BusinessMagazin

Tag: autostrazi

  • Aceasta va fi cea mai MARE LOVITURĂ a unui Guvern al României din ultimii 30 de ani încoace. Anunţul a fost făcut chiar în timpul şedinţei de guvern de azi

    Este vorba de Ploieşti-Braşov, iar previziunea îi aparţine ministrului Transporturilor, Felix Stroe. Deşi nu a avansat un termen, optimismul său se bazează pe o colaborare cu Banca Mondială, care ar fi dispusă să finanţeze lucrarea şi a  cărei echipă tehnică e deja în teren pentru a identifica „punctele nevralgice”

    Tronsonul Ploieşti-Braşov a fost o provocare pentru toţi miniştrii Transporturilor, în 2009, Radu Beceanu anunţând că va fi gata cinci ani mai târziu, iar ulterior Ioan Rus avansa 2017 ca termen.  Lucrările nu au început însă niciodată.

    „Echipa tehnică a Ministerului Transporturilor e pe teren să vizioneze punctele nevralgice de pe autostrada Ploieşti-Braşov, cu echipa tehnică de la Banca Mondială. După ce se întorc din teren, se face o foaie de parcurs foarte condensată. Am credinţa că, dacă o gestionăm cum trebuie , vom face extrem de repede autostrada. E o oportunitate extraordinară”, a spus Felix Stroe, în debutul şedinţei de Guvern.

    Premierul Mihai Tudose s-a întâlnit, marţi, la Palatul Victoria, cu o delegaţie a Băncii Mondiale care i-a adus la cunoştinţă că instituţia financiară a decis să ofere asistenţă în ceea ce priveşte implementarea proiectului autostrăzii Ploieşti-Braşov.

    Delegaţia Băncii Mondiale a fost condusă de către Tatiana Proskuriakova, manager de ţară, care l-a informat pe premierul Tudose de decizia luată de către BM.

    ”Salutăm decizia Băncii Mondiale de a sprijini modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport din România, domeniu prioritar pentru Guvern. Dorim ca acest proiect de importanţă strategică, finanţat de BancaMondială, să reprezinte începutul unei schimbări de paradigmă în zona investiţiilor din infrastructura rutieră”, a declarat premierul Tudose.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • „Cei care au plecat din România nu au plecat fiindcă aici nu sunt drumuri ca lumea, nici spitale curate. Nimeni nu a emigrat fiindcă dorea să se plimbe pe autostrăzi sau să intre în spitale super-tehnologizate”

     
    Pe Facebook, Bogdan Glavan a scris: Cei care au plecat din ţara asta nu au plecat fiindcă aici nu sunt drumuri ca lumea, nici spitale curate. Nimeni nu a emigrat fiindcă dorea să se plimbe pe autostrăzi sau să intre în spitale super-tehnologizate.
     
    Nu. Românii au plecat fiindcă dincolo puteau câştiga mai mulţi bani, atât de mulţi bani încât şi-ar fi putut permite eventual chiar să plătească preţul ridicat al tratamentelor medicale de acolo, să călătorească sau, în cel mai prost caz, să se întoarcă şi să îşi facă o casă în România.
     
    Dar de ce li se ofereau atât de mulţi bani în Occident? Fiindcă societatea occidentală este înstărită, stă pe o claie de capital şi are întreprinderi atât de productive încât îşi permite să plătescă salarii mari şi femeii de serviciu şi căpşunarului şi medicului sau IT-istului. Reţeta dezvoltării este simplă: lasă-i pe oameni să acumuleze capital, creează condiţii cât mai favorabile producţiei şi creşterii veniturilor.
     
    Unii zic că reţeta este să mărim impozitele ca să investim în spitale. Ei gândesc exact ca Ceauşescu, care îţi confisca mâncarea ca să construiască drumuri şi rafinării. Există două explicaţii pentru acest mod de a gândi la persoanele mature, să zicem de peste 40 de ani:
     
    1. nerozia, lipsa educaţiei, fără de care degeaba ai ieşit p-afară, te-ai dus la Paris b.u şi te-ai întors v..ă.
    2. faptul că toată cariera ai lucrat la stat şi eşti agentul statului, al clasei de exploatatori”.

