BusinessMagazin

Tag: banca transilvania

  • Tranzacţia prin care Banca Transilvania preia Idea Bank şi indirect Idea Investment, Idea Leasing şi Idea Broker de Asigurare a fost aprobată de Consiliului Concurenţei

    Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, a preluat la începutul lunii iunie, pentru 43 mil. euro, pachetul integral de acţiuni deţinut de polonezii de la Getin Holding la Idea Bank, inclusiv participaţiile din cadrul societăţilor Idea Investment, Idea Leasing şi Idea Broker de Asigurare.

    “În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa din România sau pe o parte substanţială a acesteia şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”, spun reprezentanţii Consiliului Concurenţei.

    Idea Bank avea la finalul anului trecut active de 2,7 mld. lei (555 mil. euro) deţinând o cotă de piaţă de 0,48%, în timp ce capitalul propriu al băncii era de 229 mil. lei (47 mil. euro), faţă de un capital social de 326 mil. lei, diferenţa negativă de 114 mil. lei reprezentând pierderea acumulată în timp şi care nu a fost recuperată până acum.

    Banca Transilvania a devenit în 2018, în premieră, liderul pieţei bancare româneşti, şi s-a detaşat anul trecut de restul plutonului ajungând la active de apro­ximativ 103,4 mld. lei şi o cotă de piaţă de aproape 18,5%, în creştere faţă de nivelul de 17,7% din 2019.

    În S1/2021, instituţia bancară a raportat un profit net de 901 mil. lei, în creştere cu 48,3% comparativ cu câştigul din S1/2020, în timp ce veniturile operaţio­nale, de aproape 2,2 mld. lei, au  crescut cu 16,8% peste nivelul încasărilor din aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Tranzacţia prin care Banca Transilvania preia pentru 43 mil. euro Idea Bank şi indirect Idea Investment, Idea Leasing şi Idea Broker de Asigurare, a ajuns pe masa Consiliului Concurenţei

    Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, a preluat la începutul lunii iunie, pentru 43 mil. euro, pachetul integral de acţiuni deţinut de polonezii de la Getin Holding la Idea Bank, inclusiv participaţiile din cadrul societăţilor Idea Investment, Idea Leasing şi Idea Broker de Asigurare.

    “În conformitate cu prevederile Legii concurenţei (nr. 21/1996), această operaţiunea trebuie autorizată de Consiliul Concurenţei. Ca urmare, autoritatea de concurenţă va evalua tranzacţia în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, spun reprezentanţii Consiliului Concurenţei. 

    Idea Bank avea la finalul anului trecut active de 2,7 mld. lei (555 mil. euro) deţinând o cotă de piaţă de 0,48%, în timp ce capitalul propriu al băncii era de 229 mil. lei (47 mil. euro), faţă de un capital social de 326 mil. lei, diferenţa negativă de 114 mil. lei reprezentând pierderea acumulată în timp şi care nu a fost recuperată până acum.

    „Vedem achiziţia Idea Bank ca o nouă oportunitate pentru Banca Transilvania şi pentru clienţi. Dacă celelalte achiziţii au fost pentru a consolida business-ul BT, aceasta face parte din strategia de a continua lansarea de iniţiative de banking online. Ideea::Bank, ca parte a Grupului Financiar Banca Transilvania, va fi un hub de digital banking prin care vom lansa şi dezvolta idei creative de soluţii digitale pentru clienţii de acum şi pentru cei care vor veni”, a spus la momentul tranzacţiei Horia Ciorcilă, Preşedinte, Consiliul de Administraţie, Banca Transilvania.

    Banca Transilvania a devenit în 2018, în premieră, liderul pieţei bancare româneşti, şi s-a detaşat anul trecut de restul plutonului ajungând la active de apro­ximativ 103,4 mld. lei şi o cotă de piaţă de aproape 18,5%, în creştere faţă de nivelul de 17,7% din 2019.

    Pe fondul propunerii de distri­bu­ire de dividende de 500 mil. lei către investitori din profitul pe 2020 şi din rezervele altor ani, res­pectiv un randament de 2,8% la preţu­rile curente de tranzacţionare, dar şi în con­textul unor aşteptări pentru rezultate finan­cia­re îmbunătăţite în S1/2021, Banca Transilvania a atins luni o capitalizare record la bursa de la Bucu­reşti.

    Astfel banca de la Cluj a ajuns la o va­loa­re de piaţă de 16,3 miliarde de lei (3,3 mld. euro), în creştere cu 26% faţă de începutul aces­tui an şi mai mare cu 57% faţă de luna au­gust din 2020, în contextul unei burse în creşt­ere cu 21%, respectiv 42%, arată datele agregate de ZF.

    Banca Transilvania are o pondere de 20% din structura indicelui principal BET, fiind pe locul doi după Fondul Proprietatea, cu 20,2%.

