BusinessMagazin

Tag: avere

  • Confesiunile unui miliardar rus, la trei săptămâni după ce Vestul i-a zdrobit averea

    Oligarhul rus Mihail Fridman a declarat într-un interviu că nu mai ştie cum să trăiască, la trei săptămâni după ce a fost lovit de sancţiunile Occidentului, a informat Bloomberg.

    Fridman, care are o avere netă de 10,1 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index, a fost sancţionat de Uniunea Europeană pe 28 februarie şi de Regatul Unit pe 15 martie.

    El a descris sancţiunile UE ca fiind „nefondate şi inechitabile” la acea vreme şi a spus că le va contesta, potrivit Reuters.

    De când a început invazia Ucrainei, averea lui Fridman a scăzut cu 4 miliarde de dolari, a raportat Bloomberg, potrivit Insider.

    „În ultima perioadă, nu mai ştiu cum să trăiesc”, a spus Fridman pentru Bloomberg. “Nu ştiu. Chiar nu ştiu.”

    Fridman, cofondator al firmei de investiţii londoneze LetterOne şi fost membru al consiliului de administraţie al companiei bancare ruse Alfa-Bank (n. red. – nu are legătură cu grupul elen Alpha Bank), a declarat pentru Bloomberg că sancţiunile au însemnat, practic, îngheţarea ultimului său card bancar funcţional din Regatul Unit.

    Locuind în Marea Britanie, Fridman beneficiază de o alocaţie de 2.500 de lire sterline (3.300 de dolari) pe lună. Pentru a cheltui din bani, oligarhul trebuie să solicite o licenţă specială pe care guvernul britanic o va evalua îndeaproape.

    „Problemele mele pălesc în comparaţie cu problemele lor”, a spus Fridman pentru Bloomberg, referindu-se la ucrainenii prinşi în conflict.

    Fridman a demisionat din consiliul de administraţie al Alfa-Bank la o zi după ce UE l-a sancţionat. De asemenea, a demisionat din consiliul de administraţie al LetterOne, firma de investiţii pe care a cofondat-o.

    Oligarhul rus susţine că are o relaţie bună cu Occidentul din cauza călătoriilor sale la Washington şi a unui program de burse Alfa-Bank pe care l-a înfiinţat pentru cetăţenii americani, britanici şi germani în 2004.

    „Am crezut sincer că suntem atât de buni prieteni ai lumii occidentale încât nu putem fi pedepsiţi”.

    Fridman se numără printre oligarhii vizaţi de sancţiunile occidentale care urmăresc paralizarea economiei Rusiei şi pedepsirea preşedintelui Vladimir Putin pentru invazia sa în Ucraina. 

  • Ce efecte au scăderile acţiunilor americane: Cei mai bogaţi cinci miliardari din industria tech, inclusiv Bill Gates, Elon Musk şi Jeff Bezos, au pierdut deja 85 mld. dolari în 2022

    Cei mai bogaţi cinci magnaţi tech la nivel mondial au pierdut împreună 85 de miliarde de dolari în primele săptămâni ale anului 2022, averile miliardarilor primind o lovitură serioasă în timpul selloff-ului de săptămâna trecută, relatează Business Insider.

    Averea netă a celui mai bogat om din lume, CEO-ul Tesla Elon Musk, a scăzut cu aproape 27 de miliarde de dolari anul acesta şi a ajuns la 243 de miliarde, conform Bloomberg Billionaires Index. Suma reprezintă de asemenea un declin de aproape 100 de miliarde de dolari faţă de maximul atins în noiembrie, 335 de miliarde de dolari.

    Al doilea cel mai bogat om la nivel global, fondatorul Amazon Jeff Bezos, a pierdut aproape 25 de miliarde de dolari în 2022.

     

     

    Sursa foto: Bloomberg

     

    De la începutul anului, averea cofondatorului Microsoft Bill Gates a suferit un declin de 9,5 miliarde de dolari, în timp ce Larry Page, cofondatorul Google, a înregistrat un minus de 12 miliarde de dolari. Şeful Meta (Facebook) Mark Zuckerberg a pierdut o sumă similară.

    Săptămâna trecută, indicele marilor companii tech Nasdaq Composite s-a depreciat cu circa 8% pe fondul temerilor privind majorarea ratelor dobânzilor în Statele Unite. Nasdaq este pe minus cu 13% anul acesta.

