sunt ING Bank, First Bank, Credite Europe Bank, OTP Bank, Alpha Bank, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, BCR, Patria Bank, UniCredit Bank şi BRD.

    Apoi au urmat 8 operatori economici sancţionaţi de ANPC respectiv Exim Banca Românească, Procredit Bank, Intesa Sanpaolo, Techventures Bank (fosta Banca Comercială Feroviară), Libra Bank, CEC Bank, Garanti Bank şi Vista Bank.

    Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) au reacţionat la sancţiunile ANPC împotriva băncilor susţinând că rambursarea creditelor se poate face prin rate egale sau prin rate descrescătoare, iar clientul poate alege. Iar prin forţarea consumatorilor să folosească plata în rate egale a principalului şi a dobânzii, capacitatea lor de a accesa un credit ipotecar scade semnificativ, au mai spus ARB şi CPBR. Ulterior, ARB a revenit cu o nouă reacţie, susţinând că se alătură demersurilor băncilor de contestare a proceselor verbale de contravenţie decise de ANPC şi analizează pârghiile legale „pentru corectarea acestei nedreptăţi şi tragerea la răspundere a celor responsabiliì.

     

  • Elon Musk vrea să intre în arena băncilor după ce Google, Amazon şi Facebook au dat greş cu proiecte de miliarde de dolari. CEO-ul plănuieşte să transforme Twitter într-un uriaş instrument de fintech

    Cel mai mare şi recent proiect al lui Elon Musk este de a transforma Twitter într-un centru unic pentru servicii financiare. Încercarea miliardarului nu reprezintă primul episod când un om din spatele unei companii gigant încearcă să joace pe terenul lui Jamie Dimon, scrie Bloomberg.

    Peisajul este plin de firme de tehnologie care au urmărit să facă acelaşi lucru: Facebook a investit ani de zile într-un proiect de monedă digitală numit Libra, care ar fi trebuit să revoluţioneze plăţile, dar mecanismele de reglementare a forţat-o să abandoneze proiectul. Google a planificat de asemenea lansarea unui instrument financiar digital şi chiar a adunat 11 bănci ca parteneri pentru lansare, înainte de a renunţa brusc la întregul plan. Amazon a luat în considerare posibilitatea de a oferi conturi curente pentru consumatori, dar proiectul nu a devenit niciodată realitate.

    Companiile de tehnologie din SUA s-au luptat în încercările lor de a se confrunta cu giganţii bancari, reducându-şi adesea ambiţiile în faţa concurenţei şi a proceselor de aprobare prelungite. Dar Musk nu este ca alţi directori din domeniul tehnologiei: deciziile sale de afaceri nu tind să urmeze căi previzibile – după cum o demonstrează numeroasele sale mişcări şocante la Twitter, inclusiv renunţarea la brandul său iconic bazat pe păsări pentru litera X – şi are experienţă în domeniul tehnologiei financiare, deoarece a fondat firma cunoscută acum sub numele de PayPal.

    „Nu spun că este imposibil să realizeze acest lucru. Problema este că proiectul necesită investiţii ca să te asigură că faci lucrurile corect pentru a te alinia cu standardele globale”, a declarat Prnav Sood, CEO al platformei de plăţi Airwallex.

    Aplicaţia X imaginată de Musk – care va conecta infrastructura de bază a Twitter cu X.com, o adresă web care funcţionează acum ca un serviciu de rutare către Twitter – este una care suprapune comunicarea, multimedia şi „capacitatea de a conduce întreaga ta lume financiară”.

    În mesajele postate în sprijinul revizuirii lui Musk, directorul executiv al Twitter, Linda Yaccarino, a declarat că X va include funcţii fintech, cum ar fi plăţile şi serviciile bancare. Twitter a obţinut deja licenţe de tranzacţionare în patru state americane – Arizona, Michigan, Missouri şi New Hampshire.

