BusinessMagazin

Tag: avioane

  • Avioane şi morcovi

    Cu toate că genţile şi poşetele au aspect şi formă consacrate, nu toţii creatorii de modă care-şi îndreaptă atenţia asupra lor se conformează, aşa cum o dovedeşte directorul artistic al colecţiei de îmbrăcăminte masculină al casei Louis Vuitton, Virgil Abloh.

    Acesta a lansat în colecţia de toamnă/iarnă 2021 o geantă mai aparte pentru bărbaţi, în formă de avion, scrie The Independent. Geanta-avion din piele poartă monograma cunoscută Louis Vuitton şi costă 39.000 de dolari, mai mult decât un mic avion pentru piloţii amatori. Nu demult, creatorul a revenit cu o altă gentuţă neobişnuită, prezentând pe contul său de Instagram una în formă de morcov, cu rădăcină portocalie şi frunze verzi.

  • Miliardarul altfel.Trăieşte în aceeaşi casă de 40 de ani şi nu are avioane sau iahturi, deşi a fost cel mai bogat om din lume, depăşindu-l chiar şi pe Bill Gates

    Magnatul mexican Carlos Slim a ajuns de câteva ori să îl depăşească pe Bill Gates pe lista celor mai bogaţi oameni din lume. Dar nu trăieşte totuşi conform standardelor de oameni bogaţi la care ne-am aştepta, scriu moneytalks.com şi businessinsider.com.

    Carlos Slim trăieşte spre exemplu în aceeaşi casă cu şase dormitoare în care a trăit de peste 40 de ani.

    Este implicat în mai multe companii din Mexic, cunoscute ca „Slimlandia”, dar este o persoană discretă.

    Indexul Miliardarilor realizat de Bloomberg îl plasează pe locul 24 în topul celor mai bogaţi oameni ai lumii, cu o avere netă de 43,6 de miliarde de dolari. În 2016 însă, el era a cincea cea mai bogată persoană din lume – averea lui a fost lovită în ultimii câţiva ani.

    Chiar după alegerea preşedintelui Trump, în noiembrie 2016, pieţele globale s-au contractat şi valoarea peso-ului mexican s-a prăbuşit, astfel că Slim a pierdut mai mult de 9% din averea sa.

    Bloomberg scria în martie 2017 că niciun alt miliardar nu a pierdut la fel de mulţi bani ca şi el în timpul preşedinţiei lui Trump.

    Pandemia de coronavirus a adus o altă lovitură averii lui Slim: la începutul lunii martie, a pierdut aproape 5 miliarde de dolari într-o singură zi.

    Cititi aici materialul integral

  • Cum a traversat Blue Air anul cu cele mai multe turbulenţe

    Criza generată de pandemia de COVID-19 a lovit sever în operatorii aerieni, indiferent de geografia lor sau de dimensiune. Operatorul privat Blue Air a reuşit să navigheze prin criză şi, potrivit Oanei Petrescu, CEO al companiei, chiar să intre pe noi linii de business şi pe noi aeroporturi.

    Blue Air, cea mai mare companie aeriană românească după numărul de pasageri transportaţi, a reuşit să treacă peste cel mai dificil an cu care s-a confruntat industria aviatică. Oana Petrescu, CEO al Blue Air spune că firma a putut supravieţui în 2020 având o bază solidă formată de creşterea afacerilor din ultimii ani, raportând afaceri de 2 miliarde lei în 2019. În perioada 2015-2018, afacerile companiei aeriene s-au aflat pe un trend ascendent, totuşi, între 2016 şi 2018, Blue Air a raportat pierderi semnificative, cuprinse între 121 mili­oane de lei şi 145 de milioane de lei, dar a revenit pe profit în 2019.

    „Pentru noi, 2020 a fost un an de încercare pentru că tocmai terminaserăm procesul de redresare, după trei ani de creştere accelerată, 2015-2018, ne-am stabilizat în 2019, am ajuns de la sub 700 milioane de lei cifră de afaceri în 2015 la peste 2 miliarde de lei în 2018 şi 2019. Am crescut numărul de pasageri de la sub 1 milion de pasageri în 2015, la peste 4 milioane de pasageri în 2018. Toate acestea au fost făcute cu investiţii, care clar au avut efecte în rezultatele financiare, s-au cumulat nişte pierderi, dar care erau, de fapt, investiţii în noi rute, în noi pieţe. Nu e uşor să câştigi pieţe noi. Dacă nu am fi reuşit această transformare în 2019, probabil că nu am fi fost în măsură nici noi ca organizaţie să supravieţuim şi nici să convingem statul român şi creditorii să ne sprijine“, spune Oana Petrescu.