  • „Cei care au plecat din România nu au plecat fiindcă aici nu sunt drumuri ca lumea, nici spitale curate. Nimeni nu a emigrat fiindcă dorea să se plimbe pe autostrăzi sau să intre în spitale super-tehnologizate”

     
    Pe Facebook, Bogdan Glavan a scris: Cei care au plecat din ţara asta nu au plecat fiindcă aici nu sunt drumuri ca lumea, nici spitale curate. Nimeni nu a emigrat fiindcă dorea să se plimbe pe autostrăzi sau să intre în spitale super-tehnologizate.
     
    Nu. Românii au plecat fiindcă dincolo puteau câştiga mai mulţi bani, atât de mulţi bani încât şi-ar fi putut permite eventual chiar să plătească preţul ridicat al tratamentelor medicale de acolo, să călătorească sau, în cel mai prost caz, să se întoarcă şi să îşi facă o casă în România.
     
    Dar de ce li se ofereau atât de mulţi bani în Occident? Fiindcă societatea occidentală este înstărită, stă pe o claie de capital şi are întreprinderi atât de productive încât îşi permite să plătescă salarii mari şi femeii de serviciu şi căpşunarului şi medicului sau IT-istului. Reţeta dezvoltării este simplă: lasă-i pe oameni să acumuleze capital, creează condiţii cât mai favorabile producţiei şi creşterii veniturilor.
     
    Unii zic că reţeta este să mărim impozitele ca să investim în spitale. Ei gândesc exact ca Ceauşescu, care îţi confisca mâncarea ca să construiască drumuri şi rafinării. Există două explicaţii pentru acest mod de a gândi la persoanele mature, să zicem de peste 40 de ani:
     
    1. nerozia, lipsa educaţiei, fără de care degeaba ai ieşit p-afară, te-ai dus la Paris b.u şi te-ai întors v..ă.
    2. faptul că toată cariera ai lucrat la stat şi eşti agentul statului, al clasei de exploatatori”.

  • „Cei care au plecat din România nu au plecat fiindcă aici nu sunt drumuri ca lumea, nici spitale curate. Nimeni nu a emigrat fiindcă dorea să se plimbe pe autostrăzi sau să intre în spitale super-tehnologizate”

     
    Pe Facebook, Bogdan Glavan a scris: Cei care au plecat din ţara asta nu au plecat fiindcă aici nu sunt drumuri ca lumea, nici spitale curate. Nimeni nu a emigrat fiindcă dorea să se plimbe pe autostrăzi sau să intre în spitale super-tehnologizate.
     
    Nu. Românii au plecat fiindcă dincolo puteau câştiga mai mulţi bani, atât de mulţi bani încât şi-ar fi putut permite eventual chiar să plătească preţul ridicat al tratamentelor medicale de acolo, să călătorească sau, în cel mai prost caz, să se întoarcă şi să îşi facă o casă în România.
     
    Dar de ce li se ofereau atât de mulţi bani în Occident? Fiindcă societatea occidentală este înstărită, stă pe o claie de capital şi are întreprinderi atât de productive încât îşi permite să plătescă salarii mari şi femeii de serviciu şi căpşunarului şi medicului sau IT-istului. Reţeta dezvoltării este simplă: lasă-i pe oameni să acumuleze capital, creează condiţii cât mai favorabile producţiei şi creşterii veniturilor.
     
    Unii zic că reţeta este să mărim impozitele ca să investim în spitale. Ei gândesc exact ca Ceauşescu, care îţi confisca mâncarea ca să construiască drumuri şi rafinării. Există două explicaţii pentru acest mod de a gândi la persoanele mature, să zicem de peste 40 de ani:
     
    1. nerozia, lipsa educaţiei, fără de care degeaba ai ieşit p-afară, te-ai dus la Paris b.u şi te-ai întors v..ă.
    2. faptul că toată cariera ai lucrat la stat şi eşti agentul statului, al clasei de exploatatori”.

  • Poliţia a împânzit ţara de radare. Care sunt cele mai supravegheate zone

    Poliţiştii vor utiliza autospecialele inscripţionate sau neinscripţionate, dotate cu aparatură de măsurare a vitezei de deplasare, dar şi pistoalele — radar cu laser.