    Proiectul a fost imaginat de Musk în 2022 în timp ce era prins în procesul de achiziţionare al Twitter. Încă de pe atunci intenţiile sale erau ca Twitter să semene mai mult cu WeChat al Tencent Holdings Ltd., un serviciu de mesagerie devenit o super-aplicaţie folosită zilnic de peste un miliard de persoane în China. Este, de asemenea, un titan fintech care permite utilizatorilor să îşi trimită reciproc fonduri, să plătească pentru bunuri şi servicii şi chiar să împrumute bani.

    Aceasta nu ar fi prima incursiune a lui Musk în domeniul fintech. El s-a mutat în Silicon Valley în timpul boom-ului dot-com şi a fondat o companie – cunoscută şi sub numele de X.com – care a devenit în cele din urmă PayPal.

     A făcut prima dată avere când PayPal a fost vândută către eBay. În ceea ce priveşte activitatea bancară, Musk a declarat că a refuzat „mai multe locuri de muncă bine plătite de pe Wall Street” pentru a se concentra pe tehnologie – o decizie care a funcţionat bine pentru omul de afaceri, care este acum cea mai bogată persoană din lume, cu o avere netă de 238,9 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    Cu toate acestea integrarea funcţiilor bancare şi de plăţi va necesita ca utilizatorii să se acomodeze cu o companie cu un nume de produs nou-nouţ şi cu propriul set de probleme financiare, după ce Musk a împovărat Twitter cu datorii importante.

    „Tranziţie către lansarea de servicii financiare nu este simplă, ţinând cont de concurenţa dură de pe piaţa bancară din SUA, de mecanismele de reglementare şi de un nivel ridicat de „fidelitate” din partea clienţilor din domeniul financiar”, a declarat Jeff Tijssen, şeful global al departamentului de fintech al firmei de consultanţă Bain & Co.

  • Probleme mari pentru una dintre cele mai mari bănci din lume după ce profitul s-a prăbuşit cu 58%. Care este motivul acestei pierderi

    Golman Sachs a raportat în trimestrul al doilea un profit de 1,22 mld. dolari, în scădere cu 58%, faţă de anul trecut. Pierderile vin pe fondul unei cereri mai slabe pentru creditele de consum, dar şi din cauza unor probleme întâmplinate de departamentul băncii de gestionare a activelor, scrie The Wall Street Journal.

    Acţiunile s-au cotat la 3,08 dolari, mult sub aşteptările analiştilor care preconizau 3,16 dolari pe acţiune. Veniturile au fost de 10,9 miliarde de dolari, în scădere cu 8% faţă de anul trecut. Aceasta a depăşit totuşi cele 10,61 miliarde de dolari estimate de analişti.

    Goldman este singura dintre băncile mari care a ratat aşteptările privind câştigurile pe acţiune. Şi în timp ce Citigroup şi Morgan Stanley au raportat, de asemenea, scăderi ale profitului, cea a Goldman a fost cea mai mare.

    Acţiunile Goldman au scăzut cu 0,1% în premarket.

    La Goldman, veniturile din activitatea bancară de investiţii au scăzut cu 20%. Serviciile bancare de investiţii au fost aproximativ neschimbate la Morgan Stanley şi în scădere la JPMorgan şi Citigroup.

    Veniturile din tranzacţionare ale Goldman au scăzut cu 14%. Veniturile din tranzacţionare au scăzut, de asemenea, la Morgan Stanley, JPMorgan şi Citigroup.

    Ratarea profitului şi scăderea rentabilităţii capitalului reflectă provocările cu care se confruntă Goldman în timp ce încearcă să revizuiască două domenii ale activităţii sale – retragerea eforturilor ambiţioase de creditare a consumatorilor şi schimbarea modelului de gestionare a activelor.

    Goldman a declarat miercuri că a redus cu 504 milioane de dolari „fondul comercial” legat de unitatea sa de platforme de consum. Această unitate găzduieşte, printre altele, creditorul specializat GreenSky. Goldman a cumpărat GreenSky abia anul trecut, dar se află în proces de analiză a ofertelor de la potenţiali cumpărători.