    Bernard Arnault, preşedintele şi CEO-ul gigantului LVMH (Louis Vuitton, Moët, Hennessy), nu a înregistrat scăderi săptămână trecută, însă averea omului de afaceri francez este pe minus cu 10,5 miliarde de dolari anul acesta.

    Din primii 10 oameni incluşi în clasamentul Bloomberg, doar Warren Buffett, liderul imperiului de investiţii Berkshire Hathaway, nu a suferit pierderi în 2022.

    Acţiunile „vedetă” din era coronavirusului îşi pierd încet din strălucire

     

  • Alexandru Rafila este acţionar la cea mai mare bancă din România

    Astfel, Rafila are 154.000 de lei investiţi la Banca Transilvania – cea mai mare instituţie de credit din România, şi aproximativ 214.000 de lei la Transgaz – transportatorul naţional de gaze naturale. Ca număr de acţiuni, Rafila a declarat 1.000 de acţiuni TGN şi circa 62.000 de unităţi la banca de la Cluj.

    De la începutul anului 2021 acţiunile TLV au plus 27% iar cele ale TGN, minus 13%. Însă doar în ultima săptămână TGN a urcat cu 16%. Ministrul a declarat 12.500 de lei dividende de la Transgaz şi 10.700 de lei de la banca de la Cluj.

    Potrivit declaraţiei de avere de pe site-ul Guvernului, Rafila – care a fost şi şef al laboratorului Institutului Matei Balş, a declarat un contract de vânzare/cumpărare de 510.000 de euro pentru un teren de 5.000 de metri pătrăţi în Otopeni. Contractul, datat 2 noiembrie 2021, este parte a unei asocieri de 5 persoane fizice şi 2 persoane juridice.

    Ca active financiare, Rafila a declarat trei conturi curente la Raiffeisen şi BCR în valoare totală de circa 100.000 de euro şi următoarele depozite bancare: 350.000 euro la Raiffeisen deschis în 2007, un altul de 15.600 de dolari deschis în 2007, unul de 370.000 de lei la Raiffeisen din 2014, alţi 262.000 de lei la Raiffeisen din 2018 şi 112.600 de euro din 2018 la Banca Transilvania. Ministrul are numerar de aproximativ 100.000 de euro.

    Ca venituri, ministrul a declarat 127.800 de lei în 2020 de la Universitatea Carol Davila, echivalentul a 10.700 de lei lunar, şi 225.000 de lei de la Matei Balş, adică 19.000 de lei lunar.

    Ministrul nu menţionează dacă sumele sunt brute sau nete, dar în ghidul de completare al declaraţiilor de avere se menţionează că aceste sume sunt publicate ca fiind nete.

    Ca PFA pentru servicii medicale, Rafila a declarat 32.000 de lei în 2020 şi 4.170 de lei ca indemnizaţie de la Parlamentul României.

     

  • Cei mai bogaţi cetăţeni americani omit impozitul pe proprietate şi provoacă un colaps de 50% a veniturilor IRS

    Veniturile din impozitul pe propietate din SUA au fost reduse la jumătate în doi ani, potrivit noilor date publicate de IRS (Internal Revenue Service), relatează Bloomberg.

    Doar 1.275 de familii bogate au plătit 9,3 miliarde de dolari drept impozit pe proprietate către Trezoreria SUA în 2020. În 2018, IRS a colectat peste 20 de miliarde de dolari de la aproape 5.500 de familii.

    Scăderea dramatică – până la punctul în care taxa este plătită de 0,04% dintre americanii muribunzi – este în mare parte rezultatul revizuirii fiscale adoptate de republicani în 2017, proiect care a dublat suma pe care cei bogaţi o pot transmite moştenitorilor fără a declanşa taxa.

    Cuplurile căsătorite pot transfera acum 23,4 milioane de dolari de-a lungul vieţii fără taxe, dar familiile cu sume mult mai mari pot angaja consilieri sofisticaţi pentru a evita impozitul. Fondatorul Nike Inc., Phil Knight, a folosti o varietate de tehnici pentru a transfera familiei sale miliarde de dolari fără taxe, potrivit unei investigaţii Bloomberg realizată luna trecută.

    Democraţii au propus în ultimele luni reducerea la jumătate a scutirii şi închiderea multor lacune folosite de cei superbogaţi. Dar, după respingerea unor democraţi moderaţi, cea mai recentă versiune a proiectului de lege Build Back Better a preşedintelui Joe Biden a renunţat la aceste prevederi.