    Pandemia a afectat considerabil industria aviatică, care a fost nevoită să îşi ţină parţial sau chiar total flota la sol. După cele trei luni în care România s-a aflat în starea de urgenţă, Oana Petrescu spune că au fost nevoiţi să găsească modalităţi pentru a putea supravieţui şi astfel au modificat cinci aeronave, pe care le-au transformat în cargo pentru a transporta mărfuri sanitare şi alimentare.

    Anul 2020 a testat şi rezistenţa companiei, fiind un an în care Blue Air s-a luptat pentru a putea supravieţui. Compania a făcut o cerere de împrumut de stat pentru salvare astfel încât să acopere pierderile, dar a şi anunţat procedura de concordat preventiv, care face parte din strategia de restructurare a companiei aeriene ca urmare a contextului creat de criza generată de pandemia de COVID-19.

    „Având acest istoric de transformare şi de rezultate, în primul rând creditorii, partenerii noştri de afaceri, au fost de acord să intre în această procedură de concordat care a îngheţat datoriile şi a îngheţat cererea de insolvenţă. Ne-am asigurat de faptul că partenerii sunt alături de noi,
    ne-am asigurat că angajaţii sunt alături de noi şi au fost de acord să intre în şomaj tehnic, parţial să îşi îngheţe salariile şi să fie de acord cu o parte variabilă mai mare şi o parte fixă mai mică. Statul român a fost alături de noi fiindcă a aprobat în final cererea noastră de ajutor de urgenţă. Am primit acea garanţie pe baza căreia am putut să contractăm de 300 mil. lei”, precizează Oana Petrescu.

    Ajutorul de stat prevede acordarea unei sume de 62 milioane euro companiei aeriene Blue Air, cu scopul de a compensa pierderile cauzate de efectele pandemiei, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru furnizarea resurselor necesare pentru a face faţă nevoilor de lichiditate. Pentru acordarea acestui ajutor de stat au existat o serie de condiţii din partea statului pentru compania aeriană, printre care şi faptul că nu poate acorda dividende, returna împrumuturi acţionarilor sau vinde avioane până nu va rambursa banii. De asemenea, guvernul are doi membri reprezentanţi în Consiliul de Administraţie.

    Ajutorul acordat de către stat companiei aeriene a fost pe două componente şi anume 28 de milioane euro pentru acoperirea pierderilor din perioada de stare de urgenţă şi
    34 de milioane euro pentru deficitul de lichiditate. Blue Air a avut un deficit de lichiditate în cele trei luni în care a fost nevoită să îşi ţină avioanele la sol de circa 100 milioane euro, care a fost parţial acoperit de împrumut.

    Oana Petrescu, CEO al Blue Air: „Fiecare problemă aduce şi oportunităţi, iar oportunităţile în cazul nostru au fost date de schimbarea comportamentului de achiziţie şi de zbor al pasagerilor.”

    „Nu sunt uşor de îndeplinit  condiţiile asumate de guvern, de la început ne-am arătat disponibilitatea de a pune garanţii, de a garanta cu acţiunile Blue Air, astfel, în măsura în care nu ne respectăm angajamentele statul român să aibă confortul să poată în orice moment să preia această companie. Ne-am asumat de la început garanţiile, ce nu ne-am asumat de la început a fost să facem plăţi autorităţilor române de aproximativ 150 milioane lei din 300 milioane lei, aceşti banii reprezentând doar datoriile către autorităţi. Noi reuşisem în toată această perioadă să renegociem eşalonarea datoriilor bugetare, aveam cu totul alt plan de a plăti aceste datorii, ne aşteptam să plătim 50 milioane lei, nu 150 milioane lei”, adaugă Oana Petrescu.