    De asemenea, Goldman a înregistrat pierderi de aproximativ 485 de milioane de dolari legate de investiţii imobiliare, în mare parte legate de proprietăţi de birouri, în cadrul activităţii sale de gestionare a activelor.

     

     

  • Banking la puterea a doua

    Odată cu dezvoltarea noilor tehnologii şi a unei digitalizări accentuate în ultimii ani, băncile au fost nevoite fie să îşi digitalizeze la rândul lor semnificativ operaţiunile, ceea ce implică şi acum un volum important de investiţii pentru a menţine un flux tehnologic la zi, fie să demareze parteneri-ate cu fintech-uri. În cazul Raiffeisen, grupul austriac a decis că o nouă bancă 100% digitală, care să activeze ca un fintech, este soluţia

     

    Raiffeisen Digital Bank, noua bancă de sine stătătoare care aparţine tot grupului austriac Raif-feisen International, este strategia cu care grupul bancar vine pe piaţa din România, targetul fiind generaţia tânără şi cea de persoane fizice, după cum a explicat Sorin Stanciu, Country Manager pentru România al Raiffeisen Digital Bank.

    Această nouă abordare este similară cu ce a mai văzut piaţa locală de-a lungul timpului, dar nu din zona bancară, ci din zona de fintech. Un exemplu puternic este cel al Revolut, care în România a ajuns la un număr de aproape 3 milioane de clienţi, doar prin faptul că a putut să ofere soluţii financiare digitale utilizând doar o aplicaţie.

    În ultimii ani, discuţiile din piaţă au roit în jurul unei competiţii între fintech-uri şi bănci, care ulterior s-a transformat mai degrabă în parteneriate între fintech-uri şi bănci. Cu toate acestea, instituţiile de credit din România au avut parte în ultimii ani de consolidări şi achiziţii, iar cele mai mări bănci de pe piaţa locală deja încep să ajungă la un un anumit volum semnificativ al clienţilor, sub um-brela unor produse şi servicii complexe şi multiple pentru a răspunde tuturor nevoilor din piaţă, ceea ce ar putea îngreuna captarea unor clienţi noi, mai ales din zona persoanelor fizice.

    Soluţia Raiffeisen, de a veni cu o nouă bancă 100% digitală, care seamană foarte mult cu varian-ta fintech a unei bănci, ar putea fi doar începutul unor noi strategii pe care băncile le încearcă pe anumite pieţe.

    Sorin Stanciu a explicat că strategia Raiffeisen Digital Bank pe piaţa din România este de a oferi servicii bancare uşor de utilizat şi accesibile clienţilor care rezonează cu digitalizarea, iar mo-mentan această variantă de bancă se va concentra pe nevoile de bază legate de activitatea bancară, precum transferul banilor, economiile sau împrumuturile. „Contul nostru curent răspun-de nevoilor clienţilor care îşi doresc un cont bancar secundar gratuit pentru a-l folosi pentru încasări si plăţi, dar în curând vom adăuga în portofoliu noi produse care vor răspunde altor ne-voi de bază. De altfel, strategia noastră este centrată pe clienţi, căutăm în mod constant feed-back-ul lor pentru a ne îmbunătăţi astfel oferta şi a deveni mai competitivi pe piaţă. Raiffeisen Digital Bank este o bancă internaţională. Suntem deja activi pe două pieţe din CEE, Polonia şi România, şi beneficiem de o platformă digitală flexibilă utilizată pe pieţele noastre, ceea ce ne ajută să îmbunătăţim timpul de lansare pe piaţă, ţinând în acelaşi timp costurile sub control. Acest beneficiu îl transferăm către clienţii noştri, întrucât ne permite să le oferim un cont curent gratuit, fără condiţionări precum un număr minim de tranzacţii sau sume minime pentru alimentare cont.”

    Potrivit lui, lansarea unei bănci de la zero este o provocare, „dar suntem încântaţi să fim prezenţi pe piaţa românească ca al doilea brand Raiffeisen şi aşteptăm cu nerăbdare să creştem numărul de clienţi şi să replicăm succesul avut pe piaţa poloneză”.