  • Anunţ surpriză de la şeful Băncii Transilvania

    Sistemul bancar din România este acum unul mai competitiv, sănătos, nmulte bănci au revenit cu şansă de dezvoltare, iar noi avem în continuare un apetit destul de mare pentru noi achiziţii, a spus Omer Tetik, CEO al Banca Transilvania, în cadrul conferinţei ZF Bankers 2021.

    „Acum avem un sistem bancar mai competitiv, sănătos, multe bănci au revenit cu şănsă de dezvoltare şi în continuare suntem interesaţi. Devine din ce în ce mai greu să achiziţionezi, dar după fiecare achiziţie am avut şi o creştere organică de 1-2 ani”, a spus Omer Tetik.

    În acelaşi timp, CEO-ul Banca Transilvania a mai spus că având în vedere capitalizarea BT, apetitul de achiziţii este foarte mare şi sunt informaţii compatitive atât în zona băncilor, dar şi în zone percum IFN-uri sau firme de leasing.

    „Încă nu am finalizat tranzacţia cu Idea Bank, aşteptăm aprobarile Consiliului Concurenţei şi BNR. Având în vedere capitalizarea BT avem un apetit foarte mare. Sunt foarte multe informaţii competitive, sunt bănci, dar nu doar bănci, poate fi în zona de IFN-uri, firme de leasing”, susţine Omert Tetik.

     

    Ce a mai spus Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania:

     

    – Eu nu cred, ca economie sau ca bancă, ca am ieşit din criză.

    -Anul trecut am crescut cota de piaţă fără achiziţii. A fost un an în care am dovedit că atunci când este nevoie de susţinerea băncii, suntem acolo

    -Conform BNR, creditele neguvernamentale în sistemul bancar au crescut cu 10% în mai 2021 faţă de mai 2020. Creditele bancare au crescut peste creşterea economică. Garanţiile din partea statului nu a fost la acelaşi nivel

    -De acum înainte va fi şi mai bine pentru că vom acorda credite sub programe guvernamentale şi abia aşteptăm să ne asumăm rolul nostru în PNRR pentru a facilita acces la finanţare şi dezvoltare economiei

    – Am învăţat multe. Noi nu suntem un sector unde putem aduce angajaţi din Nepal sau Filipine. Noi credem în continuare în interacţiunea dintre clienţi şi bănci, chiar dacă digitalizarea va fi cu o creştere expenonenţială

    – Avem nevoie de oameni, de tineri, nu doar industria bancară şi avem nevoie şi de şcoli de meserie. Noi ca industrie trebuie să arătăm că suntem mult mai atractivă, iar imaginea bancherului trebuie îmbunătăţită între timp.

    – Cea mai mare provocare este în zona de recrutări.

    – Digitalizarea nu poate să vină doar din sistemul bancar, trebuie să avem un plan mult mai amplu a administraţiei fiscale, interacţiunea dintre firme

    – Se lansează programe foarte bune, precum ajutorul pentru HoReCa, dar pierdem timp important pentru că nu merg sisteme, aplicaţii. În rest, cred că a revenit încrederea în bănci pentru finanţări, iar viitorul arată mai bine.

    – Dacă mă uit la competitorii mei sau dacă mai uit la celelalte bănci de aici, nu există un produs sau serviciu care să nu poată fi oferit digital.

    – Pe de altă parte, nu prea vedem fintech-uri profitabile chiar dacă anunţă creşteri mari. Un cuvânt important în relaţia dintre bancă şi client este încrederea. Clienţii cred că gândesc altfel când vor să facă un depozit sau să ia un credit.

    – În continuare cred că sistemul bancar, dacă face paşi corecţi, suntem mult mai în faţă din multe puncte de vedere, de la acţionariat, transparenţă până la servicii şi produse oferite.

  • Sistemul de plăţi instant a rămas pe loc în ultimii doi ani, cu doar patru bănci aderate. De ce nu se grăbesc alte bănci să treacă la sistemul de plăţi instant folosit în Vest?

    Sistemul de plăţi interbancare instant a rămas la nivelul a doar patru bănci din sistemul bancar local în ultimii doi ani, deşi băncile au în planul strategic aderarea la acest serviciu. Plăţile interbancare instant vor fi noua normalitate, dar până acum doar trei bănci, Vista Bank, BRD şi Patria Bank, au mai demarat implementarea plăţilor instant, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii băncilor pentru ZF.

    Cele patru bănci care au deja implementat serviciul de plăţi interbancare instant sunt Banca Transilvania, CEC Bank, Libra Internet Bank şi BCR.