    De la aprobarea garanţiei de stat, Blue Air a avut şase luni pentru a transforma împrumutul pentru acoperirea deficitului de lichiditate, în împrumut de structurare. Oana Petrescu spune că urmează să înceapă discuţiile cu autorităţile române şi cu Comisia Europeană pentru a le prezenta planul de restructurare, iar în măsura în care acest plan va fi aprobat, împrumutul de 34 de milioane euro va fi prelungit pe şase ani, lucru care s-a întâmplat şi cu împrumutul de 28 milioane euro.

    „Avem discuţii cu o serie de investitori, care văzând cum am trecut de anul 2020 au căpătat încredere în faptul că putem să continuăm această activitate cu ei, unul dintre proiecte este să deschidem o nouă franciză aeriană într-o nouă geografie. Un alt proiect pentru care ne pregătim este înfiinţarea unei companii de mentenanţă tehnică cu un alt investitor. Al treilea proiect este concentrat pe reluarea zborurilor cargo. Acestea nu sunt incluse în planul de concordat pentru că planul de concordat vrem să fie independent, iar aceste investiţii să producă bani în plus pentru Blue Air”, spune Oana Petrescu.

    În condiţiile scăderii semnificative a cererii, compania a fost nevoită să recurgă la o serie de măsuri ce au avut impact asupra angajaţilor. Compania a apelat la măsura şomajului tehnic, astfel că angajaţii primesc o parte fixă mai mică şi o parte variabilă a salariului mai mare, care e stabilită în funcţie de numărul de zboruri pe care le are personalul de zbor. O modalitate pentru a păstra echitatea în companie a fost ca fiecare din personalul de zbor să aibă câte o săptămână pe lună în care zboară, astfel încât toţi să îşi păstreze licenţele de zbor. În 2020, Blue Air a raportat circa 1,2 milioane de pasageri transportaţi.

    „Cererea a scăzut chiar şi în perioada de toamnă – cererea pe T4/2020 a fost la 30% din nivelul cererii din aceeaşi perioadă a anului precedent, în condiţiile acestea a trebuit să ne ajustăm întreaga organizaţie ca să putem păstra cât mai mulţi din colegii noştri, într-un mod în care să ne asigurăm coerenţa operaţiunilor. A trebuit să ne ajustăm capacitatea resurselor la nivelul cererii“, explică Oana Petrescu.

    Totuşi, compania a fost nevoită să renunţe la o parte din personalul administrativ, comercial şi financiar, astfel că au fost afectate 100 de poziţii. Mulţi angajaţi din aceste departamente au luat decizia de a-şi da demisia în momentul în care a existat o problemă cu plata salariilor înainte de a fi concediaţi.

    Blue Air are în prezent o flotă de 18 aeronave, dintre care şase sunt avioane clasice şi 12 avioane de ultimă generaţie luate în leasing. Compania are în plan însă reînnoirea întregii flote de avioane. Anul trecut, compania a folosit doar 30% din flotă.

    „În 2021, trebuie să ne concentrăm pe supravieţuire, trebuie să alegem să zburăm cursele care îşi acoperă costurile directe şi vom fi foarte restricţionaţi în ceea ce priveşte noi investiţii. Suntem gata ca pentru orarul de vară să zburam pe toate destinaţiile pe care le-am pregătit. Fiecare problemă aduce şi oportunităţi, iar oportunităţile sunt date de schimbarea comportamentului de achiziţie şi de zbor al pasagerilor. Pasagerii nu îşi mai doresc să călătorească spre aeroporturi secundare, ci către aeroporturi principale. Noi urmărim această schimbare de comportament, am reuşit şi având în vedere oportunităţile care sunt create pe piaţă de faptul că toţi competitorii zboară mai puţin, deci au rămas sloturi libere în aeroporturi, am reuşit să negociem destinaţii noi care sunt foarte importante”, spune Oana Petrescu.

    Din toamna anului trecut, Blue Air a reuşit să zboare şi către Amsterdam. De asemenea, a securizat sloturi şi către Aeroportul Heathrow (Londra), Linate (Milano) şi Orly (Paris). Oana Petrescu se aşteaptă ca cererea în sezonul de vară să crească la circa 60-70% din nivelul anului 2019.