     

    Serviciile digitale, la pachet cu bankingul clasic

    El a mai adăugat că un număr tot mai mare de clienţi caută servicii digitale de încredere şi ac-cesibile, pe care să le utilizeze în paralel cu relaţia lor bancară actuală. „România este o piaţă cheie pentru Raiffeisen Bank International şi vedem aici oportunităţi în atragerea mai multor clienţi printr-o bancă digitală de sine stătătoare şi un brand diferit, cu propriile sale valori. Obiectivul nostru nu este să avem o ofertă complexă, ci mai degrabă să oferim plus valoare clienţilor pentru nevoile lor de bază şi pentru scenarii de utilizare specifice, venind astfel în completarea relaţiei lor bancare principale într-un mod eficient.” Astfel, Raiffeisen Digital Bank este o bancă de sine stătătoare, care operează independent de Raiffeisen Bank, bancă deja consacrată în România, iar decizia de a opera un brand adiţional reflectă realitatea pieţei, susţine Sorin Stanciu. „Considerăm că aceasta este modalitatea corectă de a stimula achiziţia de clienţi pentru anumite segmente în căutare de bănci digitale, în general pentru utilizare secundară. În plus, acest lucru subliniază încă o dată angajamentul Grupului Raiffeisen faţă de România şi viziunea pe termen lung atunci când vine vorba de această piaţă. Targetăm un număr tot mai mare de români pregătiţi să facă trecerea către servicii bancare complet digitalizate. Generaţia tânără în special este pregătită pentru acest pas şi vorbim despre o etapă a vieţii în care nevoile bancare sunt mai degrabă unele de bază. Din punctul meu de ve-dere, vom concura atât cu băncile tradiţionale, cât şi cu cele fintech.”

    Din acest punct de vedere, Sorin Stanciu a explicat că noua bancă oferă un cont curent gratuit necondiţionat, alături de o aplicaţie uşor de utilizat şi astfel oferă posibilitatea de a concura cu băncile mari, consecrate, dar, de asmenea, apartenenţa la grupul Raiffeisen oferă şi credibilitatea de care fintech-urile nu beneficiază în ochii clienţilor. „Astfel, oferta noastră digitală, la care se adaugă avantajul unui brand de încredere pot face banca noastră atractivă pentru orice potenţial client. Credem că, în general, clienţii vor fi deschişi către acest tip de produse bancare ac-cesibile, uşor de utilizat, disponibile 100% digital, din confortul casei lor. Nu avem niciun dubiu că focusul pe simplitate şi oferte convenabile ne va ajuta să atragem clienţi pentru acest al doilea brand Raiffeisen de pe piaţă, sprijinind astfel obiectivul Grupului Raiffeisen de a creşte în România.”

    Pe de altă parte, Sorin Stanciu a mai spus că într-adevăr, oferta digitală a băncilor din România s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimii ani, dar în acelaşi timp toate eforturile de digitalizare au făcut ca ofertele să fie treptat standardizate, astfel încât pentru clienţi a devenit mai simplu să aleagă şi să facă trecerea către opţiunea preferată. „Avem taxe zero pentru contul curent digital. Am im-plementat această abordare centrată pe client în Polonia şi vom continua în aceeaşi manieră şi în România. Primul nostru produs este contul curent care vine cu costuri zero percepute de bancă. Practic, un card de debit Visa Gold exclusiv digital permite clienţilor să efectueze tran-zacţii oriunde în lume. Deschiderea unui cont curent este un proces simplu, complet digitalizat, astfel că se poate realiza oricând online de către client prin intermediul aplicaţiei mobile. Contul curent cu card virtual va fi urmat de alte produse simple şi uşor de utilizat, care vor contribui la dezvoltarea relaţiilor cu clienţii noştri. Facem eforturi intense pentru a aduce produse de economii şi de împrumut şi pe piaţa din România. Actualizarea ofertei RDB este o chestiune de timp, contul curent digital este doar punctul de plecare”, susţine Sorin Stanciu.