    Reducerea impozitului pe proprietate de mai puţin de 10 miliarde de dolari reprezintă acum o parte imperceptibilă din venituri pentru guvernul federal, care în ultimul an fiscal a încasat mai mult de 4 trilioane de dolari. Impozitul modern pe proprietate a fost introdus în 1916 pentru a ajuta la contracararea creşterii bogăţiei dinastice.

    Chiar înainte ca fostul preşedinte Donald Trump şi parlamentarii republicani să relaxeze regulile privind impozitul pe proprietate, veniturile din taxe au stagnat, în ciuda unei creşteri a averilor celor mai bogaţi americani.

    În ultimii cinci ani, miliardarii americani şi-au dublat averea netă colectivă la peste 5 trilioane de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. În fruntea celor mai bogate familii se află moştenitorii fondatorului Walmart Inc., Sam Walton, cu o avere de peste 200 de miliarde de dolari.

    Deşi taxa este acum uşor de evitat, datele IRS oferă o perspectivă asupra celor mai mari averi ale SUA, inclusiv unde se află acestea. Mai mult de o cincime dintre plătitorii de impozite pe proprietate locuiau în California, urmată de Florida cu 13%, New York cu 9% şi Texas cu 6%.

     

  • Cei mai bogaţi cetăţeni americani omit impozitul pe proprietate şi provoacă un colaps de 50% a veniturilor IRS

    Veniturile din impozitul pe propietate din SUA au fost reduse la jumătate în doi ani, potrivit noilor date publicate de IRS (Internal Revenue Service), relatează Bloomberg.

    Doar 1.275 de familii bogate au plătit 9,3 miliarde de dolari drept impozit pe proprietate către Trezoreria SUA în 2020. În 2018, IRS a colectat peste 20 de miliarde de dolari de la aproape 5.500 de familii.

    Scăderea dramatică – până la punctul în care taxa este plătită de 0,04% dintre americanii muribunzi – este în mare parte rezultatul revizuirii fiscale adoptate de republicani în 2017, proiect care a dublat suma pe care cei bogaţi o pot transmite moştenitorilor fără a declanşa taxa.

    Cuplurile căsătorite pot transfera acum 23,4 milioane de dolari de-a lungul vieţii fără taxe, dar familiile cu sume mult mai mari pot angaja consilieri sofisticaţi pentru a evita impozitul. Fondatorul Nike Inc., Phil Knight, a folosti o varietate de tehnici pentru a transfera familiei sale miliarde de dolari fără taxe, potrivit unei investigaţii Bloomberg realizată luna trecută.

    Democraţii au propus în ultimele luni reducerea la jumătate a scutirii şi închiderea multor lacune folosite de cei superbogaţi. Dar, după respingerea unor democraţi moderaţi, cea mai recentă versiune a proiectului de lege Build Back Better a preşedintelui Joe Biden a renunţat la aceste prevederi.

    Reducerea impozitului pe proprietate de mai puţin de 10 miliarde de dolari reprezintă acum o parte imperceptibilă din venituri pentru guvernul federal, care în ultimul an fiscal a încasat mai mult de 4 trilioane de dolari. Impozitul modern pe proprietate a fost introdus în 1916 pentru a ajuta la contracararea creşterii bogăţiei dinastice.

    Chiar înainte ca fostul preşedinte Donald Trump şi parlamentarii republicani să relaxeze regulile privind impozitul pe proprietate, veniturile din taxe au stagnat, în ciuda unei creşteri a averilor celor mai bogaţi americani.

    În ultimii cinci ani, miliardarii americani şi-au dublat averea netă colectivă la peste 5 trilioane de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. În fruntea celor mai bogate familii se află moştenitorii fondatorului Walmart Inc., Sam Walton, cu o avere de peste 200 de miliarde de dolari.

    Deşi taxa este acum uşor de evitat, datele IRS oferă o perspectivă asupra celor mai mari averi ale SUA, inclusiv unde se află acestea. Mai mult de o cincime dintre plătitorii de impozite pe proprietate locuiau în California, urmată de Florida cu 13%, New York cu 9% şi Texas cu 6%.

     

  • Averea netă la nivel global a crescut de peste trei ori în ultimii 20 de ani. China, pentru prima dată deasupra Statelor Unite într-un clasament realizat de McKinsey

    Averea netă la nivel global a crescut de peste trei ori în ultimele două decenii, iar China a reuşit să depăşească pentru prima dată Statele Unite, obţinând astfel prima poziţie într-o analiză efectuată de grupul de consultanţă McKinsey, conform Bloomberg.

