BusinessMagazin

Tag: banca

  • SURPRIZĂ: Încă o mare bancă din România iese la vânzare

    Grupul ungar OTP Bank, unul dintre cele mai mari grupuri bancare din regiune, a început un proces discret de tatonare a pieţei, pentru a vedea care este interesul altor bănci de a achiziţiona OTP Bank România, au declarat pentru ZF surse de pe piaţa bancară.  

    Contactaţi de ZF, reprezentanţii OTP Bank au menţionat că nu comentează niciodată zvonurile pieţei. 

    Procesul este coordonat de la Budapesta, sediul central al grupului. 

    Sursele citate au menţionat că au fost contactate mai multe bănci şi că există interes pentru OTP Bank România, care este considerată o bancă bună, aflată în Top 10, cu o cotă de piaţă de aproape 3% şi cu un portofoliu de clienţi interesanţi, mai ales pe zona companiilor româneşti mici şi mijlocii, acolo unde în ultimii ani se duce o luptă destul de aprinsă între bănci pentru a atrage acest gen de clienţi, mai ales după ce statul român a ieşit cu programele de garantare ale creditelor, de tipul IMM Invest. 

    Sursele citate au precizat că acum are loc o tatonare pentru a sonda piaţa, pentru a vedea care este interesul altor investitori şi unde s-ar situa un eventual preţ de achiziţie. 

    Nu există certitudinea că procesul este ferm şi că la final s-ar putea vinde banca de la Bucureşti, sunt doar discuţii, au menţionat sursele citate. 

    Astfel de procese se întâmplă destul de des, de tatonare a pieţei. 

    Chiar OTP a fost implicată acum câţiva ani într-o discuţie destul de avansată, cu o ofertă pe masă, cu spaniolii de la BBVA, care ar fi vrut să vândă Garanti BBVA România. În final, spaniolii nu au continuat procesul, aşa că banca din România a rămas în continuare în grupul Garanti BBVA. 

    La finalul lui 2022, OTP Bank România a avut active de aproape 20 mld. lei, adică puţin peste 4 mld. euro, fiind pe locul 10, într-o piaţă extrem de fragmentată, unde primele 10 bănci deţin peste 80% din active. Anul trecut, OTP Bank România a avut venituri din dobânzi de 672 mil. lei, un profit operaţional de 217 mil. lei, şi un profit net de 34 mil. lei. 

    În ultimii ani, OTP a crescut organic peste media pieţei, beneficiind de infuzii de capital de la centru.   

    OTP Bank Ungaria este unul dintre cele mai mari grupuri bancare din regiune, cu o prezenţă în 11 ţări, şi cu active de 87 mld. euro. (ca o comparaţie, totalitatea activelor bancare din România se situau la finalul anului trecut la 140 mld. euro). 

    OTP este fostul CEC al Ungariei, care s-a privatizat repede după 1990, reuşind să ajungă la o cotă de piaţă de aproape 30% în Ungaria, iar apoi să se extindă în regiune.

    OTP este listată la bursă, având o capitalizare de piaţă de 16 mld. euro. 

    În România, OTP a intrat la începutul anilor 2000 prin achiziţia Robank, iar apoi, după criza din 2008, a achiziţionat Millennium Bank România. 

    Când a ieşit la vânzare Banca Românească, OTP a câştigat prima licitaţie de achiziţie a băncii, dar BNR s-a opus tranzacţiei. Astfel că OTP a adoptat o strategie de creştere accelerată organică, considerând că piaţa bancară românească mai are potenţial de creştere. 

     

  • Încă o bancă americană are probleme pe Wall Street: acţiunile PacWest Bancorp se prăbuşeşc cu 50%. Undă de şoc pentru întreg sectorul bancar american. În calcul este luată chiar vânzarea băncii

    Banca americană PacWest, cu 41 mld dolari active, a spus că a fost abordată de potenţiali parteneri şi investitori şi că analizează opţiunile strategice, în timp ce creditorul californian care se clatină a devenit cea mai recentă bancă americană de dimensiuni medii care a căutat un colac de salvare financiară, pe fondul celor mai grave turbulenţe din industrie din 2008 încoace, scrie publicaţia Financial Times.

    Banca a precizat într-o declaraţie că analizează “toate opţiunile pentru a maximiza valoarea pentru acţionari”, după ce acţiunile sale s-au prăbuşit miercuri cu 50% în urma tranzacţiilor după orele de tranzacţionare (after-hours). Acţiunile au scăzut de la 7,3 dolari la 3 dolari şi la o capitalizare de circa 350 mil. dolari. La începutul lui 2023 acţiunile se tranzacţionau la 23 de dolari.

    Anterior, două persoane informate despre acest subiect au declarat că banca a însărcinat banca de investiţii Piper Sandler să o ajute să exploreze opţiunile strategice, inclusiv o vânzare. Nu a fost iniţiat încă niciun proces formal de vânzare, iar banca a luat în considerare, de asemenea, posibilitatea de a strânge capital nou, au spus persoanele respective.