    Oana Petrescu mai spune că anticipează că Blue Air va veni la Bursa de Valori de la Bucureşti în septembrie – octombrie anul acesta cu o emisiune de obligaţiuni care se va ridica la o sumă de circa 40-60 milioane de euro, dar ia în calcul şi suma de 30 milioane de euro. „Dacă nu vom considera că avem şanse să atragem atenţia investitorilor vom amâna încă un an această emisiune. Ar fi păcat să ne amânăm planurile, dar nu o vom face dacă vom considera că încrederea în industrie este recâştigată. De aceea am lăsat acest obiectiv pentru toamnă, ca să vedem cum merge vara, să putem să demonstrăm performanţa noastră, astfel încât să câştigăm încrederea investitorilor. Dacă nu se reia traficul şi dacă nu reuşim să ajungem la această performanţă de 60-70% din nivelul din 2019, vom mai amâna listarea incă un an”, explică Oana Petrescu.

  • Ghivece pentru sănătatea planetei

    Propunerea francezului Nicolas Abdelkader este de a transforma vehiculele nefolosite, de la avioane la maşini ori vapoare în uriaşe ghivece pentru plante, acesta realizând o serie de fotografii digitale editate pe computer intitulată ”The Urgency to Slow Down” în care-şi expune viziunea. 

  • Răsfăţ de oameni bogaţi. Pe ce a cheltuit unul dintre cei mai bogaţi manageri de fond ai lumii 8 milioane de dolari

    Ultrabogaţii lumii cumpără uneori lucruri extravagante: iahturi, vile, maşini, echipe de sport, avioane şi chiar şi insule se numără printre lucrurile obişnuite pe care ei le cumpără.
    Mai puţin obişnuite sunt însă craniile de dinozaur, caracatiţele – animale de companie, detectoarele de fantomă şi alte lucruri similare, scrie Business Insider.
    Publicaţia americană a sintetizat câteva dintre „ciudăţeniile” milionarilor şi miliardarilor lumii.


    1. Lady Gaga: are o avere estimată la 275 de milioane de dolari şi este cunoscută pentru faptul că îi plac obiectele „din afara lumii în care trăim”. A cumpărat  cu 50.000 de dolari un detector de fantome cu unde electromagnetice şi a cheltuit 52.000 de dolari cu un chimist al NASA pentru a găsi o modalitate de a lăsa aburul să iasă din rochia sa în formă de ceaşcă  pe care a folosit-o în turneul Monster Ball. A cheltuit de asemenea 60.000 de dolari pe 27 de peşti koi.

    2. Nicholas Cage: are o avere estimată la 25 de milioane de dolari şi este pasionat de animale şi de artefacte istorice. A plătit 276.000 de dolari pe un craniu de dinozaur în 2015, care se pare că era de fapt furat şi pe care l-a înapoiat autorităţilor ulterior. A cheltuit de asemenea 150.000 de dolari pe o caracatiţă pe care o foloseşte ca animal de companie şi 150.000 de dolari pe prima revistă de benzi desenate cu Superman. A cumpărat de asemenea şi două castele şi o pereche de cobra albinoase.
    Cage a cheltuit atât de mulţi bani încât şi-a redus semnificativ averea care se plasa la 150 milioane de dolari în 1996.

    3. Steve Cohen (manager de fond): are o avere de 14,6 miliarde de dolari şi o apetenţă atipică pentru artă. A cheltuit 8 milioane de dolari pentru un rechin conservat în formol, opera artistului Damien Hirst.
    A plătit, de asemenea, 100.000 de dolari starului reţelei TV Food Network Guy Fieri doar ca să petreacă o zi cu el.

    4. Myke Tyson: are o avere de 3 milioane de dolari şi o pasiune deja cunoscută pentru animale exotice. El a cumpărat trei tigri bengalezi care costă 70.000 de dolari fiecare, dar şi un antrenor pentru ei, pe care îl plăteşte cu 125.000 de dolari pe an, potrivit International Business Times. A cumpărat de asemenea o cadă de aur de 2,2 milioane de dolari pe care a oferit-o drept cadou.
    În 2003, şi-a declarat falimentul.

    5. Kanye West: Are o avere estimată la 1,3 miliarde de dolari şi este de asemenea pasionat de obiecte din aur. Este şi foarte darnic: a cumpărat cu 34.000 de dolari un craniu de aur pentru Jay-Z, dar şi o tiara încrustată cu diamante pentru North-West în valoare de 62.000 de dolari. Pentru el şi-a cumpărat dinţi încrustaţi cu diamante (care ar putea costa până la 60.000 de dolari).
    El şi soţia sa, Kim Ksrdashian, au cheltuit 750.000 de dolari pentru patru toalete placate cu aur.