    Cercetarea ia în calcul bilanţurile naţionale din zece ţări, care reprezintă peste 60% din veniturile înregistrate la nivel global: China, SUA, Germania, Franţa, Regatul Unit, Canada, Australia, Japonia, Mexic şi Suedia.

    „Suntem mai bogaţi decât am fost vreodată”, spune Jan Mischke, partener în cadrul McKinsey Global Institute din Zurich.

    În 2020, averea netă la nivel mondial a crescut la 515 trilioane de dolari (515.000 de miliarde de dolari), de la 156 de trilioane în 2000. China constituie o aproape treime din totalul creşterilor, în contextul în care averea totală a cetăţenilor a crescut la 120 de trilioane de la 7 trilioane în 2000, cu un an înainte să se alăture Organizaţiei Mondiale a Comerţului, decizie care a alimentat ascensiunea economică a ţării.

    De câţi bani ai nevoie pentru a intra în „clubul 1%” al celor mai bogaţi oameni din lume

    În aceeaşi perioadă, averea netă a Statelor Unite s-a dublat şi a ajuns astfel la 90 de trilioane de dolari. În ambele ţări – primele două economii ale lumii – cele mai bogate 10% din gospodării deţin două treimi din totalul averii nete , iar numărul a crescut considerabil de-a lungul ultimelor două decenii.

    Potrivit McKinsey, 68% din averea netă la nivel global vine din real estate. Bilanţul este completat de infrastructură, utilaje şi echipamente, şi într-o măsură mai mică, de aşa-zisele active necorporale, precum patentele şi proprietatea intelectuală. Activele financiare nu sunt luate în considerare deoarece sunt compensate prin datorii.

    Evoluţia din ultimele două decenii a depăşit creşterile înregistrate de PIB-ul global şi a fost alimentată de preţurile tot mai mari ale industriei imobiliare şi de reducerea ratelor dobânzilor. McKinsey argumentează că preţurile activelor sunt cu 50% peste media pe termen lung, calculată în funcţie de veniturile actuale, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea fenomenului.

    O soluţie ar fi găsirea unor investiţii mai productive care ar stimula PIB-ul global. La polul opus, cel mai pesimist scenariu implică prăbuşirea preţurilor activelor, eveniment ce ar şterge o treime din averea la nivel mondial, punând-o în linie cu veniturile actuale.

     

  • Elon Musk bate un nou record: Cum a reuşit să piardă 50 de mld. de dolari în numai două zile

    Este cea mai mare scădere de două zile din istoria Bloomberg Billionaires Index şi cea mai mare scădere de o zi după scăderea de 36 de miliarde de dolari a lui Jeff Bezos, după divorţul său de MacKenzie Scott în 2019.

    Prăbuşirea Tesla vine pe fondul unor zile tumultoase pentru producătorul de automobile electrice. Totul a început când Musk şi-a întrebat urmăritorii de pe Twitter dacă ar trebui să vândă 10% din acţiunile companiei, situaţie dublată de vestea că fratele său Kimbal a vândut acţiuni chiar înainte de sondaj. În urma acestor ştiri, Michael Burry, investitorul făcut celebru prin filmul „The Big Short” a anunţat că Musk doreşte să-şi vândă o parte din acţiuni pentru a-şi acoperi datoriile personale.

    Scăderea reduce avantajul lui Musk faţă de Bezos ca cea mai bogată persoană din lume la 83 de miliarde de dolari. Musk l-a depăşit pe fondatorul Amazon pentru prima dată în ianuarie, diferenţa dintre cei doi crescând recent la 143 de miliarde de dolari, o cifră mai mare decât averea neta a lui Bill Gates, al patrulea cel mai bogat om din lume.

    În pofida scăderii, averea lui Musk este încă în creştere cu 70% în acest an, datorită câştigurilor Tesla şi a unei evaluări mai mari pentru SpaceX. Capitalizarea bursieră a Tesla s-a menţinut peste 1 trilion de dolari, un punct de referinţă pe care compania l-a atins luna tercută, după ce rezultatele din al treilea trimestru au depăşit aşteptările pieţei. De asemenea, comanda de 100.000 de maşini făcută de compania de închiriei auto Hertz Global Holdings a contribuit semnificativ la ascensiunea recentă a Tesla.