    Decizia PacWest de a căuta un cumpărător sau un nou capital, care a fost raportată pentru prima dată de Bloomberg, vine la câteva zile după ce Federal Deposit Insurance Corporation a pus sechestru pe First Republic şi a vândut depozitele şi activele sale către JPMorgan Chase.

    Ea vine la şase săptămâni după ce PacWest a declarat că şi-a consolidat accesul la numerar prin obţinerea a 1,4 miliarde de dolari prin intermediul unei facilităţi de împrumut de la firma de investiţii Atlas SP Partners, susţinută de Apollo.

    Acţiunile Western Alliance, care a devenit, de asemenea, un subiect de nelinişte pentru investitori în urma confiscării a trei bănci de către autorităţile de reglementare americane începând cu luna martie, au scăzut cu peste un sfert în urma tranzacţiilor după orele de tranzacţionare. Zions Bancorp şi Comerica au scăzut cu aproximativ 10 procente.

    Ca şi alte bănci regionale, PacWest a atras atenţia în mod negativ din cauza asemănărilor cu Silicon Valley Bank, care s-a prăbuşit în martie. Printre acestea se numără legăturile cu comunitatea tehnologică, cantităţi mari de depozite neasigurate şi pierderi pe hârtie în portofoliul său de titluri de valoare.

    Cu sediul în Beverly Hills, PacWest a raportat la sfârşitul lunii trecute că a pierdut peste 5 miliarde de dolari în depozite în primul trimestru, dar a declarat că a stopat ieşirile şi a primit intrări de peste 1 miliard de dolari din martie.

    Într-o actualizare de miercuri, a declarat că depozitele totale erau de 28 de miliarde de dolari la 2 mai, ceea ce îl face semnificativ mai mic decât SVB sau First Republic. “Numerarul nostru şi lichidităţile disponibile rămân solide”, a precizat banca.​

     

  • Cum s-a năpustit Jamie Dimon asupra rămăşiţelor First Republic: În decurs de două luni de zile, JPMorgan s-a transformat din consilier al First Republic, în deponent, iar în cele din urmă, în cumpărător al băncii intrate în colaps

    În cele din urmă, după săptămâni de incertitudine şi o ultimă rundă de discuţii care s-a prelungit până aproape de miezul nopţii, soarta First Republic a ajuns în mâinile JPMorgan Chase, raportează Financial Times.

    Instituţia de pe Wall Street a lui Jamie Dimon a fost în centrul discuţiilor despre creditorul californian aflat în dificultate încă de când First Republic a apărut ca un punct slab în sectorul bancar în acest an. În decurs de două luni, JPMorgan s-a transformat din consilier al First Republic în deponent şi apoi în cumpărător al acesteia.

    În cele din urmă, JPM a depăşit ofertele băncilor rivale în cadrul unei licitaţii organizate de autorităţile federale de reglementare, care s-a desfăşurat din weekend şi până luni dimineaţă la primele ore. Decizia JPM de a interveni a adus o soluţie, în mare parte privată, la cel de-al doilea cel mai mare faliment bancar din istoria SUA – şi o uşurare pentru administraţia Biden.

    Toate depozitele FR au fost preluate de JPMorgan, fapt care a scutit guvernul american de responsabilitatea protecţiei depozitelor în cauză.

    În acelaşi timp, JPMorgan a obţinut un acord de împărţire a pierderilor cu autorităţile federale de reglementare pentru a evita orice lovitură din partea celor mai problematice împrumuturi din registrele First Republic, ceea ce a reprezentat un îndulcitor crucial pentru cumpărător.

    Şi, deşi oficialii de top ai administraţiei Biden au jucat un rol mai puţin proeminent în negocieri decât în cazul eşecului SVB, afacerea a fost încheiată după o serie de discuţii aprinse între Washington şi Wall Street.

    Trezoreria SUA a declarat luni dimineaţă că este „încurajată” de faptul că tranzacţia a minimizat costurile pentru Fondul Federal de Asigurare a Depozitelor „într-un mod care a protejat toţi deponenţii”.

    Trezoreria a adăugat că sistemul bancar este „solid şi rezistent”, că depozitele sunt în siguranţă şi că americanii ar trebui să rămână încrezători că acesta „îşi poate îndeplini funcţia esenţială de a oferi credite întreprinderilor şi familiilor”. 

    First Republic, cu sediul în San Francisco, atârna de un fir de aţă de câteva săptămâni, de când prăbuşirea Silicon Valley Bank a atras atenţia asupra băncilor care se bazau pe depozite neasigurate şi care aveau pierderi pe hârtie extinse la activele cu scadenţă lungă din cauza creşterii ratelor dobânzilor.

    Agenţiile de rating de credit au retrogradat în mod repetat First Republic, iar preţul acţiunilor a scăzut cu peste 90%.