    6. Mariah Carey: are o avere netă de 520 de milioane de dolari şi cheltuie mult pentru răsfăţul câinilor săi. Ea plăteşte 100.000 de dolari lunar pentru flori exotice care îi sunt livrate oriunde se află, dar şi 45.000 de dolari anual pe tratamente spa pentru căţeii săi.
     
    7. Paris Hilton: are o avere netă estimată la 300 de milioane de dolari şi este şi ea atentă la confortul animalelor sale. A cumpărat căţeilor o vilă cu două etaje dotată cu aer condiţionat, încălzire, mobilă de designer care ar fi costat-o 325.000 de dolari.
    În timp ce mulţi miliardari sunt pasionaţi de maşini, colecţia ei este mai atipică: include un BMW i8 holografic şi un Bentley Continental GT roz, cu un bord încrustat cu diamante pentru care a plătit 200.000 de dolari.

  • Avioane din viitor

    Aeronava ar avea o capacitate de la 9 la 19 pasageri şi ar putea zbura la o altitudine de până la 18.300 de metri – altitudinea maximă de croazieră a aeronavelor Concorde.
    Vehiculul de zbor va avea de asemenea interioare care pot acomoda şi designul scaunelor pentru pasagerii de clasa I sau business, precum şi servicii de lungă distanţă pentru pasagerii zborurilor comerciale de lung curier. Potrivit Dezeen, reprezentanţii Virgin Atlantic spun că vor să facă zborul rapid „practic, sustenabil, sigur şi de încredere”.

  • Cel mai mare producător de avioane din lume se prăbuşeşte: Uriaşul Airbus îşi reduce capacitatea de producţie după ce a înregistrat pierderi de peste 5 mld. dolari în T2/2020

    Airbus, cel mai mare producător de avioane din lume a decis să recurgă la reducerea capacităţii de producţie, după ce în cel de al doilea trimestru din 2020 acesta a înregistrat pierderi de 5,2 mld. dolari, scrie Bloomberg.

    Astfel, compania este forţată acum să producă pe lună cinci aeronave A350, nu şase aşa cum se anunţase în aprilie. Datorită instrumentelor fiscale şi financiare puse în joc în contextul pandemiei, Airbus a reuşit să economisească 900 mil. euro şi se pregăteşte să lanseze în viitor o schemă de restructurare, care i-ar putea aduce economiile până la pragul de 1.6 mld. euro.

    În T1/2020, Airbus a reuşit să livreze 74 de aeronave, dar această reuşită nu s-a tradus într-o creştere a veniturilor, pentru că a avut loc în perioada de lockdown, atunci când principalele flote aeriene au fost obligate să rămână la sol. Producătorul de avioane este forţat în acest context să adopte o poziţie defensivă şi să încerce să economisească bani, mai ales pentru că din cauza pandemiei, călătoriile cu avionul vor rămâne pentru câţiva ani sub nivelul din 2019.

    „Credem că ne vom reveni încet şi odată cu trecerea timpului. Încercăm să păstrăm o atitudine echilibrată faţă de această situaţie şi să nu fim prea pesimişti”, a declarat Guillaume Faury, CEO-ul Airbus.

    Potrivit CEO-ului, este greu de prezis mai ales în contextul actual felul în care va arăta piaţa la finalul acestui an, şi chiar şi mai târziu, către jumătatea lui 2021. Mai mult decât atât, acesta este de părere că traficul aerian şi călătoriile cu avionul nu îşi vor reveni până în 2025.

  • Turismul în era COVID-19: British Airways, una dintre cele mai mari companii aeriene din Europa, retrage din circulaţie întreaga flotă de avioane Boeing 747

    British Airways, una dintre cele mai mari companii aeriene din Europa, a anunţat că va retrage din circulaţie întreaga flotă de avioane Boeing 747 ca urmare a efectelor generate de coronavirus asupra economiei, potrivit The Guardian.