    O atenţie deosebită va fi acordată Drumului Naţional 2 Bucureşti — Bacău-Suceava-Siret.

    Respectaţi limita legală de viteză pentru fiecare segment de drum! Valoarea vitezei şi imaginea maşinii, cu numărul de înmatriculare vor rămâne înregistrată pe cardurile de memorie ale aparatelor radar în mişcare, montate pe autospeciale inscripţionate sau neinscripţionate ori pe ale pistoalelor-radar cu laser (‘TruCAM’), care pot înregistra viteza unui vehicul de la o distanţă de peste un kilometru.

    Aceste radare sunt mijloace tehnice certificate sau omologate şi verificate metrologic, însă poliţistul nu este obligat să vă arate aceste atestări, scrie realitatea.net

  • Poliţia a împânzit ţara de radare. Care sunt cele mai supravegheate zone

    Poliţiştii vor utiliza autospecialele inscripţionate sau neinscripţionate, dotate cu aparatură de măsurare a vitezei de deplasare, dar şi pistoalele — radar cu laser.

    O atenţie deosebită va fi acordată Drumului Naţional 2 Bucureşti — Bacău-Suceava-Siret.

    Respectaţi limita legală de viteză pentru fiecare segment de drum! Valoarea vitezei şi imaginea maşinii, cu numărul de înmatriculare vor rămâne înregistrată pe cardurile de memorie ale aparatelor radar în mişcare, montate pe autospeciale inscripţionate sau neinscripţionate ori pe ale pistoalelor-radar cu laser (‘TruCAM’), care pot înregistra viteza unui vehicul de la o distanţă de peste un kilometru.

    Aceste radare sunt mijloace tehnice certificate sau omologate şi verificate metrologic, însă poliţistul nu este obligat să vă arate aceste atestări, scrie realitatea.net

  • Compania de Administrare a Infrastructurii Rutiere a scos la licitaţie proiecte de 13,8 miliarde de lei finanţate din fonduri UE: Prioritatea absolută este Autostrada Sibiu-Piteşti

    „Prioritatea absolută a Companiei este în acest moment Autostrada Sibiu-Piteşti, parte importantă a Coridorului IV Pan-European. În acest context, au fost scoase la licitaţie anul acesta contractele pentru proiectarea şi execuţia loturilor 1 şi 5 ale acestui proiect de o importanţă majoră pentru economia României. Până la sfârşitul anului, CNAIR SA intenţionează să scoată la licitaţie şi documentaţiile pentru proiectarea şi execuţia loturilor 2, 3 si 4 ale acestei autostrăzi, după ce, împreună cu Institutul Geologic Român, va pune la punct documentaţia premergătoare”, se arată într-un comunicat transmis sâmbătă de CNAIR.

    Compania a mai scos la licitaţie proiectarea şi execuţia celor 4 loturi ale Drumului Expres Craiova-Piteşti, cu o lungime totală de 121 km.

    Potrivit CNAIR, podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, pentru care a fost scos la licitaţie anul acesta contractul destinat proiectării şi execuţiei, reprezintă cel mai complex proiect de infrastructură lansat în ultimii 27 de ani în România. După ce va fi construit, Podul suspendat de la Brăila se va număra printre primele cinci poduri din Europa ca deschidere centrală (1.120 de metri).

    „Lărgirea la patru benzi a actualei Centuri a Capitalei pe sectorul DN 2 – A2, proiect care pevede demararea unor lucrări de execuţie, reprezintă de asemenea un pas important pentru îmbunătăţirea fluenţei traficului periurban şi de tranzit, în zona de Nord a Bucureştiului”, se arată în comunicat.

    A mai fost lansată în acest an şi licitaţia pentru proiectarea şi execuţia Pasajului de la Mogoşoaia.

    Pentru eliminarea punctelor de conflict rutier în cele mai importante zone ale Centurii de Sud a Bucureştiului, CNAIR SA menţionează că a lansat în licitaţie publică documentaţia pentru proiectarea şi execuţia pasajelor Berceni şi Olteniţa. Configurate ca sensuri giratorii suspendate, cele două pasaje vor îmbunătăţi desfăşurarea circulaţiei în aceste zone.