    Dar situaţia s-a acutizat, iar soarta First Republic ca instituţie de sine stătătoare a fost pecetluită lunea trecută, când banca a dezvăluit că deponenţii au retras peste 100 de miliarde de dolari – mai mult decât dublu faţă de cele 40 de miliarde de dolari la care se aşteptau analiştii. 

    Până marţi dimineaţă, temerile că First Republic nu va putea rezista până la sfârşitul săptămânii fără sprijin guvernamental sau fără un fel de tranzacţie strategică s-au accentuat sever – iar consilierii băncii se străduiau să găsească o soluţie pentru a o menţine în funcţiune. 

    Joi, Financial Times a relatat că JPMorgan a fost implicată în negocieri pentru a găsi o modalitate de a prelua banca aflată în dificultate. O persoană implicată discuţiile oficiale a declarat că Dimon se profilează din ce în ce mai limpede ca o figură centrală în orice plan menit să asigure economiile deponenţilor.

  • Investitorii privaţi americani nu prea vor să salveze First Republic Bank: una dintre cele mai cunoscute bănci americane este in cădere liberă. După ce a pierdut mai mult de 100 de miliarde de dolari din depozite, acţiunile băncii s-au prăbuşit instantaneu, iar vineri au mai pierdut 40% din valoare

     Acţiunile First Republic s-au prăbuşit vineri cu aproape 40%, în timp ce banca californiană aflată în dificultate se pregătea să încheie o altă săptămână de turbulenţe fără un plan pe termen lung pentru supravieţuirea sa, scrie FT. 

    First Republic şi consilierii săi au lucrat la o soluţie din sectorul privat care ar împiedica banca să fie preluată de Federal Deposit Insurance Corporation.

    Însă până acum nu au reuşit să elaboreze o propunere care să convingă atât marile bănci americane, cât şi oficialii guvernamentali.

    Acţiunile băncii au fost oprite pentru scurt timp din cauza volatilităţii, investitorii pierzându-şi încrederea că ceea ce consilierii First Republic numesc o soluţie de “bancă deschisă” este pe cale să se materializeze. În cazul în care va cădea în administrare judiciară, acţionarii ar fi aproape sigur şterşi.

    Administraţia Biden doreşte să evite o altă preluare de către FDIC în urma prăbuşirii Silicon Valley Bank din 10 martie, din cauza temerilor de contagiune. De asemenea, ar ridica din nou problema spinoasă din punct de vedere politic a ceea ce trebuie făcut cu deponenţii cu solduri peste pragul de 250.000 de dolari acoperit de asigurarea depozitelor.

    O rezoluţie a First Republic ar putea fi problematică şi pentru că depozitele neasigurate rămase includ 30 de miliarde de dolari care au fost injectate de 11 dintre cei mai mari creditori americani într-un efort anterior de stabilizare.

  • Cade ghilotina peste una dintre cele mai mari bănci din lume : Gigantul va concedia 800 de angajaţi de rang înalt ca parte a planului de reducere a costurilor

    Deutsche Bank AG plănuieşte să concedieze aproximativ 800 de angajaţi din rândurile personalului superior de back-office, ca parte a obiectivului creditorului german de a genera economii suplimentare de 500 de milioane de euro (552 de milioane de dolari), relatează Bloomberg.

    Directorul general Christian Sewing a declarat că banca va concedia aproximativ 5% din personalul senior care nu are legătură directă cu clienţii, după ce şi-a mărit obiectivul de reducere a costurilor la 2,5 miliarde de euro. Declaraţiile au fost oferite în cadrul unei convorbiri telefonice cu reporterii, în contextul prezentării rezultatelor din primului trimestru.

    Sewing se bazează din ce în ce mai mult pe serviciile corporative şi private ale firmei pentru a impulsiona creşterea, pe măsură ce boom-ul comercial din ultimii ani se stinge, iar Europa se îndepărtează de era ratelor negative ale dobânzilor. În contextul reducerii personalului de back-office, Sewing a anunţat, de asemenea, angajări selective în cadrul băncii corporative, al băncii de investiţii şi al gestionării averilor.

    Directorul financiar, James von Moltke, a declarat joi că banca are în vedere noi oportunităţi pentru a-şi stimula activitatea de gestionare a averilor în urma consecinţelor crizei Credit Suisse Group AG.

  • În timp ce ungurii sunt primii din UE care fac pasul către normalizarea dobânzilor, polonezii se declară gata să le majoreze

    Consiliul monetar al băncii centrale a Ungariei a redus semni­ficativ plafonul superior al dobânzii în cadrul şedinţei de ieri, de la 25% la 20,5%. Decizia nu a fost o sur­priză, deoarece viceguvernatorul băn­cii Barnabas Virag anunţase săptă­mâna trecută că aceasta ar putea decide să-şi îngusteze coridorul ratei dobânzii ca parte a unui „proces în mai mulţi paşi“ către normalizarea politicii sale monetare, cu inflaţia a­fla­tă pe o tendinţă descendentă.