    Astfel, compania va retrage toate cele 31 de avioane model 747-400 cu trei ani mai devreme decât plănuise în mod iniţial. Ulterior, operatorul a declarat că va înlocui mai multe avioane cu modele mai moderne şi eficiente precum Airbus 350 şi Boeing 787 Dreamliner, ca parte a eforturilor de atingere a nivelului de zero emisii de carbon până în 2050.

    „Am primit primul model 747 în 1971, când eram cunoscuţi drept British Overseas Airways Corporation (BOAC). Însă modelul pe care l-am retras este 747-400, primindu-l pentru prima dată în iulie 1989”, a declarat compania.

    BA, care este deţinută de International Airlines Group, trece printr-o perioadă extrem de grea din punct de vedere financiar, în condiţiile în care criza generată de coronavirus a creat o nouă rundă de reduceri de costuri de-a lungul industriei aeriene.

    Operatorul a fost forţat să îşi menţină aproape întreaga flotă la sol la sfârşitul lunii martie, majoritatea rutelor fiind reluate abia în iulie. În plus, compania îşi va vinde colecţia de artă, în valoare de mai multe milioane de lire, pentru a putea să îşi continue activitatea.

     

  • Turbulenţe pentru grupul german Lufthansa

    Lufthansa a raportat o pierdere netă de 2,1 miliarde de euro în primele trei luni ale anului, comparativ cu o pierdere de 342 milioane de euro în aceeaşi perioadă din anul precedent, rezultatele fiind afectate în mod semnificativ de pandemie şi de scăderea numprului de zboruri, relatează CNBC.

    Numărul pasagerilor a scăzut cu peste 26% în primul trimestru comparativ cu un an în urmă.
    Există indicii că al doilea trimestru va fi puternic afectat de pandemie, pe fondul interdicţiilor de călătorie din întreaga lume.
    Lufthansa a raportat o scădere de 98,1% a numărului de pasageri în aprilie faţă de anul precedent, în timp ce numărul de pasageri şi cantitatea de mărfuri transportate în luna mai au fost, de asemenea, „semnificativ mai mici”. Grupul a ţinut la sol 700 din cele 763 de avioane ale sale în aprilie şi mai.
    Compania aeriană a spus că nu se aşteaptă ca actuala criză să se termine înainte de 2023 şi a prevăzut că 300 de avioane vor rămâne parcate în 2021 şi 200 în 2022.
    (În fotografie, activişti din organizaţia Campact poartă măştile cancelarului german Angela Merkel şi ministrului de finanţe Olaf Schulz într-un protest împotriva salvării Lufthansa fără condiţii, organizat pe 27 mai.)

  • Lufthansa, a doua cea mai mare companie aeriană din Europa, spune că este departe să fie ajuns la un acord de restructurare

    Lufthansa, cea mai mare companie aeriană din Germania, a declarat că va fi forţată să ia „măsuri ample de restructurare” şi să reducă semnificativ costurile, după ce şi-a asigurat un ajutor de stat de 9 miliarde de euro creat împreună cu Comisia Europeană, scrie Financial Times.

    Compania a înregistrat pierderi de peste 2 miliarde de euro în primele trei luni ale anului, pierzând aproape 800 de milioane de euro pe lună, în timp ce rambursarea biletelor anulate va continua să tragă în jos profiturile.

    A doua cea mai mare linie aeriană din Europa a declarat că filiala Bruselles Airlines va reduce cu 25% forţa de muncă, în timp ce Austrian Airlines va renunţa la aproape o cincime din numărul de angajaţi. Compania încă nu a anunţat numărul total de job-uri pierdute sub brandul Lufthansa.

    „Nivelul de restructurare este imens, iar înţelegerile cu uniunile în ceea ce priveşte reducerea salariilor şi a numărului de angajaţi vor fi obţinute extrem de greu”, a declarat Daniel Roeska, analist în cadrul Bernstein.

     Grupul german, care a fost forţat să oprească activitatea a 700 avioane dintr-un total de 760 din cauza pandemiei de COVID-19, a început să îşi reia treptat orarul de zbor, însă a declarat că va opera la 40% din capacitatea totală a aeronavelor în luna septembrie.

    „Chiar şi la sfârşitul crizei, despre care credem că se va termina în 2023, grupul se aşteaptă să rămână cu 100 de avioane mai mic”, a declarat compania.