    De semenea, unul din cele mai importante proiecte pentru Capitală este Noua Autostradă de Centură, cunoscută şi sub denumirea de Ringul 0, proiect care a fost la rândul său scos la licitaţie publică anul acesta. „Sectorul de Sud, postat în SEAP, face parte din noul Inel de Centură a Capitalei şi va fi similar proiectelor destinate fluidizării circulaţiei în zona metropolelor europene”, mai arată CNAIR.

    Printre obiectivele de infrastructură pentru care CNAIR SA a scos la licitaţie anul acesta contracte de proiectare şi execuţie se mai numară: Varianta de ocolire Timişoara Sud, finalizarea Autostrăzii Braşov–Tg. Mureş-Cluj- Oradea (loturile 1,2,3 – Suplacu de Barcău-Borş), lărgirea la 4 benzi a DN7 (Bâldana – Titu) şi Varianta de Ocolire a Municipiului Bârlad.

    Tot în acest an Compania a lansat licitaţii publice pentru elaborarea unor Studii de Fezabilitate şi Proiecte Tehnice destinate construcţiei Drumurilor de mare viteză Focşani-Bacău, Ploieşti-Buzău, Bacău-Paşcani şi Buzău-Focşani.

    A fost postată pe SEAP şi documentaţia destinată elaborării Studiului de Fezabilitate şi Proiectului Tehnic pentru construcţia drumului de legătură între A3 (Autostrada Bucureşti-Ploieşti) şi Aeroportul Henri Coandă.

    CNAIR SA mai are în pregatire proiecte de infrastructură rutieră, în valoare de 17,6 miliarde de lei fără TVA, care urmează să fie lansate în licitaţie publică anul acesta. Alături de documentaţia pentru loturile 2, 3 şi 4 ale Autostrăzii Sibiu-Piteşti, se mai află în elaborare contracte pentru proiectarea şi execuţia Variantei de Ocolire a Municipiului Bacău, a sectorului Nădaşelu-Mihăeşti, aferent Autostrăzii Transilvania şi a Sectiunii E, aferentă Lotului 2 al Autostrăzii Lugoj- Deva.

    De asemenea, Compania Naţională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere a solicitat şi a primit anul acesta aprobări de finanţare de la Comisia Europeana pentru proiectele Autostrăzilor Timişoara-Lugoj şi Lugoj-Deva (sector Dumbrava-Deva), precum şi pentru reabilitarea DN6.

    La ora actuală se află în analiză la Comisia Europeana cererea de finanţare pentru reabilitarea DN76.

    CNAIR SA va mai trimite anul acesta, Comisiei Europene, cereri de finanţare pentru proiectele Autostrăzilor Câmpia Turzii – Ogra – Tg. Mureş şi Sebeş-Turda (faza II).

     

  • Tudor Chirilă: „Ma intreb ce se ascunde de fapt in spatele incapacitatii statului roman de a construi autostrazi. Sigur nu lipsa de fonduri. Si atunci?”

    Pe Facebook, Tudor Chirilă a scris: „Absolut de acord cu textul de mai jos. Ma intreb ce se ascunde de fapt in spatele incapacitatii statului roman de a construi autostrazi. Sigur nu lipsa de fonduri. Si atunci?”

    Jurnalistul Dan Tapalagă a scris un editorial pe hotnews.ro, intitulat: Declarati constructia de autostrazi prioritate nationala!
    „Parti intregi din Romania se blocheaza zilnic din cauza ca infrastructura actuala este complet depasita si nu mai poate absorbi numarul tot mai mare de masini aflate in trafic. Acolo unde nu sunt autostrazi, circulatia se transforma repede intr-un cosmar, iar orasele fara centura ocolitoare se sufoca la propriu. Fiecare sens giratoriu sau trecere la nivel peste calea ferata aduna in spate kilometri de autovehicule cu soferi isterizati de orele pierdute aiurea la volan. Constructia de autostrazi ar trebuie declarata prioritate nationala.

    Altfel, in doi-trei ani ne omoram in trafic.