    Infrastructura pentru procesarea plăţilor a fost dezvoltată de către Transfond, operatorul Casei de Compensare Auromate a plăţilor interbancare, în colaborare cu băncile comerciale, Asociaţia Română a Băncilor, care este administratorul schemei naţionale de plăţi, şi BNR, care este supraveghetorul schemelor de plăţi.

    Cu toate acestea, din anul 2019, când s-au alăturat sistemului de plăţi instant cele patru bănci, nici o altă bancă nu a mai făcut acest pas, până când în aprilie 2021, Vista Bank, fosta Marfin Bank, a anunţat demararea proiectului de implementare a plăţilor interbancare instant.

    Ulterior, şi BRD a spus pentru ZF că lucrează la acest proiect şi estimează că undeva în prima parte a anului viitor îl va lansa pentru clienţi.

    De asemenea, Patria Bank are în plan ca până la finalul anului 2021 să facă disponibil tuturor clienţilor băncii serviciul de plăţi interbancare instant.

    “Credem că există interes în rândul băncilor, însă priorităţile sunt specifice fiecărei bănci, iar contextul extern, pandemic, din 2020-2021 a condus la reprioritizări. Cu siguranţă, acest produs va deveni uzual în perioada următoare, fiind adoptat de mai multe bănci pe măsură ce infrastructura necesară se va dezvolta”, au spus reperzentanţii Patria Bank pentru ZF.

    Banca Transilvania a fost printre primele bănci care a dat startul plăţilor instant, alături de CEC Bank, prin aderarea la sistemul de plăţI interbancare instant pus la dispoziţie de Transfond de la lansarea acestui serviciu, de pe data de 22 aprilie 2019.

    Reprezentanţii BT au spus pentru ZF în ianuarie 2020 că plăţile instant fac parte din normalitate, iar promovarea acestui sistem se va accentua pe măsură ce noi bănci se vor înrola în sistem.

    Din punctul de vedere al utilizării sistemului de plăţi instant, Mugur Podaru, director al direcţiei de operaţiuni la distanţă din cadrul CEC Bank, a spus recent în cadrul unei emisiuni ZF Live că serviciul este unul foarte utilizat, iar clienţii care au decontări în relaţia cu cele patru bănci cu opţiunea de plată instant folosesc numai acest serviciu.

    Libra Internet Bank este a treia bancă care a implementat serviciul de plăţi instant. Reprezentanţii băncii au spus pentru ZF că implementarea serviciului de plăţi instat ţine de strategia fecărei bănci în parte, iar probabil că odată cu creşterea gradului de conştientizare a beneficiilor pe care această soluţie de plată le aduce, tot mai mult bănci vor implementa această metodă.

    În acelaşi timp, BCR, a patra bancă care a aderat la sistemul de plăţi a spus anterior pentru ZF că a lansat plăţile instat în luna decembrie 2019 la nivel operaţional şi au fost anunţate în ianuarie 2020.

    În luna aprilie a anului 2020, Sabin Carantină, CEO al Transfond, spunea că aşteptările pentru anul 2020 erau de o aderare a încă 11 bănci la serviciul de plăţi instant, dar până în prezent nicio altă bancă nu a mai optat pentru acest serviciu, cu excepţia Vista Bank, care are în derulare testarea serviciului şi pe care ar trebui să îl lanseze în al doilea trimestru din 2021.

    Din persepectiva băncilor care nu au aderat încă la sistemul plăţilor instant, implementarea serviciului se află pe masă, dar au avut prioritate alte dezvoltări tehnologice, în timp ce se aşteaptă o tracţiune mai mare a serviciului.

    Reprezentanţii OTP Bank au spus pentru ZF că aspectul plăţilor interbancare instant este unul important şi va fi urmărit ca în viitorul apropiat să îl poată oferi clienţilor. În acelaşi timp, acest serviciu are în mod normal un grad de utilizare mult mai redus faţă de operaţinile de cont curent şi operaţiunile bancare uzuale ale unui client, au mai susţinut reprezentanţii băncii.

    UniCredit are, de asemenea, proiectul implementării serviciului de plăţi interbancare instant în vedere, dar prioritatea a fost pentru proiecte foarte importante precum semnătura electronică pentru companii, noul Mobile Banking, implementarea semnăturii electronice pentru persoane fizice şi fluxuri de creditare 100% de  la distanţă, au spus reprezentanţii băncii pentru ZF.

    Printre motivele pentru care sistemul de plăţi interbancare instant nu a prins tracţiunea necesară este faptul că este văzut ca un canal alternativ, fiind încă în stadiul incipient, după cum au spus reprezentanţii ING pentru ZF. Astfel, opţiunea plăţilor instant necesită participarea întregii comunităţi bancare.

    First Bank, deţinută de fondul de investiţii J.C. Flowers, are în plan implementarea serviciului de plăţi interbancare instant până la finalul acestui an.

