BusinessMagazin

Tag: Baia Mare

  • Lanţul românesc care se bate cu McDonald’s şi KFC deschide un nou restaurant

    Spartan a redeschis restaurantul stradal din Arad, după o investiţie de peste 30.000 de euro în modernizarea decorului şi suplimentarea numărului de locuri, de la 40, la 55. Unitatea este deţinută de Olivian Miţaru, francizat Spartan care a mai deschis trei restaurante, două în Arad şi unul în Râmnicu Vâlcea, şi are în plan extinderea în zona Transilvaniei.

    Restaurantul are o suprafaţă de 180 de metri pătraţi şi este situat pe Bd. Revoluţiei nr. 44, în centrul Aradului, într-o zonă foarte circulată, cu multe clădiri istorice, cafenele, licee şi instituţii ale administraţiei locale, în apropierea primăriei şi a centrului comercial Ziridava.Acest restaurant este prima unitate Spartan din Arad, are 13 angajaţi şi a fost inaugurată de Olivian Miţaru pe 3 iulie 2015. Ulterior, omul de afaceri a deschis un restaurant şi în centrul comercial Atrium din Arad şi încă unul în River Plaza, în Râmnicu Vâlcea. Cifra de vânzări înregistrată în 2016 de această unitate a fost de 480.000 de euro. În cadrul acestui restaurant sunt angajate 13 persoane.

    În afară de cele trei restaurante deschise, două în Arad şi unul în Râmnicu Vâlcea, Olivian Miţaru are în plan şi inaugurarea celei de-a patra unităţi, în toamnă, în Shopping City Râmnicu Vălcea, centru comercial dezvoltat de NEPI. Alte planuri de extindere vizează zona Transilvaniei, în special Aradul, piaţă pe care deja o cunoaşte foarte bine şi Oradea. S.C. Oli&Oli Food S.R.L., înfiinţată în anul 2015, este deţinută de Olivian Miţaru, a primit francize pentru restaurantele din Arad şi Râmnicu Vâlcea şi are 45 de angajaţi şi o cifră de afaceri de circa 1 milion de euro în 2016.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 31 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 19 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ şi Constanţa. Cifra de afaceri înregistrată de grupul de restaurante Spartan la finalul anului 2015 este de aproximativ 12 milioane  de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajaţe peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 31 de unităţi lucrează peste 500 de oameni. Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală, în provincie, dar şi în afara graniţelor României. Planurile sale de expansiune vizează ca, până în 2018, să ajungă la 40 de unităţi.

     

     

  • Lanţul românesc care se bate cu McDonald’s şi KFC deschide un nou restaurant

    Spartan a redeschis restaurantul stradal din Arad, după o investiţie de peste 30.000 de euro în modernizarea decorului şi suplimentarea numărului de locuri, de la 40, la 55. Unitatea este deţinută de Olivian Miţaru, francizat Spartan care a mai deschis trei restaurante, două în Arad şi unul în Râmnicu Vâlcea, şi are în plan extinderea în zona Transilvaniei.

    Restaurantul are o suprafaţă de 180 de metri pătraţi şi este situat pe Bd. Revoluţiei nr. 44, în centrul Aradului, într-o zonă foarte circulată, cu multe clădiri istorice, cafenele, licee şi instituţii ale administraţiei locale, în apropierea primăriei şi a centrului comercial Ziridava.Acest restaurant este prima unitate Spartan din Arad, are 13 angajaţi şi a fost inaugurată de Olivian Miţaru pe 3 iulie 2015. Ulterior, omul de afaceri a deschis un restaurant şi în centrul comercial Atrium din Arad şi încă unul în River Plaza, în Râmnicu Vâlcea. Cifra de vânzări înregistrată în 2016 de această unitate a fost de 480.000 de euro. În cadrul acestui restaurant sunt angajate 13 persoane.

    În afară de cele trei restaurante deschise, două în Arad şi unul în Râmnicu Vâlcea, Olivian Miţaru are în plan şi inaugurarea celei de-a patra unităţi, în toamnă, în Shopping City Râmnicu Vălcea, centru comercial dezvoltat de NEPI. Alte planuri de extindere vizează zona Transilvaniei, în special Aradul, piaţă pe care deja o cunoaşte foarte bine şi Oradea. S.C. Oli&Oli Food S.R.L., înfiinţată în anul 2015, este deţinută de Olivian Miţaru, a primit francize pentru restaurantele din Arad şi Râmnicu Vâlcea şi are 45 de angajaţi şi o cifră de afaceri de circa 1 milion de euro în 2016.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 31 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 19 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ şi Constanţa. Cifra de afaceri înregistrată de grupul de restaurante Spartan la finalul anului 2015 este de aproximativ 12 milioane  de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajaţe peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 31 de unităţi lucrează peste 500 de oameni. Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală, în provincie, dar şi în afara graniţelor României. Planurile sale de expansiune vizează ca, până în 2018, să ajungă la 40 de unităţi.