    Aproape ca nu mai conteaza daca e sfasit de saptamana sau zi obisnuita. Aglomeratia arata la fel si va creste constant. Am facut doar in ultimele doua saptamani mai bine de 2000 de km prin tara cu masina, cu treburi sau intr-o mica vacanta. Din Bucuresti ai doua variante sa ajungi in Ardeal: pe Brasov sau pe Valea Oltului. Ruta pe Brasov o taiem din start de pe lista din cauza Vaii Prahovei, cu mult prea multe puncte de strangulare, arhicunoscute: Comarnic, Sinaia, Bucegi, Azuga, Predeal, unde se pierde mult. Nici drumul de la Brasov la Sibiu nu mai face fata, si acolo se formeaza cozi kilometrice in sate sau la cele cateva treceri la nivel”.

     

  • Tudor Chirilă: „Ma intreb ce se ascunde de fapt in spatele incapacitatii statului roman de a construi autostrazi. Sigur nu lipsa de fonduri. Si atunci?”

    Pe Facebook, Tudor Chirilă a scris: „Absolut de acord cu textul de mai jos. Ma intreb ce se ascunde de fapt in spatele incapacitatii statului roman de a construi autostrazi. Sigur nu lipsa de fonduri. Si atunci?”

    Jurnalistul Dan Tapalagă a scris un editorial pe hotnews.ro, intitulat: Declarati constructia de autostrazi prioritate nationala!
    „Parti intregi din Romania se blocheaza zilnic din cauza ca infrastructura actuala este complet depasita si nu mai poate absorbi numarul tot mai mare de masini aflate in trafic. Acolo unde nu sunt autostrazi, circulatia se transforma repede intr-un cosmar, iar orasele fara centura ocolitoare se sufoca la propriu. Fiecare sens giratoriu sau trecere la nivel peste calea ferata aduna in spate kilometri de autovehicule cu soferi isterizati de orele pierdute aiurea la volan. Constructia de autostrazi ar trebuie declarata prioritate nationala.

    Altfel, in doi-trei ani ne omoram in trafic.

    Aproape ca nu mai conteaza daca e sfasit de saptamana sau zi obisnuita. Aglomeratia arata la fel si va creste constant. Am facut doar in ultimele doua saptamani mai bine de 2000 de km prin tara cu masina, cu treburi sau intr-o mica vacanta. Din Bucuresti ai doua variante sa ajungi in Ardeal: pe Brasov sau pe Valea Oltului. Ruta pe Brasov o taiem din start de pe lista din cauza Vaii Prahovei, cu mult prea multe puncte de strangulare, arhicunoscute: Comarnic, Sinaia, Bucegi, Azuga, Predeal, unde se pierde mult. Nici drumul de la Brasov la Sibiu nu mai face fata, si acolo se formeaza cozi kilometrice in sate sau la cele cateva treceri la nivel”.

     

  • Aşa este?! „Nu, nu autostrăzile duc la creştere economică a României.Mesaj către toţi cei care spun că investiţia în autostrăzi duce la dezvoltare: gândiţi la fel ca Ceauşescu ”

    Pe Facebook, Bogdan Glavan a scris: „Mesaj către toţi cei care spun că investiţia în autostrăzi duce la dezvoltare: gândiţi la fel ca Ceauşescu – cu diferenţa că Ceauşescu gândea mai comprehensiv, el vedea că industria grea are nevoie de petrochimie dar şi de forţă de muncă ce trebuie creată prin colectivizarea agriculturii

    Nu, nu autostrăzile duc la creştere economică. Burma are autostradă cu 20 de benzi şi un PIB/capita de 8 ori mai mic ca al României. Nu, nu CAP-urile duc la creştere economică. Nu, nu crearea de programe de calculator duce la creştere economică. De ce? Fiindcă economia nu e un soi de inginerie, să bagi A şi să rezulte B.

    Creşterea economică depinde de calitatea instituţiilor, a sistemului de norme, legi, valori ale comunităţii. Acolo unde iniţiativa privată este permisă, unde inovaţia productivă este aplaudată, unde competiţia este garantată, unde acumularea de capital este încurajată, acolo o să fie creştere economică. Că o să vină din turism, din IT sau din creşterea caprelor, asta doar piaţa şi viaţa urmează să decidă.

    Din păcate, nu ştiu ce blestem e pe neamul ăsta, că este mereu bombardat fie cu idei clasic socialiste, fie cu idei reformist socialiste, şi nu observă că sunt tot un drac.
    Mulţumesc Mircea Burdusa pentru reminder”.