     

    Focus pe persoanele fizice

    El a mai spus că pe lângă generaţia tânără care face parte din strategia noii bănci, persoanele fizice sunt targetul principal, iar oferta băncii se va orienta puternic către această zonă. „Este o abordare care ne ajută să fim concentraţi pe un segment şi pe nevoile acestuia. Aprofundăm ne-voile clienţilor, încercând să înţelegem cât mai bine ce tip de produse îşi doresc pe piaţă şi cum putem să rezolvăm problemele stringente cu care se confruntă, prin intermediul ofertei noastre digitale. Pentru noi, ceea ce avem în prezent pe piaţă este doar o primă etapă; Continuăm să lu-crăm la idei noi pentru a ne îmbunătăţi contul curent, pe baza feedback-ului real din partea cli-enţilor noştri. Vom adăuga în oferta existentă funcţii noi, pe care le vom prioritiza în funcţie de feedback-ul lor. Recent am adăugat funcţionalitatea Pay&Rate, care le permite clienţilor să eval-ueze experienţa cu comercianţii, ceea ce în viitor va aduce beneficii clienţilor noştri, prin furni-zarea de informaţii agregate despre comercianţi pe baza evaluărilor reale ale altor clienţi.”

    Sorin Stanciu susţine, de asemenea, că deocamdată nu există un plan de a introduce taxe pentru contul curent, iar prioritatea este de a dezvolta o bază semnificativă de clienţi şi pentru a face acest lucru banca se va angaja în a menţine costurile scăzute. „Totodată, deciziile pe care le luăm zi de zi au în spate tocmai intenţia de a menţine lucrurile astfel – de exemplu, momentan nu punem la dispoziţie carduri de plastic pentru contul curent, tocmai pentru că introducerea lor ar presupune să impunem anumite condiţii (e.g. stabilirea unor sume minime pentru tranzacţii sau pentru alimentare cont) pentru a putea menţine contul curent gratuit. Mizăm pe simplitate, iar acest lucru se reflectă în abordarea noastră faţă de produse şi design.”  

  • Una dintre cele mai mari bănci din lume are probleme: Profitul Goldman Sachs s-a prăbuşit cu 58% după ce creditele de consum şi-au pierdut avântul

    Golman Sachs a raportat în trimestrul al doilea un profit de 1,22 mld. dolari, în scădere cu 58%, faţă de anul trecut. Pierderile vin pe fondul unei cereri mai slabe pentru creditele de consum, dar şi din cauza unor probleme întâmplinate de departamentul băncii de gestionare a activelor, scrie The Wall Street Journal.

    Acţiunile s-au cotat la 3,08 dolari, mult sub aşteptările analiştilor care preconizau 3,16 dolari pe acţiune. Veniturile au fost de 10,9 miliarde de dolari, în scădere cu 8% faţă de anul trecut. Aceasta a depăşit totuşi cele 10,61 miliarde de dolari estimate de analişti.

    Goldman este singura dintre băncile mari care a ratat aşteptările privind câştigurile pe acţiune. Şi în timp ce Citigroup şi Morgan Stanley au raportat, de asemenea, scăderi ale profitului, cea a Goldman a fost cea mai mare.

    Acţiunile Goldman au scăzut cu 0,1% în premarket.

    La Goldman, veniturile din activitatea bancară de investiţii au scăzut cu 20%. Serviciile bancare de investiţii au fost aproximativ neschimbate la Morgan Stanley şi în scădere la JPMorgan şi Citigroup.

    Veniturile din tranzacţionare ale Goldman au scăzut cu 14%. Veniturile din tranzacţionare au scăzut, de asemenea, la Morgan Stanley, JPMorgan şi Citigroup.

    Ratarea profitului şi scăderea rentabilităţii capitalului reflectă provocările cu care se confruntă Goldman în timp ce încearcă să revizuiască două domenii ale activităţii sale – retragerea eforturilor ambiţioase de creditare a consumatorilor şi schimbarea modelului de gestionare a activelor.