     

     

  • Tânărul de 14 ani care astupă gropile din Baia Mare, în locul autorităţilor

    Tânărul locuieşte împreună cu părinţii săi în cartierul Ferneziu din Baia Mare. Chiar dacă în respectiva zonă asfaltul a fost turnat anul trecut, o dată cu venirea primăverii au apărut şi gropile.

    Băiatul de 14 ani are grijă ca în fiecare zi, după ce îşi termină temele, să iasă afară pentru a se ”ocupa” de gropi.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Tânărul de 14 ani care astupă gropile din Baia Mare, în locul autorităţilor

    Tânărul locuieşte împreună cu părinţii săi în cartierul Ferneziu din Baia Mare. Chiar dacă în respectiva zonă asfaltul a fost turnat anul trecut, o dată cu venirea primăverii au apărut şi gropile.

    Băiatul de 14 ani are grijă ca în fiecare zi, după ce îşi termină temele, să iasă afară pentru a se ”ocupa” de gropi.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Barrier a înregistrat o creştere de 50% a volumului de vânzări faţă de anul 2015

    Barrier, marcă deţinută de compania Electric Plus, liderul naţional în producţia de tâmplărie termoizolantă din PVC, a înregistrat o creştere de 50% a volumului de vânzări faţă de anul 2015.Barrier îşi desfăşoară activitatea cu ajutorul unei reţele de 300 de parteneri, dintre care 22 de francize în mai multe oraşe ale ţării: Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Buzău, Câmpulung Moldovenesc, Cluj-Napoca, Constanţa, Focşani, Galaţi, Iaşi, Ploieşti, Rădăuţi, Satu Mare, Sibiu, Tulcea şi Zalău. Brandul Barrier este prezent pe 70% din întreg teritoriul României şi în câteva ţări din Uniunea Europeană.

    „Ne-am asumat rolul de educator al pieţei de profil, din acest motiv ritmul de dezvoltare a reţelei de francize nu este unul alert, axând-ne pe calitate. Condiţia principală pentru a deveni partener Barrier este un plan bun de afaceri corelat cu o bună strategie de implementare a lui. Prima franciză a fost deschisă la Bacău, pe data de 17 noiembrie 2014, iar acum am ajuns la un număr de 22 de francize în întreaga ţară. Partenerii francizaţi constituie un procent important din cifra de afaceri realizată de brandul Barrier, însă pentru noi este important şi să ne dezvoltăm alături de parteneri ale căror principii de viaţă şi de afaceri se ghidează după aceleaşi repere ca ale brandului nostru”, declară Domnul Adrian Gârmacea, Director General Electric Plus.

    Printre beneficiile pe care le oferă o afacere proprie în sistem franciză Barrier se numără: o reţea în continuă expansiune, cu un număr de peste 300 de parteneri activi, showroom-uri amplasate strategic şi elemente de identitate vizuală cu un design unic, care rămân în mintea consumatorilor. În plus, aderarea la reţeaua de francize Barrier permite unui francizat să beneficieze de rezultatele campaniei integrate de marketing. Din dorinţa de a susţine partenerii francizaţi, BARRIER® a creat Academia Barrier. Această academie, prin programele de dezvoltare, dedicate tuturor colaboratorilor, asigură atât creşterea nivelului de cunoştinţe despre produsele, serviciile şi procedurile Barrier, cât şi îmbunătăţirea abilităţilor specifice de vânzare, comunicare şi relaţionare cu clienţii. De asemenea, Barrier a făcut investiţii pentru perfecţionarea continuă a tuturor angajaţilor companiei în cadrul Academiei Barrier, unde aceştia sunt instruiţi în cele mai noi tehnici din domeniu.

    Compania Barrier şi-a propus să ajungă la o reţea de 100 de magazine în francize la nivel naţional, cu accent pe Bucureşti, Moldova şi Ardeal, ca zone cu cel mai mare potenţial de dezvoltare pe termen scurt şi mediu, unde clienţii să găsească îndrumare de specialitate şi produse de tâmplărie PVC la cele mai înalte standarde calitative. În viitor, Electric Plus intenţionează să deschidă francize BARRIER® în Belgia şi în Italia pentru a-şi extinde reţeaua, pentru a dezvolta afacerea şi pentru a poziţiona strategic brandul Barrierpe piaţa europeană. 