  • Cu o avere netă de 335 mld. dolari, Elon Musk este acum de peste trei ori mai bogat decât Warren Buffet. Tesla, la o capitalizare record de 1.200 mld. dolari

    Raliul înregistrat recent de Tesla a trimis averea fondatorului Elon Musk către noi frontiere, CEO-ul fiind acum de peste trei ori mai bogat decât faimosul investitor Warren Buffett, care a devenit miliardar în urmă cu peste 30 de ani.

    Ieri, averea lui Musk a crescut cu 24 de miliarde de dolari la 335,1 miliarde, pe măsură ce acţiunile producătorului de maşini electrice s-au apreciat cu 8,5% în New York. Astfel, CEO-ul Tesla şi-a reiterat poziţia de cel mai bogat om din lume, fiind cu 143 de miliarde de dolari mai bogat decât fondatorul Amazon Jeff Bezos, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    În vârstă de 91 de ani, Buffet, preşedintele gigantului american Berkshire Hathaway, ocupă locul al zecelea, cu o avere netă de 104,1 miliarde de dolari.

    Musk nu este singurul acţionar Tesla care a obţinut creşteri impresionante în ultima perioadă. Leo KoGuan, un investitor de retail din Singapore, a devenit săptămâna trecută al treilea cel mai mare acţionar individual al companiei, obţinând o avere netă de 12,1 miliarde de dolari.

    Pandora Papers: Cei mai bogaţi oameni din SUA nu apar în documente deoarece plătesc atât de puţine taxe încât nu au nevoie de paradisuri fiscale

    Larry Ellison, care a petrecut 44 de ani pentru a dezvolta producătorul de software Oracle, investeşte în Tesla din 2018, însă deţine în prezent o participaţie de 18,1 miliarde de dolari, aproape un sfert din valoarea deţinerilor din cadrul Oracle.

    Actele de caritate ale lui Buffett explică imensa diferenţă dintre averea sa şi cea a lui Musk. Investitorul a donat o porţiune din acţiunile Berkshire în fiecare an către mai multe organizaţii filantropice. Buffet, 91 de ani, a declarat în iulie că valoarea cadourilor din ultimii 16 ani depăşeşte 40 de miliarde de dolari.

    Musk, 50 de ani, i-a răspuns zilele trecute directorului Programului Mondial pentru Mâncare al ONU, care i-a îndemnat pe miliardari să accelereze ritmul de donaţii pentru a preveni foametea în ţările sărace. Musk a declarat că ar vinde „chiar acum” acţiuni Tesla de 6 miliarde de dolari dacă agenţia ONU ar demonstra că suma ar putea rezolva problema.

    Tesla atinge în prezent o capitalizare de 1.200 de miliarde de dolari, mai mult decât JPMorgan şi Berkshire Hathaway la un loc.

    Bezos şi Musk, printre cei 156 de miliardari incluşi în Forbes 400 care şi-au donat mai puţin de 1% din avere

     

  • Planul de redistribuţie a averii din China trimite fiori reci spre mediul de afaceri: Gigantul Tencent dublează sumele destinate programelor de CSR şi ajunge la 15 miliarde de dolari

    Gigantul chinez Tencent Holdings va dubla sumele destinate programelor de responsabilitate socială (CSR), după ce Partidul Comunist a stabilit că va pune în mişcare un plan de redistribuţie a averii în numele „prosperităţii comune pentru toţi”, potrivit Bloomberg.

    Compania a anunţat miercuri că va suplimenta programul CSR cu încă 7,7 miliarde de dolari, pe fondul planului guvernului de la Beijing. Această sumă se adaugă la cele 7,7 miliarde de dolari anunţate în aprilie.

    Noua tranşă se va concentra pe creşterea veniturilor familiilor sărace, îmbunătăţirea accesului la servicii medicale, promovarea eficienţei economice în mediul rural şi subvenţionarea unor programe de educaţie.

    Asaltul Beijingului asupra sectorului de tehnologie din China durează deja de zece luni şi s-a extins de la comerţ online şi practici anti-concurenţiale către subsectorul de securitatea datelor şi conţinut online.

    Presa controlată de stat a relatat că Xi Jinping a subliniat săptămâna aceasta nevoia pentru „reglementarea veniturilor excesiv de mari şi încurajarea grupurilor şi entităţilor cu venituri mari să dea mai mult înapoi societăţii”. Aceste declaraţii ar fi fost făcute în cadrul unei şedinţe a Comisiei Centrale pentru Finanţe şi Economie din cadrul Partidului Comunist.