    “Agilitatea ne-a ajutat să dezvoltăm şi să lansăm multe inovaţii într-un interval de timp scurt precum o aplicaţie nouă de mobile banking, consultanţă de ultimă generaţie prin serviciul nostru de video banking, împreună cu FintechOS am lansat deja două soluţii care reduc cu 80% timpul de răpsuns pentru cererile de creditare ale microîntreprinderilor şi IMM-urilor. Au fost aşadar, alte priorităţi, însă sistemul de plăţi interbancare instant rămâne în atenţia noastră”, a spus Gabriel Bătăiosu, process optimizaion and digital adoption leader în cadrul First Bank, pentru ZF.

    Din punct de vedere operaţional, implementarea serviciului de transfer interbancare instant ar presupune o serie de dezvoltări interne de complexitate redusă şi în paralel o serie de dezvoltări de nivel mediu realizate împreună cu Advahoo, procesarotul de plăţi al First Bank, a mai adăugat Gabriel Bătăiosu.

    “Fiecare bancă are propriile obiective de business şi propria strategie de a aborda piaţa. Suntem aliniaţi standardului bancar. Pentru plăţile setate ca urgenţă sau plăţile ordonate până în ora 13, transferul se face în aceeaşi zi, iar pentru transferurile standard, ordonate în afara orei limită de procesare a plăţilor, în ziua imediat următoare. Nu am identificat în rândul clienţilor noştri o cerere pronunţată pentru serviciul de transfer instant. Potrivit unui studiu recent, utilizatorul obişnuit de servicii de mobile banking foloseşte în medie 2- 3 aplicaţii diferite, deţinute la bănci şi neobănci. Deci dispune de alternative şi flexibilitate în ceea ce priveşte efectuarea de transferuri”, a mai explicat Gabriel Bătăiosu.

    În acelaşi timp, el susţine că sunt alte functionalităţi mult mai apreciate, de exemplu cea de “top-up”, care permite alimentarea instant a contului curent folosind fonduri existente în conturi deschise la alte bănci. Acesta este un serviciu pe care First Bank îl va prioritiza şi pe care îl are în vedere pentru perioada imediat următoare.

    Sistemul de plăţi instant s-a transformat de la o opţiune la o necesitate, având în vedere boom-ul digitalizării odată cu anul 2020, un an marcat de pandemie, care a forţat toate industriile să accelereze proiectele tehnologice.

    Plăţile instant funcţionează doar între cele patru bănci, care au implementate acest serviciu. În cazul în care clientul uneia dintre băncile care are serviciul de plăţi instant efectuează o plată sau un transfer interbancar către altă bancă care nu are acest serviciu, se aplică durata normală de la câteva ore (dacă tranzacţia este efectuată printre primele ore ale dimineţii) până la câteva zile în cazul în care transferul este efectuat, vineri, în a doua parte a zilei, urmând ca plata să fie înregistrată luni.

    În luna martie, Banca Transilvania şi CEC Bank, băncile care au dat startul implementării serviciului de plăţi instant, au implementat, de asemenea, o soluţie prin care clienţii pot iniţia plăţi între două conturi deschise la aceste bănci utilizând doar numărul de telefon mobil al beneficiarului plăţii, prin intermediul serviciului AliasPay, dezvoltat şi pus la dispoziţie comunităţii bancare de către Transfond.

    Ce spun băncile care au implementat sistemul de plăţi instant

    Banca Transilvania:

    ♦ Banca Transilvania vede plăţile instant ca parte din normalitate privind plăţile interbancare din România.
    ♦ În cazul persoanelor juridice, aceste plăţi sunt introduse în pachetele de cont curent ca tranzacţii obişnuite.
    ♦ O plată interbancară obişnuită durează mai mult decât o plată intrabancară sau, mai nou, decât o plată instant, pentru că presupune parcurgerea fluxului clasic de decontare Transfond.
    ♦Într-o luna, BT înregistrează câteva zeci de mii de tranzacţii cu băncile care au aderat până în prezent în sistem, iar cifrele vor creşte odată cu numărul de bănci aderente.

    BCR:

    ♦ Am lansat plăţile instant încă din decembrie 2019, cel puţin la nivel operaţional. Oficial, le-am anunţat în ianuarie 2020
    ♦ Am integrat această capabilitate în ecosistemul de plăţi George, aşa că nu i-am alocat o secţiune dedicată pe site, dar îl promovăm în secţiunea specială George.
    ♦ Plăţile instant se comisionează în funcţie de pachet: la George sunt 0, la TotalCont, la ERSTE Private Banking şi ONE sunt 1 leu, iar la restul 4 lei (standard).