    Goldman a declarat miercuri că a redus cu 504 milioane de dolari „fondul comercial” legat de unitatea sa de platforme de consum. Această unitate găzduieşte, printre altele, creditorul specializat GreenSky. Goldman a cumpărat GreenSky abia anul trecut, dar se află în proces de analiză a ofertelor de la potenţiali cumpărători.

    De asemenea, Goldman a înregistrat pierderi de aproximativ 485 de milioane de dolari legate de investiţii imobiliare, în mare parte legate de proprietăţi de birouri, în cadrul activităţii sale de gestionare a activelor.

     

     

  • O Rusie din ce în ce mai încolţită financiar analizează toate opţiunile pentru a-şi menţine economia pe linia de plutire, inclusiv o rublă digitală

    Rusia îşi accelerează pla­nurile de introducere a unei ruble digitale, alăturându-se unei liste în creş­tere de ţări care experimentează cu monedele electronice, în condiţiile în care aceasta se confruntă cu izo­larea internaţională din cauza răz­bo­iului din Ucraina, scrie Bloomberg.

    Dacă legislaţia privind crearea rublei digitale este aprobată, banca centrală a ţării ar putea începe testele cu noua monedă chiar de luna viitoare.

    Banca centrală plănuieşte să des­făşoare un proiect-pilot cu 15 dintre băncile ţării. Aceasta va permite persoanelor fizice şi companiilor să-şi deschidă un portofel digital pe platforma sa ce va fi accesibil prin orice bancă rusească.

    Tranzacţiile cu rubla digitală vor fi gratuite pentru persoane fizice, în timp ce companiile va trebui să plă­tească un comision de 0,3%.

    Banca centrală merge mai de­par­te cu proiectul după ce sancţiu­nile impuse de SUA şi aliaţii săi au tăiat accesul băncilor ruseşti la sis­temul financiar mondial. De ase­menea, băncile străine aplică politici din ce în ce mai restrictive plăţilor din Rusia, care încearcă să dilueze impactul sancţiunilor crescându-şi comerţul în monede naţionale cu China şi India.

    Rubla s-a devalorizat cu 18% în raport cu dolarul până în acest an, cea mai slabă performanţă din rân­dul monedelor pieţelor emer­gente. În plus, veniturile în scădere din ener­gie, dublate de o creştere a impor­turilor reduc excedentul de cont curent al Rusiei, în timp ce chel­tuielile legate de război pun presiune pe bugetul acesteia.

    Unii legislatori văd rubla digitală ca o posibilă cale prin care Rusia poa­te înlesni plăţile transfrontaliere. Totuşi, aceasta ar trebui legată mai întâi la platformele altor ţări pentru ca tranzacţiile internaţionale să fie posibile, iar până acum nu există niciun semn că acest lucru s-ar întâm­pla, arată Alexandra Prokopenko, fost consilier al băncii centrale ruseşti.

    Deocamdată, rubla ar putea în­lesni tranzacţiile interne şi transpa­rentiza tranzacţiile din teritoriile a­nexate de la Ucraina, potrivit a­cesteia.

    Peste jumătate din băncile centrale ale lumii analizează sau dezvoltă monede digitale, potrivit FMI. Cel puţin 20 lucrează la programe pilot.

    Euro digital este o oportunitate extraordinară de a soluţiona probleme reale, cum ar fi lipsa accesului la plăţi digitale, fragmentarea infrastructurii de plăţi europene şi fragilitatea financiară, însă pentru ca moneda să-şi poată atinge potenţialul ar fi necesară o limită mult mai ridicată decât cea de 3.000-4.000 de euro propusă în prezent de BCE, scrie Martijn Van der Linden, profesor la Hague University of Applied Sciences, într-o opinie publicată de EUobserver.

    În SUA, un test de câteva luni cu unele dintre cele mai mari bănci ale lumii a găsit că dolarii digitali pot fi un mijloc eficient de îmbunătăţire a plăţilor interne şi transfrontaliere, notează Bloomberg.

    Iar în China, unde yuanul digital este testat în domenii ca transportul public şi comerţul electronic, ministerul resurselor umane şi asigurărilor sociale analizează posibilitatea includerii yuanului digital în sistemul cardurilor de asigurări sociale, potrivit China Daily.