    Cu acest pas, după mesajul pu­ter­nic de săptămâna trecută, procesul care ar putea duce la o reducere a ratei cheie a dobânzii în următoarele luni ar putea începe cu adevărat, scrie Portfolio.

    Rata dobânzii de referinţă de 18% şi dobânda de bază de 13% ră­mân neschimbate.

    Potrivit analiştilor, rata de refe­rin­ţă a dobânzii ar putea fi redusă încă din luna mai în cazul în care cursul forintului rămâne stabil până atunci, iar mediul de risc extern nu se deteriorează. Este posibil însă ca banca să amâne prima relaxare efec­tivă până în iunie, când se publică raportul de inflaţie.

    Cu mulţi economişti spunând că inflaţia din Europa Centrală şi-a atins vârful, ultima decizie a băncii cen­trale ungare pregăteşte calea pen­tru prima reducere de dobânzi din regiune din 2021, când strategii au început o înăsprire severă a politicii monetare pentru a domoli inflaţia, notează Reuters.

    JPMorgan se aşteaptă la o redu­cere cu 100 de puncte bază a dobânzii de referinţă în iunie la 17%, urmată de o serie de decizii similare.

    Banca centrală ungară a declarat că ultimele date privind inflaţia, in­dicând o rată de peste 25%, sunt în linie cu aşteptările. Comisia Euro­pea­nă vede inflaţia din Ungaria atin­gând 16,4% în acest an, cea mai ridi­cată rată din Uniunea Europeană.

    Spre deosebire de banca centrală ungară, banca centrală a Poloniei s-a declarat recent gata să majoreze dobânzile dacă va fi nevoie.

    Consiliul monetar al băncii centrale poloneze este pregătit să majoreze dobânzile, dar acest lucru nu este necesar în acest moment, a declarat Ireneusz Dabrowski, membru al consiliului băncii, potrivit The First News.

    Luna trecută, banca şi-a menţinut dobânda neschimbată la 6,75% pentru a şaptea oară consecutiv după 11 majorări consecutive menite să reducă inflaţia.

    Polonia se confruntă la rândul său cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflaţiei  in Europa, aceasta atingând în martie 16,1% faţă de anul anterior, în scădere uşoară de la 18,4% în februarie.

     

  • Cum ajungem în posesia unui imobil care a fost scos la licitaţie de o bancă?

    Un imobil scos la licitaţie de o bancă poate fi extrem de „ochios” pentru cineva care nu dispune de buget suficient pentru a-şi cumpăra o casă, fie, cu banii jos, fie cu un credit mult mai scump.

    De asemenea, există şi acea categorie de persoane în căutare de chilipiruri care sunt oricând dispuşi să cumpere un imobil scos la licitaţie de bancă, mişcare pe care o văd ca pe o investiţie inteligent făcută.

    Situaţia este clară, dar cum o punem în practică? Expertul în imobiliare, Diana Micu, îţi spune tot ce trebuie să ştii, atunci când te decizi să participi la o licitaţie, dar şi care sunt criteriile eligibile pentru a câştiga.

    „Cele mai multe oferte de imobile, aflate în executare silită, sunt publicate la sediile executorilor judecatoreşti, dar şi pe site-uri de profil. Procedura de înscriere la o astfel de licitaţie presupune achitarea unei taxe de participare în valoare de 10% din preţul locuintei. Taxa se va achita în contul executorului judecătoresc, iar dovada plăţii asigură dreptul de a participa la licitaţie. Persoanele care nu reuşesc să cumpere locuinţa în cauză vor primi înapoi contravaloarea taxei achitate. Totodată, cine câştigă licitaţia va avea la dispoziţie 30 de zile, pentru achitarea sumei restante, până la preţul integral. Se poate achita prin virament bancar direct în contul executorului judecătoresc sau prin credit bancar. Sunt anumite banci care finanţează astfel de proprietăţi.”, informează Diana Micu.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Poate că oamenii simpli nu sunt educaţi financiar, dar cele mai mari falimente, prăbuşiri sunt făcute de oameni educaţi financiar

    La finalul lunii martie, într-un weekend, Credit Suisse, a doua mare bancă a Elveţiei, a fost preluată de UBS, prima bancă, pentru a se evita o prăbuşire a întregului sistem financiar global. Acţionarii Credit Suisse şi-au pierdut banii, la fel ca şi deţinătorii unor serii de obli­gaţiuni Credit Suisse. Nu ştiu pe câtă lume interesează această tranzacţie şi ce s-a întâmplat acolo, dar poate fi văzută şi ca un semnal de alarmă în privinţa modului de administrare a banilor, în special a celor personali.