    Libra Internet Bank:

    ♦ Ne-am înscris chiar în primul val al băncilor care au aderat la sistemul de plăţi instant.
    ♦ La momentul lansării din noiembrie 2019, am fost singura bancă din sistem care a inclus acest serviciu în mod gratuit în oferta standard pentru clienţii persoane fizice, atât pentru încasări, cât şi pentru plăţi.
    ♦ Am prioritizat aderarea la sistemul de plăţi instant cu scopul asigurării celei mai bune experienţe de utilizare pentru clienţii noştri.
    ♦ Foarte probabil că odată cu creşterea gradului de conştientizare a beneficiilor pe care această soluţie de plată le aduce, tot mai multe bănci vor implementa această metodă de plată spre beneficiul unui număr cât mai mare de consumatori.
    ♦ În prezent, plăţile instant reprezintă cel mai rapid mod de a transfera fonduri între clienţii care au conturi la bănci diferite, putând fi realizate (24/7/365) şi în condiţii de maximă siguranţă.

    CEC Bank:

    ♦ Doar 4 bănci au serviciul de plăţi instant. Este cel care gestionează atât plăţile instant, cât şi noile lansate AliasPay, servicii de transfer între două numere de telefon, fără cunoaşterea IBAN-ului.
    ♦ Noi şi Banca Transilvania suntem primele bănci care am făcut disponibile aceste servicii şi încercăm oferim servicii de transfer şi către celelalte bănci, numai că durata de procesare este mai mare, întrucât se utilizează alt canal.
    ♦ Este un serviciu foarte utilizat. A fost gratuit circa 8 luni şi a fost folosit inclusiv cu iniţiere din ghişeu. Existau clienţi care veneau să solicite transferuri bazate pe un ordin de plată pe hârtie, care se deconta în regim instant, pentru că aşa solicitau în unităţile băncii.
    ♦ Clienţii care au decontări în relaţia cu cele 4 bănci folosesc numai plăţile instant

    Ce spun băncile care nu au implementat sistemul de plăţi instant incă:

    OTP Bank:

    ♦ Trebuie să luăm în considerare faptul că tranzacţiile interbancare instant au în mod normal un grad de utilizare mult mai redus faţă de operaţiunile de cont curent şi operaţiunile bancare uzuale ale unui client.
    ♦ În anii trecuţi, am considerat prioritară implementarea prevederilor Directivei privind Serviciile de Plată (PSD2), pentru o mai mare transparenţă şi pentru creşterea securităţii acestora.
    ♦ În dezvoltarea serviciilor bancare şi a operaţiunilor de cont curent disponibile, aspectul plăţilor interbancare instant este unul important şi urmărim ca în viitorul apropiat să îl putem oferi clienţilor noştri.

    UniCredit:

    ♦ Implementarea serviciului de plăţi interbancare instant (Instant payment) este un proiect pe care îl avem în vedere şi este în continuarea strategiei noastre de digitalizare şi de a fi disponibili 24/7 pentru clienţii noştri
    ♦ Accelerarea proiectelor de digitalizare din anul 2020 a dus la implementarea unor proiecte foarte importante: semnatura electronică pentru companii, noul Mobile Banking, implementarea semnăturii electronice pentru persoane fizice, fluxuri de creditare 100% la distanţă.
    ♦ Toate acestea ne-au permis ca, în noul context marcat de pandemie, să reducem la minimum nevoia interacţiunilor fizice

    ING Bank:


    ♦ Credem cu tărie că plăţile interbancare instant vor fi noua normalitate, soluţia în cazul nostru fiind proiectarea unei infrastructuri care să suporte direct traficul tuturor plăţilor de mică valoare odată ce vom lansa.
    ♦ Este un produs pe care l-am aşteptat să capete tracţiune, deoarece participarea întregii comunităţi bancare, inclusiv a ING Bank România, este cheia acestui demers naţional.
    ♦ Încă aflat în stadiu incipient, el este perceput momentan ca un canal alternativ, deşi este esenţialmente un canal de masă.
    ♦ În ceea ce priveşte implementarea în cadrul ING, suntem conectaţi la dezvoltările din piaţa naţională şi ale zonei unice euro, lucrând în acelaşi timp la infrastructura de plăţi instant pentru a seta standardul anilor ce vor urma.
     

    Vista Bank:

    ♦ Vista Bank a demarat deja şi se află în faza de testare a proiectului de implementare a plăţilor interbancare instant, un serviciu care asigură efectuarea de plăţi în timp real, în beneficiul clienţilor
    ♦ Serviciul va deveni disponibil clienţilor băncii pe parcursul celui de-al doilea trimestru al acestui an

    BRD:

    ♦ Actualmente lucrăm la acest proiect şi estimăm că undeva în prima parte a anului viitor îl vom lansa pentru clienţi.