     

  • Ratele care nu se mai opresc din crescut împart Europa în două: În timp ce spaniolii aleargă în toate direcţiile doar ca să mai economisească nişte bani, germanii s-au pus scos bani din bănci pe bandă rulantă, iar discrepanţele se manifestă pe tot continentul

    Creşterea bruscă a ratelor dobânzilor a declanşat reacţii extrem de divergente din partea proprietarilor de locuinţe din Europa, spaniolii grăbindu-se să achite creditele ipotecare, în timp ce germanii au început să retragă banii din bănci, scrie Bloomberg.

    În primele cinci luni din 2023, rambursările anticipate au urcat cu 24% în Spania şi 23% în Portugalia , potrivit calculelor Bloomberg pe baza datelor Băncii Centrale Europene. Aceasta se compară cu o scădere de 39% în cea mai mare economie europeană şi de 42% în Olanda.

    O mare parte din diferenţă se explică prin prevalenţa ratelor variabile ale dobânzii.

    Plăţile ipotecare din sudul Europei tind să fluctueze în funcţie de ratele stabilite de BCE. Euribor pe un an – rata de referinţă pentru majoritatea creditelor ipotecare spaniole cu dobândă variabilă – a crescut de la sub zero la peste 4% de la jumătatea anului trecut, iar unii debitori din regiune trebuie să plătească acum o dobândă de trei ori mai mare decât în urmă cu doar 12 luni. Condiţiile sunt similare în Portugalia.

    În oraşul spaniol Granollers, Jaume Escudero este unul dintre numeroşii proprietari de locuinţe din sudul Europei care au luat măsuri. Acest director de companie chimică, în vârstă de 48 de ani, a încasat nişte fonduri de investiţii pentru a-şi reduce împrumutul de 200.000 de euro la doar 80.000 de euro.

    Această măsură i-a redus rata de plată a creditului la aproximativ 800 de euro pe lună, în comparaţie cu o sumă dublă dacă nu ar fi făcut nimic.

    „Fiecare euro pe care îl am în plus se duce acum spre amortizarea creditului ipotecar. Este o investiţie excelentă”, a declarant Escudero.

    Pentru proprietarii de locuinţe cu rate variabile, „este total logic din punct de vedere financiar să amortizezi o parte din creditul ipotecar dacă ai nişte bani puşi deoparte”, a declarat Angel Talavera, şeful departamentului de economie europeană de la Oxford Economics din Londra.

    Situaţia este diferită în ţările în care ratele fixe sunt mai frecvente. În Germania, de exemplu, cei mai mulţi deţinători de credite ipotecare au blocat nivelul dobânzilor pentru 10 ani sau mai mult. Acest lucru înseamnă că majorările de rate ale BCE nu au un impact imediat, astfel încât, într-o perioadă în care bugetele sunt presate de preţurile în creştere, îngrijorările legate de creditele imobiliare pot fi mai uşor amânate.

    Pentru cei care dispun de bani de rezervă, este logic să pună bani în economii mai degrabă decât să plătească credite ieftine. Economiştii din Franţa câştigă în medie peste 3% din depozitele bancare pe termen de un an şi 2,6% în Germania.

    Aceste stimulente diferite au avut un impact major. În primele cinci luni ale anului 2023, rambursările de credite ipotecare în Franţa, Germania şi Ţările de Jos au scăzut împreună cu 59,5 miliarde de euro faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor. În schimb, acestea au crescut cu 8,9 miliarde de euro în Italia, Portugalia şi Spania. Cifrele reprezintă o aproximare bazată pe scăderea fluxurilor nete de creditare ajustate din totalul împrumuturilor acordate

    „Când ratele dobânzilor cresc, germanii au tendinţa de a nu rambursa, deoarece pot câştiga mai mult dintr-un depozit decât ceea ce plătesc pentru ipoteca cu rată fixă”, a declarat Valeriya Dinger, profesor de economie specializat în domeniul bancar la Universitatea Osnabruck.