    În FT Weekend, 8-9 aprilie, cel mai cunoscut ziar de business din Europa,  a fost publicat un reportaj de la Adunarea Generală a Acţionarilor Credit Suisse. Sute şi mii de acţionari, în special mici, au protestat timp de câteva ore împotriva conducerii băncii, împotriva autorităţilor elveţiene şi împotriva presei, în special a Financial Times. Întotdeauna presa este pe lista celor vinovaţi când se produce o prăbuşire, pentru că din cauza presei se produce acel eveniment, nu din cauza managementului şi a autorităţilor de supraveghere. Aceste adunări generale ale acţionarilor sunt un fel de entertainment, unde acţionarii mici au prilejul să-şi facă auzită vocea în câteva secunde sau în câteva minute, cât are fiecare la dispoziţie.

    Acţionarii mari, cei care contează şi care aprobă deciziile conducerii executive, sunt prezenţi, dar nu se bagă. Aşa că acţionarii mici nu contează, deşi ei pierd cel mai mult. Până când nu s-a întâmplat, nimeni nu prea credea că este posibil ca a doua mare bancă a Elveţiei să se prăbuşească într-un weekend, ştergând practic o istorie de 167 de ani, timp în care banca a supravieţuit războaielor, crizelor, schimbărilor de regim etc. De secole, dar mai ales în ultimele decenii, băncile sunt promovate ca instituţii speciale super şi suprareglementate, iar dacă cineva se leagă de ele şi pune la îndoială modul cum sunt administrate şi supavegheate, este ca şi cum ar atenta la siguranţa naţională. Tocmai de aceea mulţi, în special depunătorii individuali, îşi încredinţează economiile acelor bănci, că ştiu ele ce să facă cu banii şi unde să-i investească.

    Mai mult decât atât, deponenţii sunt îndemnaţi să cumpere şi acţiuni ale bănci­lor, pentru că dacă ai siguranţa depunerilor la bancă, poţi să ai şi siguranţa investiţiei într-o acţiune, pentru că ar fi acelaşi lucru. Aceste propoziţii şi idei de marketing sunt în toate materialele de promovare. Problema este că băncile sunt cele mai vulnerabile la crize, la perioadele de panică, şi sunt cel mai expuse în lumea de astăzi. În perioadele de boom economic supravegherea este laxă pentru că nu se poate întâmpla nimic, iar lobby-urile bancare şi financiare sunt mult mai puternice decât semnele de întrebare care pot să apară. Dacă Credit Suisse s-ar fi rezumat la operaţiunile clasice, la atragerea de depozite şi acordarea de credite companiilor şi persoanelor fizice, şi acum ar fi fost în viaţă.

    În lumea modernă de astăzi, a capitalismului financiar, băncile se bazează mai mult pe operaţiunile financiare, de tranzacţionare pe diferite instrumente şi produse, care nu sunt altceva decât pariuri făcute pe anumite evenimente, respectiv creşterea sau scăderea dobânzilor, pariuri pe falimentul unor companii sau chiar state, pariuri pe creşterea sau scăderea valorii unor acţiuni. Traderii sunt adevăraţii Dumnezei ai acestor bănci, nu cei din conducere, care oricum, de la un anumit punct încolo, nu înţeleg ceea ce se întâmplă în propriile lor bănci. Problema este că atunci când traderii pierd, ei pierd cel mult bonusul, în timp ce acţionarii, în special cei mici, cărora li s-a spus că băncile sunt instituţii care nu pot să se prăbuşească, pierd cel mai mult. În 2007, o acţiune Credit Suisse valora pe piaţa bursieră 70 de euro, iar acum, când banca a fost preluată de UBS (care, apropo, nu voia să cumpere Credit Suisse), o acţiune mai valora 0,7 euro. Dacă un acţionar indivi­dual avea 1.000 de acţiuni, în 2007 acestea valorau 70.000 de euro, iar acum mai valorau numai 700 de euro.

    Acţionarii individuali şi-au pierdut economiile de-o viaţă. Acţionarii cei mai mari, care erau fondurile de investiţii globale, deşi au pierdut cel mai mult în valoare nominală, pot să compenseze aceste pierderi în portofoliile lor prin câştigurile din altă parte. Dar totuşi sunt nişte pierderi.  Deşi pare simplu, unul dintre cele mai grele lucruri este să-ţi administrezi banii, asta dacă îi ai. Dacă îi depui la bancă primeşti o dobândă, care este mică. Dacă îi investeşti în acţiuni sau în alte instrumente financiare mai sofisticate poţi să câştigi mai mult decât la bancă prin dividende şi, poate, prin creşterea valorii acţiunilor, dar poţi să şi pierzi. Nicio bancă, nicio companie, nicio acţiune nu este infailibilă.