    „Noua strategie a Tencent este un răspuns proactiv la iniţiativa naţională. (…) Ca o companie chineză de tehnologie care a crescut în era reformei şi a deschiderii către exterior, Tencent se gândeşte constant la moduri în care îşi poate utiliza tehnologia şi capabilităţile digitale pentru a ajuta societatea să se dezvolte, astfel încât să dea cât mai mult înapoi societăţii”, a transmis gigantul într-o declaraţie pe WeChat.

    Cea mai mare corporaţie din China şi-a avertizat investitorii cu privire la posibilitatea ca guvernul de la Beijing să introducă mai multe reguli, susţinând că reglementarea industriei internetului a fost „destul de relaxată” raportată la dimensiunea şi importanţa sectorului.

    Mai mult, executivii companiei au pus subliniat eforturile gigantului de a ajuta firmele mici şi mijlocii şi de a reduce dependenţa minorilor de jocuri video, aceasta din urmă fiind unul dintre punctele principale de nemulţumire ale administraţiei Xi Jinping.

    În ultimele luni mai mulţi miliardari de tehnologie din China şi-au donat bucăţi semnificative din averile personale către cauze sociale. Printre acestea se numără Colin Huang de la Pinduoduo, Wang Xing de la Meituan şi Lei Jun de la Xiaomi.

  • Marele asalt asupra mediului privat accelerează în China: Xi Jinping vrea o redistribuţie a averii în numele „prosperităţii comune”

    Preşedintele chinezi Xi Jinping vrea o „reglementare mai dură a veniturilor mari”, semnalând că asaltul din ultimele zece luni asupra celor mai mari grupuri de tehnologie din ţară se extinde rapid atât la nivel economic, cât şi la nivel social, potrivit FT.

    Presa controlată de stat a relatat că liderul comunist a subliniat nevoia pentru „reglementarea veniturilor excesiv de mari şi încurajarea grupurilor şi entităţilor cu venituri mari să dea mai mult înapoi societăţii”. Aceste declaraţii ar fi fost făcute în cadrul unei şedinţe a Comisiei Centrale pentru Finanţe şi Economie din cadrul Partidului Comunist.

    Conform comisiei, partidul a permis unor oameni şi regiuni „să se îmbogăţească primii” în deceniile de început ale aşa-numitei reforme din China, însă acum ar fi momentul pentru prioritizarea „prosperităţii comune pentru toţi”.

    Cei mai bogaţi antreprenori din China au resimţit greutatea statului încă din noiembrie 2020, când oferta publică iniţială a grupului Ant a fost blocată. Aceasta ar fi trebuit să valoreze 37 de miliarde de dolari, dar a fost oprită după ce cunoscutul Jack Ma a criticat autorităţile de supraveghere financiară din China.

    Mai recent, compania de ride-hailing Didi Chuxing a fost pedepsită de oficialii statului după ce ar fi ignorat avertismentele prin care i se cerea amânarea listării de 4,4 miliarde de dolari pe bursa din SUA.

    „Datele care arată o stagnare a consumului au scos la iveală o nevoie urgentă pentru creşterea veniturilor populaţiei şi pentru o distribuţie mai corectă a averii”, a explicat Wang Jung, care activează în cadrul China Center for International Economic Exchanges, un think-tank din Beijing.

    Un antreprenor chinez a declarat pentru FT că ambiţiile reînnoite ale statului care se concentrează pe inegalitate şi alte probleme sociale au transmis un semnal clar către sectorul privat, aşa cum a făcut-o şi pedepsirea companiei Didi Chuxing.

    „Trimite un semnal foarte puternic către toate companiile. (…) Partidul vrea să aibă un cuvânt de spus în businessul tău şi vrea să fii mult mai supus”, a declarat antreprenorul care a cerut să nu fie identificat.

    Mai mult, trei entităţi ale statului au preluat o participaţie de 1% într-o subsidiară a ByteDance, grupul din spatele popularei aplicaţii TikTok. Mutarea a venit la finalul lunii aprilie, iar ca rezultat oamenii statului au ocupat acum un loc în consiliul de administraţie al ByteDance.

    Ceea ce s-a întâmplat în cazul ByteDance ridică un semnal de alarmă cu privire la posibilitatea ca statul să înceapă să preia participaţii şi locuri în consiliile de administraţie ale marilor grupuri de tehnologie din China.