  • Florăria Magnolia a înregistrat creştere cu 60% a vânzărilor în online. Estimează afaceri de 4,7 milioane euro pe 2016

    În România, Cluj Napoca şi Bucureşti sunt oraşele în care florăriile din reţea care au înregistrat cele mai mari vânzări în primele 11 luni ale acestui an. Pe listă mai sunt Braşov, Constanţa, Târgu Mureş, Oradea şi Baia Mare ca volum de vânzări totale. Pentru 2016, Magnolia estimează o cifră de afaceri de 4,7 milioane euro, cu venituri prognozate doar pentru decembrie de aproape 500.000 de euro.

    Magnolia are prezenţă offline în principalele oraşe ale României, dar preia comenzi şi prin platforma online. Raportul între cele două medii este în favoarea vânzării clasice, în florărie, cu pondere de 70%. Totuşi, raportat la anul anterior, compania a observat o creştere de 20% în offline şi de 60% în online. 

    “Pentru noi, anul 2016 a fost unul al confirmărilor. Ne bucurăm că în ultimele luni am reuşit să ne extindem în oraşe importante ale ţării. Astfel, am început în Constanţa, în Bucureşti ne-am extins cu un depozit şi cu o reprezentanţă offline în centrul comercial ParkLake, iar la începutul anului am inaugurat magazinul din Oradea”, a declarat Gabriel Molnar, fondator Magnolia.

    Florăria Magnolia informează că cele mai populare luni, înainte de perioada sărbătorilor de iarnă, sunt martie şi februarie. Comerţul online a permis extinderea afacerii Magnolia chiar şi dincolo de hotarele ţării.  Românii plasează cele mai multe comenzi de livrare pentru Marea Britanie. Urmează Spania, Italia şi Germania din Europa. Statele Unite ale Americii este altă destinaţie preferată, fiind pe locul al doilea în topul mondial.

    Florăria Magnolia activează pe piaţa din România din 1997 şi online a debutat în 2001.
     

  • Ştiţi cu adevărat ce mâncaţi? Cum a ajuns România să importe 900.000 de tone de pâine congelată, adică o treime din pâinea pe care o consumăm

    Ioan Filip, acţionar în cadrul Taparo din Maramureş, al doilea cel mai mare producător local de mobilă, spune că o problemă a antreprenorilor din zonă, dar şi de la nivel na­ţio­nal, este securizarea materiilor prime şi a materialelor ne­cesare produselor, atât din cauza creşterii preţurilor, cât şi din lipsa furnizorilor locali.

    „Materiile prime au o importanţă foarte mare în costuri, iar evoluţia acestora poate avea un impact semnificativ în busi­ness. De exemplu, pre­ţul lem­nului s-a dublat în ul­ti­mii trei ani. Din păcate, ajun­­gem să cumpărăm ele­men­te din lemn din Slo­va­cia sau din Ger­mania la un preţ mai mic de­cât cel din România. 

    Ştiţi cu adevărat ce mâncaţi? Cum a ajuns România să importe 900.000 de tone de pâine congelată, adică o treime din pâinea pe care o consumăm

  • Una din dintre cele mai frumoase regiuni ale României – GALERIE FOTO

    Despre Maramureş se zice că este una dintre cele mai frumoase regiuni ale României. Aici tradiţiile încă se păstrează şi turismul local promovează comori care nu pot fi găsite în altă parte a ţării.

    Maramureşul este unic datorită stilului de viaţă clasic românesc, care pune accent pe obiceiuri, religie şi o cultură aparte. În combinaţie cu peisajele rurale demne de admirat, această regiune a devenit regina frumuseţilor autohtone.

    Oraşul Borşa

    Borşa este al treilea cel mai mare centru urban al judeţului Maramureş, din punct de vedere demografic, cu o populaţie de peste 27.000 de locuitori. Aici, turismul este foarte bine dezvoltat, iar călători din toate colţurile lumii vin să experimenteze tradiţiile şi obiceiurile vechi maramureşene.

    Staţiunea Borşa atrage foarte mulţi turişti pasionaţi de ski datorită multitudinii de pârtii pentru sporturile de iarnă pe diverse grade de dificultate. Aici se află şi una dintre cele mai înalte trambuline naturale din Europa (de 113 m), pe care se pot face sărituri cu schiurile.

    De asemenea, în staţiune se pot găsi şi izvoare cu ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene şi feruginoase, mofete şi ieşiri vulcanice în pământ, folosite în tratarea diverselor afecţiuni renale şi a bolilor pulmonare.