    Autorităţile de reglementare şi de supraveghere nu pot să acopere toate evenimentele şi să anticipeze toate riscurile cu care toate aceste entităţi s-ar putea confrunta. Dacă vine o panică şi oamenii vor să-şi retragă banii, nicio bancă din lume nu are cum să reziste, oricât de puternică şi de bine capitalizată ar fi. La fel, nicio companie nu rezistă când apar crize, când sunt schimbări tehnologice, când pierde contactul cu realitatea, când managerii câştigă prea bine. După ce pieţele de capital s-au democratizat începând cu anii ’80, iar oricine poate cumpăra acţiuni, managerii acestor companii au devenit mai importanţi decât acţionarii. Iar managerii lucrează mai mult pentru bonusul lor decât pentru acţionari. Aşa că trebuie să aveţi grijă de banii voştri, mai mult decât au grijă cei care îi administrează. Tot timpul se spune că investiţiile trebuie făcute pe termen lung, că nu trebuie să te uiţi la scăderi care apar pe termen scurt şi că investiţiile în acţiuni sau în fonduri de investiţii aduc câştiguri mai mari decât dobânzile la bancă. Statistica arată că aşa este şi nu poate fi contrazisă. Ce te faci însă dacă ai avut ghinionul să ai acţiuni la Credit Suisse?

    Tot timpul se aduce în discuţie faptul că oamenii sunt needucaţi financiar şi că nu ştiu ce să facă cu banii lor. Poate că oamenii nu ştiu ce să facă cu banii lor, dar toate aceste evenimente şi crize sunt produse de oameni cu cea mai înaltă educaţie financiară. Nu poţi să spui că cei care au condus Credit Suisse nu au avut educaţie financiară, ci dimpotrivă.   ■

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cifrele din spatele afacerii Revolut: 1 mld. de dolari venituri şi o marjă de profit de peste 80%. În România, banca digitală are 2,6 mil. clienţi, dintre care 500.000 au făcut solicitări pentru a lua un credit

    Revolut, aplicaţia de origine britanică intrată cu paşi repezi în România, a prins o tracţiune semnificativă, care a propulsat-o pânnă la 27 de milioane de clienţi la nivel global din 2015 până în prezent. În ultimii trei ani, Revolut şi-a crescut veniturile de patru ori, ajungând de la 220 de milioane de lire sterline în 2020, la peste 850 de milioane de lire sterline în 2022. Despre strategia din spatele acestor cifre vorbeşte Mikko Salovaara, CFO al Revolut.

    Mikko Salovaara a explicat că de-a lungul ultimilor ani, compania a avut o creştere exponenţială a businessului, motorul principal fiind ritmul rapid de adopţie a noilor utilizatori, dar şi dezvoltarea majoră a produselor. „Credem că am ajuns la un nivel de unde putem demonstra că suntem un business sustenabil. Suntem aici pe termen lung, modelul nostru de business are sens şi nu avem nevoie de finanţare”, susţine Mikko Salovaara. 2021 este anul în care Revolut a trecut pe profit  mai exact, compania a înregistrat un profit net de 26 de milioane de lire sterline – motiv pentru care Mikko Salovaara a explicat că Revolut se poate finanţa singură, iar în ceea ce priveşte planurile pentru anul 2023, CFO-ul consideră că acesta va fi un an important pentru extinderea geografică.

    „În 2020 am avut venituri de 220 de milioane de lire sterline, în 2021 am avut 636 de milioane de lire sterline, iar în 2022 avem peste 850 de milioane de lire sterline, adică peste 1 miliard de dolari. Ne-am cvadruplat businessul în trei ani. În acelaşi timp, ne-am crescut marja de profit brut de la 33% în 2020, la peste 70% în 2021 şi apoi şi mai mult în 2022. Această creştere cuplată cu un control mai accentuat în zona costurilor fixe ne-a permis să avem o pârghie operaţională pentru a ajunge la EBITDA de 100 de milioane de lire sterline şi 26 de milioane de lire sterline profit net în 2021. De aceea, putem să ne finanţăm singuri.”

    El a mai adăugat că produsul Revolut a fost adoptat semnificativ de către clienţi, ajungând de la 11 milioane de clienţi la începutul anului 2021 la 27 milioane de clienţi în prezent. „Am început 2021 cu 11 milioane de clienţi, am terminat anul 2021 cu 16 milioane de clienţi şi apoi am ajuns la 25 de milioane de clienţi în trimestrul IV din 2022, iar în prezent am ajuns la aproximativ 27 milioane de clienţi. Produsele pe care le-am construit sunt relevante şi îndrăgite, ceea ce generează veniturile, profitul brut, care ne permit să investim în marketing, brand, dezvoltarea produsului şi expansiunea geografică.

    Dacă ne uităm la 2023, credem că va fi un an important pentru extinderea geografică. O să lansăm în Noua Zeelandă, apoi avem oameni în India, Brazilia şi Mexic. În acelaşi timp ne uităm la pieţe noi în regiunea Americii Latine, Asia şi Orientul Mijlociu”, a mai adăugat CFO-ul Revolut.