    Patria Bank:

    ♦ Vom adera la sistemul de plăţi interbancare instant, proiectul fiind în curs de implementare.
    ♦ Sistemul de plăţi instant va fi disponibil tuturor clienţilor băncii, persoane fizice şi companii, spre finalul acestui an.
    ♦ Credem că există interes în rândul băncilor, însă priorităţile sunt specifice fiecărei bănci, iar contextul extern, pandemic, din 2020-2021 a condus la reprioritizări
    ♦ Acest produs va deveni uzual în perioada următoare, fiind adoptat de mai multe bănci pe măsură ce infrastructura necesară se va dezvolta.
    ♦ În prezent un transfer poate fi efectuat în câteva minute dacă se utilizează seerviciul Internet Banking, banii ajungând în contul celeilalte bănci în 2-3 ore, media pieţei, sau a doua zi, dacă ora efectuării transferului este înaintată.

    First Bank:

    ♦ Au fost alte priorităţi, însă sistemul de plăţi interbancare instant rămâne în atenţia noastră. Este un proiect pe care dorim să îl realizăm până la finalul acestui an.
    ♦ Din punct de vedere operaţional, implementarea serviciului de transfer interbancar instant ar presupune o serie de dezvoltări interne de complexitate redusă şI, în paralel, o serie de dezvoltări de nivel mediu, realizate împreună cu Advahoo, procesatorul de plăţi al First Bank.
    ♦ Pentru plăţile setate ca urgenţă sau plăţile ordonate până în ora 13, transferul se face în aceeaşi zi, iar pentru transferurile standard, ordonate în afara orei limită de procesare a plăţilor, în ziua imediat următoare.
    ♦ Sunt alte functionalităţi mult mai apreciate, de exemplu cea de “top-up“, care permite alimentarea instant a contului curent folosind fonduri existente în conturi de la alte bănci. Este un serviciu pe care îl vom prioritiza.

     

  • Deficit în comerţul agroalimentar. De ce vând italienii roşii în România? Pentru că cea mai mică fermă de roşii pe care o au în zona de sud a Italiei pleacă de la 30-40 de hectare

    România ar trebui să sprijine dezvoltarea fermelor mari sau asocierea micilor fermieri, pentru ca deficitul comercial să fie corectat în următorii zece ani, consideră Florin Burculescu, preşedintele Cooperativei agricole integrate Ţara Mea, cea mai mare cooperativă din România după cifra de afaceri şi numărul de membri – peste 1.000. El a fost prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Microsoft.

    „De ce vând italienii roşii în România? Pentru că cea mai mică fermă de roşii pe care o au în zona de sud a Italiei pleacă de la 30-40 de hectare. De aici încolo putem face orice. Ai 40 de hectare de roşii, ai tehnologie ca să lucrezi pe ele, lucurile se pot întâmpla şi în România. Însă, o fermă de 2 hectare, de subzistenţă, nu poate să evolueze fără asociere“, a spus Florin Burculescu.

    Mai mult, el spune că ar trebui create anumite programe de sprijin, punctuale, pentru dezvoltarea agricultorilor şi stimularea asocierii şi dezvoltării unor cooperative mari.

    „Spre exemplu FrieslandCampina, cea mare cooperativă de lapte, are aproape 10.000 de membri.“ Compania este şi unul dintre cei mai mari producători de lactate din România.

    Deficitul comercial al României cu produse agroalimentare a crescut accelerat în ultimii cinci ani, iar în anul 2020 a ajuns la 1,9 miliarde de euro, mai mare cu 58% faţă de 2019, coform datelor de la Ministerul Agriculturii.

    „Nu suntem la nivelul de convergenţă la care ar trebui să fim, pentru că nu-mi aduc aminte în ultimii 30 de ani să fi fost cineva din mediul politic ancorat în relaţiile sociale ale agricultorilor, să dorească să facă ceva punctual pentru agricultori“, a mai spus Burculescu.

  • Gabriela Nistor: Am învăţat că orice criză aduce inclusiv contexte în care se ard anumite etape şi că trebuie să le transformi în oportunităţi

    Director general adjunct, Retail Banking & Network • Banca Transilvania

    Valoare active (2020, pentru grupul financiar Banca Transilvania): 107,5 mld. lei • Profit net consolidat (2020, pentru grupul financiar Banca Transilvania): 1.457,12 milioane lei • Număr de angajaţi: peste 9.000

     

    —   Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o în pandemie:

    Că orice criză aduce inclusiv contexte în care se ard anumite etape şi că trebuie să le transformi în oportunităţi. Aşa ar fi, de data aceasta, adopţia soluţiilor de banking online pentru că distanţarea a apropiat multă lume de alternativele online. De exemplu, 500 de mii de clienţi BT persoane fizice au făcut prima tranzacţie online cu cardul în perioada stării de urgenţă. De la începutul pandemiei am lansat cam 20 de soluţii pentru #bankingdeacasa.