    Borşa se află la 47°39′ latitudine nordică şi 24°39′ longitudine estică şi se întinde pe o suprafaţă de 47 482 ha. Lungimea localităţii de-a lungul şoselei care o străbate este de 52 km, fiind una dintre cele mai lungi aşezări din ţară. Căile de acces sunt reprezentate de DN1C, DN18 şi DN17, aeroporturile din Baia Mare, Cluj-Napoca sau Suceava şi liniile feroviare din apropiere, plus maxi-taxi.

    Cititi mai multe pe www.jurnalmm.ro

  • Una din dintre cele mai frumoase regiuni ale României – GALERIE FOTO

    Despre Maramureş se zice că este una dintre cele mai frumoase regiuni ale României. Aici tradiţiile încă se păstrează şi turismul local promovează comori care nu pot fi găsite în altă parte a ţării.

    Maramureşul este unic datorită stilului de viaţă clasic românesc, care pune accent pe obiceiuri, religie şi o cultură aparte. În combinaţie cu peisajele rurale demne de admirat, această regiune a devenit regina frumuseţilor autohtone.

    Oraşul Borşa

    Borşa este al treilea cel mai mare centru urban al judeţului Maramureş, din punct de vedere demografic, cu o populaţie de peste 27.000 de locuitori. Aici, turismul este foarte bine dezvoltat, iar călători din toate colţurile lumii vin să experimenteze tradiţiile şi obiceiurile vechi maramureşene.

    Staţiunea Borşa atrage foarte mulţi turişti pasionaţi de ski datorită multitudinii de pârtii pentru sporturile de iarnă pe diverse grade de dificultate. Aici se află şi una dintre cele mai înalte trambuline naturale din Europa (de 113 m), pe care se pot face sărituri cu schiurile.

    De asemenea, în staţiune se pot găsi şi izvoare cu ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene şi feruginoase, mofete şi ieşiri vulcanice în pământ, folosite în tratarea diverselor afecţiuni renale şi a bolilor pulmonare.

    Borşa se află la 47°39′ latitudine nordică şi 24°39′ longitudine estică şi se întinde pe o suprafaţă de 47 482 ha. Lungimea localităţii de-a lungul şoselei care o străbate este de 52 km, fiind una dintre cele mai lungi aşezări din ţară. Căile de acces sunt reprezentate de DN1C, DN18 şi DN17, aeroporturile din Baia Mare, Cluj-Napoca sau Suceava şi liniile feroviare din apropiere, plus maxi-taxi.

    Cititi mai multe pe www.jurnalmm.ro

  • Un tânar din Baia Mare face milioane de dolari salvând planeta

    Andy Bogdan Bindea a crescut undeva lângă Baia Mare, în 2006 a decis să emigreze în SUA, a fondat o companie, iar acum are venituri de milioane de dolari furnizând energie curată, scrie Inc.com

    Andy Bogdan Bindea, 31 de ani, şi-a început cariera printr-un voluntariat în cadrul Greenpace România unde a lucrat timp de şase ani. “Tot timpul m-a deranjat faptul că oamenii cred ca trebuie să aleagă între dezvoltarea economică şi protecţia mediului înconjurător. Am început compania în 2011 pentru că am vrut să le fac pe amândouă”, a povestit românul.

    Acesta a decis să înceteze să protesteze şi să înceapă să producă schimbarea. A început Sigora Solar în 2011 cu 4000 de dolari. În doar trei ani compania a crescut la o echipă de 36 de oameni, venitul a explodat de la 237.074 de dolari în 2011 la 3,2 milioane în 2014, iar anul trecut a ajuns la 5 milioane. “Suntem profitabili, aratăm că putem face bani în timp ce furnizăm energie solară şi avem un impact pozitiv asupra mediului înconjurător”.

    “Vrem mai mult. Avem un plan de 10 ani în care sperăm să aducem energie la câţi mai mulţi oameni, 2,5 milioane de oameni, din Haiti. Am început proiectul pilot cu o comună numită Mole Saint-Nicolas. Putem furniza energie pentru 10 ore la preţul unei lumânări”.

    Proiectul îl costă pe român 2 milioane de dolari şi mai are nevoie de alte 1,3 milioane de la investitori. Până când va deveni profitabil, afacerea din SUA va trebui să o suporte. Bindea plănuieşte ca Sigora Solar sa să aibă venituri de 7 milioane de dolari la finalul anului fiscal şi spune că “secretul creşterii noastre, pe lângă capitalul uman, a fost faptul că ne-am menţinut volumele şi marginile de profit mici”.