    Chiar dacă evoluţia aplicaţiei Revolut a fost una importantă în ultimii ani, începutul companiei a fost  destul de timid. „La început, destul de devreme ca business, eram destul de limitaţi. Am început ca un FX, un cont care îţi permitea să ţii mai multe valute pentru a le tranzacţiona la nivelul cursului interbancar, care era ataşat unui card de debit. Pe de altă parte, am evoluat destul de rapid de la acest model şi cred că am fost destul de deschişi privind ambiţia noastră de a fi o bancă digitală şi globală. Acest lucru înseamnă că, în ceea ce priveşte retailul, vom putea deservi utilizatorii prin toate modalităţile serviciilor financiare pe care le vor întâlni în viaţă. Cât priveşte clienţii business, vrem să deservim comercianţii pe tot parcursul afacerii. Aceste lucruri sunt baza ambiţiilor noastre de ceva timp şi suntem mulţumiţi de progresul nostru de până acum”, a mai adăugat Mikko Salovaara. Începând cu anul 2018, Revolut a obţinut licenţa bancară europeană, care a permis companiei să se extindă dincolo de zona unui portofel electronic. Acest pas a permis companiei să dezvolte produse şi servicii de creditare şi depozit, iar ţara noastră nu a fost ocolită de acestea. „România a fost printre primele ţări în care am lansat produse de creditare. Nivelul de dobândă pe care îl oferim variază. Ar trebui să te loghezi în aplicaţie, să alegi produsul pe care îl vrei şi în funcţie de profilul de creditare şi perioada de creditare, se va obţine un anumit nivel de dobândă. Totul este generat pe logica de subscriere, costurile pe care le avem cu finanţarea şi pe baza datelor din piaţă. În general, strategia noastră este să oferim cele mai mici comisioane, cele mai bune rate de schimb, atât în ceea ce priveşte economisirea, cât şi creditarea”, a explicat CFO-ul companiei.

    El a subliniat, de asemenea, că România se numără printre primele pieţe care primesc produsele pe care le lansează Revolut. „Va fi în continuare un ritm similar de evoluţie. Vrem să ne atingem acest obiectiv de a fi o banca digitală şi globală. Din perspectiva finanţărilor, pentru că suntem profitabili ne susţinem singuri. Avem fonduri suficiente pentru planurile noastre. Problema ţine mai degrabă de modul de execuţie pentru că ai nevoie de un anumit tip de oameni. Ne gândim la achiziţionarea unor companii mici, care au fie o tehnologie bună, o licenţă relevantă sau o echipă bună, dar nimic transformaţional. Există un risc destul de mare dacă am achiziţiona de exemplu o bancă foarte mare pentru că ar dilua pasul creşterii organice pe care îl avem şi nu vrem să facem acest lucru”, este de părere Mikko Salovaara.

    Din punctul de vedere al evoluţiei Revolut doar în România, Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia, a explicat că au ajuns deja la peste 500.000 de clienţi care au solicitat un credit prin intermediul aplicaţiei, iar majoritatea sunt din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie. „În Europa, pot fi accesate credite în Lituania, Polonia, Irlanda, România şi Spania. Am avut un răspuns pozitiv din partea clienţilor în fiecare piaţă în care am lansat aceste produse şi vedem o cerere solidă în toate pieţele. Portofoliul nostru s-a extins de la un an la altul, pe măsură ce ne-am diversificat produsele şi le-am lansat pe pieţe noi”, a explicat Gabriela Simion. Pe termen mediu şi lung, ea susţine că Revolut îşi propune o diversificare a paletei de produse de creditare menită să satisfacă toată gama de nevoi de finanţare, de la credite de nevoi personale la linii de credit cu beneficii pentru cumpărăturile de zi cu zi şi până la credite ipotecare şi liberalizarea creditului de graniţele frontaliere. „Revolut propune clienţilor cel mai accesibil credit de nevoi personale de pe piaţa locală, cu o dobândă fixă între 7,99% şi 17,09%, cea mai mică din categorie, fără alte costuri asociate sau condiţionări, cum ar fi încheierea unei asigurări de viaţă sau încasarea salariului în contul Revolut. Extrem de important de menţionat este faptul că unicitatea şi atractivitatea produsului nostru derivă din faptul că, în afară de dobândă, nu se percepe niciun alt cost pe toată perioada creditului, mai exact: zero comision de analiză/aprobare, zero comision de mentenanţă (lunar, anual, modificare dată scadentă, emitere scrisori confirmare etc.) şi zero comision de rambursare anticipată, indiferent de suma rambursată sau momentul efectuării acesteia”, a mai adăugat Gabriela Simion.