    —   Cea mai importantă decizie pe care am luat-o în ultimul an:

    A fost iniţiativa de a ne susţine clienţii în contextul pandemiei, anunţată în martie 2020, şi anume prelungirea perioadei de graţie pentru cardurile de credit. A fost cea mai importantă decizie pentru că a fost prima din banking, pentru că a generat un trend pe piaţă şi mai ales datorită impactului acesteia: aproape o jumătate de milion de carduri au fost scutite timp de 3 luni de plata obligaţiei lunare datorită perioadei extinse de graţie.

    —   Cum mi-am menţinut colegii motivaţi în ultimul an:

    Am menţinut echipa motivată dezvoltând proiecte şi bucurându-ne de fiecare succes, mai ales că a fost o perioadă în care am accelerat şi reprioritizat multe idei pe partea de opţiuni pentru #bankingdeladistanta şi oferte pentru clienţi.

    —   Work from home sau de la birou?

    Preferinţa depinde foarte mult de tipul muncii, iar în vremuri care cer flexibilitate, este bine să fii flexibil şi să faci ceea ce se potriveşte cel mai bine. Inclusiv la Banca Transilvania, în această perioadă a trebuit să mergem pe un model flexibil ‒ avem colegi care lucrează foarte bine de acasă, iar periodic «rotim» rolurile. În ceea ce mă priveşte, prefer modelul work from the office, dar cred că aşa este şi firesc pentru top management, dar şi pentru a fi un exemplu pentru colegii mei din prima linie. Dacă ai echipe în care abilităţile oamenilor sunt complementare, ai nevoie să foloseşti la maximum exact acest lucru. Echipele trebuie să se completeze, să se sprijine şi să discute – de la birou şi de acasă. Însă avem, la propriu, nevoie să fim împreună pentru că sunt atâtea lucruri frumoase în echipa noastră, care nu pot fi replicate prin interacţiuni la distanţă. La BT, având o cultură organizaţională colaborativă, cu accent pe spiritul de echipă şi pe solidaritate, ne-a ajutat foarte mult să trecem mai uşor prin ce a însemnat până acum pandemia. Agilitatea şi adaptabilitatea în ceea ce priveşte work from home sunt puncte forte ale multor businessuri, inclusiv în rândul clienţilor noştri. A fost soluţia pentru a rămâne disponibili, deschişi, oriunde ar fi.

    —   Locul din care îmi iau energia necesară depăşirii unei crize:

    Mă motivează proiectele duse la bun sfârşit, să văd că celor care lucrează cu noi le plac lucrurile pe care le facem. Orice criză, oricât de grea ar fi, trece până la urmă. Am fost cu ochii şi pe alte crize, este interesant să vedem cum reacţionează oamenii în astfel de perioade care ne iau prin surprindere.

    —   Persoana care m-a inspirat cel mai mult în această perioadă:

    M-au inspirat multe persoane. Dacă este să mă refer la Banca Transilvania, aş începe cu colegii mei din sucursalele şi agenţiile BT, cei din prima linie, care au fost acolo, curajoşi, în perioade dificile. M-au inspirat colegii din echipa mea directă,  care au muncit zi şi noapte să dezvoltăm împreună proiecte atât de necesare pentru clienţi. M-au inspirat, de asemenea, clienţii care s-au adaptat la ceea ce a adus pandemia din punctul de vedere al accesării de soluţii bancare şi care au generat astfel trenduri noi.

    —   Putere vs. feminitate:

    Nu văd puterea ca un apanaj al feminităţii, dar nici nu cred că ele se exclud. Pur şi simplu, o persoană este mai mult sau mai puţin puternică, iar puterea are multe feluri de a se manifesta. Nu consider că puterea, privită ca tărie, ca „putinţă de a realiza ceva”, umbreşte cu ceva feminitatea unei femei, a unei doamne.

  • Cine sunt acţionarii din umbră ai Băncii Transilvania. Cine deţine cea mai mare bancă din România

    Aproape 7,7 milioane de salariaţi români, adică aceia care contribuie în mod obligatoriu cu 3,75% din salariul brut lunar pentru administrarea privată a economiilor pentru bătrâneţe prin intermediul fondurilor de pensii Pilon II, au depăşit SIF-urile pe parcursul anului 2020 şi au ajuns cei mai mari acţionari ai Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România.

    La final de 2020, fonduri de pensii Pilon II aveau investiţii de circa 3 mld. de lei la cea mai mare bancă din România, adică 23% din capitalul social. Spre comparaţie, la final de 2019, deţinerea era de  17,9%.