    Din perspectiva zonei de economisire, executivul român a mai adăugat că în secţiunea Vault (conturi de economisire, fără acumulare de dobândă), numărul clienţilor care au deţinut în 2022 puşculiţe digitale a crescut cu 75% faţă de anul 2021, iar suma totală deţinută în aceste conturi s-a dublat. „Circa 34% dintre seifurile Vault create în 2022, de exemplu, au avut ca destinaţie o rezervă personală (economii), 7% au fost pentru sărbători şi vacanţe, 3% pentru rezerva pentru «zile negre» şi 2,4% pentru cadouri sau doar bani în «puşculiţa digitală». Euro a fost moneda preferată de clienţii români pentru a face economii, reprezentând 44,4% din sumele totale depozitate în seifurile Vault, iar pe locul al doilea s-a aflat moneda locală, leul, cu 32% din total. Clasamentul primelor cinci cele mai populare monede pentru a economisi cu Revolut este completat de dolarul american (13,8% din suma totală), lira sterlină (5,4%) şi francul elveţian (2%)”, a mai spus Gabriela Simion.

    România are peste 2,6 milioane de clienţi pe zona de retail, a doua cea mai mare piaţă pentru Revolut, după cea din Marea Britanie, care are circa 6 milioane de clienţi pe retail. Cea de-a treia piaţă este Polonia, cu peste 2 milioane de clienţi, urmată de Irlanda şi Franţa, conform datelor transmise de reprezentanţii Revolut. Bucureştiul are peste 500.000 de utilizatori de Revolut, reprezentând 20% din baza totală de clienţi activi înregistraţi în această piaţă, şi se află pe locul al doilea în top 10 oraşe cu cei mai mulţi clienţi Revolut, potrivit datelor disponibile în aplicaţie la nivelul lunii ianuarie 2023. Bucureştiul are o rată de adopţie a aplicaţiei Revolut care se ridică la 41% din populaţia activă, ceea ce înseamnă că patru din zece bucureşteni cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani deţin un card Revolut şi îl folosesc zi de zi pentru operaţiuni bancare şi tranzacţii precum transferuri bancare sau P2P, schimb valutar, plăţi către comercianţi, economii, credite de nevoi personale, investiţii sau pentru a-şi controla bugetul personal. Dacă la finalul anului 2021 serviciile băncii digitale de origine britanică erau cunoscute mai ales de locuitorii capitalei, în prezent baza de clienţi cuprinde tot mai mulţi utilizatori din oraşele din ţară. Pe locul al doilea se află Iaşi, cu aproape 90.000 de clienţi, urmat de Cluj-Napoca, cu 89.000 clienţi, Timişoara (71.000 clienţi), Constanţa (63.000 clienţi) şi Braşov (62.300 clienţi). În top 10 se mai află Craiova, Galaţi, Ploieşti şi Sibiu, având între 35.000 şi 47.000 de clienţi fiecare. Aproape o treime dintre clienţi (29%) se încadrează în segmentul de vârstă 25-34 de ani, 24% sunt din categoria 35-44 de ani, iar 23% din categoria 18-24 de ani. Revolut a început să crească în popularitate şi printre segmentele de vârstă aflate în vârf de carieră sau seniori (16% din categoria 45-54 de ani şi 6% din categoria 55-64 de ani), pe măsură ce şi-a diversificat portofoliul de produse şi funcţionalităţi. Astfel, a evoluat de la poziţionarea de aplicaţie specializată în transferuri rapide şi schimb valutar, preferată mai ales de pasionaţii de călătorii, la cea de cont bancar primar. În România, echipa Revolut reuneşte peste 120 de angajaţi care lucrează pe proiecte diverse ale companiei, mai ales pentru produse şi funcţionalităţi oferite la nivel global de Revolut. 

    „Avem peste 500.000 de clienţi care au solicitat un credit la Revolut, majoritatea fiind din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie.”

    Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia

  • Declaraţie istorică a preşedintelui Credit Suisse, Axel Lehmann, după prăbuşirea băncii elveţiene cu o istorie de 167 de ani: Este o zi tristă. Pentru voi toţi şi pentru noi. Îmi pare sincer rău. Îmi cer scuze că v-am dezamăgit”

    Preşedintele Credit Suisse, Axel Lehmann, şi-a cerut scuze investitorilor pentru prăbuşirea băncii elveţiene cu o istorie de 167 de ani, în cadrul ultimei sale adunări a acţionarilor, care a avut loc marţi, în calitate de întreprindere independentă.

    “Este o zi tristă. Pentru voi toţi şi pentru noi”, le-a spus Lehmann acţionarilor la prima AGA în persoană a băncii din ultimii patru ani, la Zurich.

    “Amărăciunea, furia şi şocul tuturor celor care sunt dezamăgiţi, copleşiţi şi afectaţi de evoluţiile din ultimele săptămâni sunt palpabile.”

    Directorii Credit Suisse se pregăteau pentru proteste din partea cetăţenilor elveţieni la adunare, după ce banca a fost salvată de rivalul său, UBS, în urmă cu două săptămâni, în cadrul unei preluări controversate.

    “Pentru asta îmi pare sincer rău. Îmi cer scuze că nu am mai putut să oprim pierderea de încredere acumulată de-a lungul anilor şi pentru că v-am dezamăgit.”