  • Andrei Rădulescu, Banca Transilvania: Economia României ar putea creşte cu 2,5% în intervalul 2020-2022 susţinută de creşterea cu 6,7% a investiţiilor productive

    Economia României ar putea înregistra o creştere medie anuală de 2,5% în intervalul 2020-2022, susţinută de creşterea cu 6,7% a investiţiilor productive, pe fondul evoluţiei favorabile înregistrată anul trecut, a persistenţei costurilor reale de finanţare la un nivel redus şi implementarea programelor lansate de Uniunea Europeană pentru 2021-2027, notează într-o analiză Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania.

    “Majorarea investiţiilor productive va avea impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB, consumul privat urmând să prezinte un ritm mediu anual de 2,1% în intervalul 2020-2022, potrivit scenariului nostru”.

    Andrei Rădulescu estimează de asemenea, o creştere a consumului guvernamental cu o dinamică medie anuală de 4,5% în perioada 2020-2022, susţinută de programele europene.

    Institutul Naţional de Statistică (INS) a comunicat astăzi estimările provizorii (2) cu privire la dinamica PIB-ului şi componentelor în T3/2020 şi perioada ianuarie-septembrie 2020. Astfel, statisticile indică creşterea economiei interne cu un ritm trimestrial de 5,8% în T3/2020, revizuire în sus de la 5,6% trimestru/trimestru estimat în luna decembrie.

    În dinamică an/an PIB-ul României a scăzut cu 5,7% în T3/2020, revizuire în ameliorare comparativ cu estimările din decembrie care indicau un declin cu 6%, pe fondul evoluţiei mai bune a investiţiilor productive, consumului guvernamental şi exportului net. 

  • Ömer Tetik, director general, Banca Transilvania: Trebuie să te perfecţionezi permanent, iar schimbarea şi adaptarea trebuie să fie în agenda ta zilnică

    Carte de vizită:

    ►Ömer Tetik are mai bine de 20 de ani de experienţă în domeniul bancar şi a fost numit CEO al Băncii Transilvania după mai bine de un an de căutări din partea consiliului de administraţie al băncii.

    ►De la preluarea mandatului de conducere, Banca Transilvania a urcat în clasamentul instituţiilor de profil de pe plan local şi a ajuns pe prima poziţie din punctul de vedere al activelor deţinute, care au ajuns în 2019 la 87,7 miliarde de lei, în creştere cu 18% la finalul anului 2019 comparativ cu anul 2018, şi la o cotă de piaţă de 17,72%,  potrivit raportului anual al BNR pentru anul 2019.

    ►Pentru a se asigura că evoluează în continuare, spune că învaţă permanent, inclusiv de la colegi, clienţi, alţi lideri şi oameni de succes.

    Profilul lui Ömer Tetik a apărut în anuarul 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA 2020. El ocupă locul 13 în acest clasament, în urma voturilor primite de la reprezentanţii mediului românesc de afaceri. 

     

  • NN Group şi fondurile de pensii administrate de grupul olandez şi-au majorat deţinerea la Banca Transilvania, de la 9,96% la 10,04%

    NN Group şi fondurile de pensii administrate de grupul olandez şi-au majorat deţinerea la Banca Transilvania, de la 9,96% la 10,04%.

    ”Banca Transilvania informeaza investitorii ca, in data de 28.10.2020, am fost notificati de faptul ca NN Group NV impreuna cu Fondul de Pensii Facultative NN Activ (administrat de catre administratorul de fonduri de pensii facultative NN Asigurari de Viata SA), Fondul de Pensii Facultative NN Optim (administrat de catre administratorul de fonduri de pensii facultative NN Asigurari de Viata SA), Fondul de Pensii Administrat Privat NN (administrat de catre NN Pensii SAFPAP SA) precum si NN Investment Partners BV au depasit pragul de detinere de 10%, detinand în prezent 10,04% din capitalul social al Bancii Transilvania”, se arată într-un anunţ publicat la BVB.

    Raportat la capitalizarea băncii, pachetul deţinut de NN valorează circa un miliard de lei.

    Potrivit unor calcule realizate de Ziarul Financiar, la finele lunii iunie SIF-urile şi fondurile de pensii private Pilon 2 erau cei mai mari acţionari ai băncii din Cluj, controlând 36,4% din capital. SIF-urile au ajuns să controleze 18,5% din Banca Transil­vania, în timp ce cele şapte fonduri de pensii private Pilon 2 aveau la acea dată 17,9%.

    Cel mai mare investitor institu­ţional individual la BT este Banca Euro­peană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cu un pachet de 8,6%, fiind unul dintre cei mai vechi investitori ai instituţiei de credit de la Cluj şi de asemenea este cel mai mare investitor instituţional din România.

    Banca Transilvania are o capitalizare de 10,9 miliarde lei la Bursă, acţiunile depreciindu-se cu 19% de la începutul anului, după tranzacţii de 2,5 miliarde lei.