BusinessMagazin

Tag: autostrada

  • 100 de tendinţe pentru 2020. Cele mai importante tendinţe din macroeconomie, fiscalitate, bănci, burse, asigurări, imobiliare, infrastructură, piaţa muncii, agricultură, industria alimentară, construcţii, turism, auto, retail, fuziuni şi achiziţii, transporturi şi logistică, energie, sănătate, telecom, it, externe

    ♦ 2020 va fi marcat de alegerile locale şi cele parlamentare, de aceea probabil că frânele fiscale vor fi apăsate abia în 2021 ♦ Situaţia internaţională tensionată de războaiele comerciale şi noile conflicte din Orientul Mijlociu va avea un impact negativ asupra schimburilor comerciale externe ♦ Băncile vor fi mai prudente în analiza dosarelor de risc.

     

    Macro şi fiscalitate

    ►Economia va creşte cu 3-4% în 2020, dar depinde cum va merge producţia industrială în Germania şi Zona Euro.

    ►Impact major asupra economiei româneşti al războiului comercial global şi al noului conflict  militar din Orientul Mijlociu.

    ►Datoria externă va continua să crească pentru a finanţa deficitul comercial şi de cont curent.

    ►Este o mare întrebare dacă nu vor fi introduse noi taxe sau dacă nu vor fi majorate TVA, accizele sau impozitele pe proprietate.

    ►Digitalizarea ANAF va fi singura soluţie pentru creşterea încasărilor din taxe şi contribuţii în condiţiile unui an electoral.

     

    Infrastructură

    ►Traficul pe Centura Bacăului va fi deschis la circa un an de la demararea lucrărilor, o premieră pentru infrastructura locală.

    ►CNAIR va demara construcţia în regie proprie pe tronsoanele cu probleme, în condiţiile în care lucrările sunt blocate de constructori care nu respectă graficul lucrărilor. 

    ►Vom avea cea de-a doua trecere de frontieră pe autostradă la Borş, după finalizarea lucrărilor de ambele părţi ale graniţei cu Ungaria. 

    ►Accelerarea planurilor pentru autostrada 8 Târgu-Mureş – Iaşi.

    ►Noi investiţii în modernizarea infrastructurii existente, precum construcţia de centuri ocolitoare. 

     

    Bănci

    ►Creditarea ar putea să evolueze în 2020 cu un ritm comparabil cu cel din 2019 sau chiar să încetinească, iar BNR poate decide să menţină dobânda-cheie la 2,5%.

    ►Taxa pe activele băncilor, numită iniţial „taxa pe lăcomie“, ar urma să dispară din peisajul bancar în 2020.

    ►Consolidarea şi restructurarea sistemului bancar ar putea să continue, iar Bank of China, a patra cea mai mare bancă din lume, începe să acţioneze pe piaţa românească.

    ►Sistemul bancar va rămâne pe profit în 2020, dar câştigul poate fi mai scăzut decât în 2019.

    ►Reglementări în sectorul bancar.

     

    Asigurări

    ►Noi modificări ale legislaţiei RCA. Eliminarea tarifului de referinţă stabilit de ASF în cazul RCA.

    ►Majoritatea companiilor de asigurări se vor dezvolta digital.

    ►Asigurările auto vor deţine o pondere mai mică la nivelul pieţei.

    ►Profitabilitatea şi capitalul asigurătorilor vor fi în continuare sub presiune.

    ►Efervescenţa pe piaţa asigurărilor de sănătate poate continua.

     

    Burse

    ►SIF-urile ar putea ieşi din conul de umbră în care au intrat în ultimii ani pe fondul eliminării pragului de deţinere de 5%.

    ►Banca Transilvania ar putea depăşi Romgaz ca valoare de piaţă şi ar putea urca pe locul doi în topul celor mai mari emitenţi de la bursă.

    ►Bursa ar putea avea o companie din IT pe segmentul principal, respectiv Bittnet Systems, liderul pieţei de IT Training din România.

    ►Indicele principal BET ar putea închide peste pragul psihologic de 10.000 de puncte pentru prima oară din 2007 încoace.

    ►Împrumuturile de la Bursă ar putea continua şi în 2020 după ce în 2019 la Bursa de la Bucureşti s-au listat nu mai puţin de 17 astfel de instrumente.

     

    Imobiliare

    ►Piaţa imobiliară locală va livra în 2020 peste 67.000 – 70.000 de noi locuinţe.

    ►Zone noi din Bucureşti şi din ţară vor atrage noi proiecte de birouri. 

    ►Tranzacţiile-record din 2019 vor atrage noi investitori pe piaţa locală.

    ►Vânzările şi preţurile locuinţelor vechi din Capitală vor fi influenţate negativ de problemele sistemului termic.

    ►Apar primele proiecte rezidenţiale proiectate de la început pentru a fi închiriate. 

     

    Agricultură

    ►Norofert, producător de îngrăşăminte organice ecologice, şi Holde Agri Invest, companie antreprenorială care operează terenuri agricole, se vor lista la Bursa de Valori de la Bucureşti.

    ►Producătorii agricoli investesc în procesare, dotarea cu echipamente performate şi utilaje de înaltă precizie.

    ►Noul pariu al investitorilor din domeniul agricol este pe zootehnie, mai exact pe ferme de creştere a bovinelor. 

    ►Numărul producătorilor de legume va creşte. 

    ►Numărul producătorilor ecologici va trece de 10.000 în acest an. 

     

    Industria alimentară

    ►Continuă tranzacţiile pe piaţa alimentară şi a băuturilor. Îmbuteliatorul de apă La Fântâna este la vânzare, tranzacţia putând fi finalizată în acest an. 

    ►Consumul va continua să-şi încetinească ritmul de creştere.

    ►Sunt tot mai puţini oameni care vor să muncească în fabrici. 

    ►Pesta porcină va continua să afecteze industria cărnii după ce din a doua jumătate a anului 2017 piaţa a pierdut aproape 2 mld. euro. 

    ►Consumul de alimente bio va creşte şi în 2020 astfel că tot mai mulţi producători vor miza pe acest tip de produse. 

     

    Construcţii

    ►Dedeman, retailerul de bricolaj deţinut de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, ajunge la 2 mld. euro vânzări.

    ►Companiile private sunt cei mai mari investitori în domeniul construcţiilor.

    ►Locuinţele cu două camere rămân cele mai căutate în rândul cumpărătorilor.

    ►Jucătorii din bricolaj fac noi mutări, după ce, în 2019, mai multe reţele au anunţat că se concentrează pe online (Leroy Merlin), că se extind cu magazine fizice (Hornbach) sau îşi schimbă forma de organizare a businessului (Ambient).

    ►Producătorii de materiale de construcţii investesc în producţie.

     

    Piaţa muncii

    ►Deficitul de forţă de muncă va creşte. La începutul anului 2019, deficitul de forţă de muncă era de 308.000 de persoane.

    ►Rata şomajului va scădea sub 3,5%. 

    ►Numărul de cetăţeni străini care vor veni să lucreze în România va creşte.Cei mai mulţi vin din Vietnam, dar şi din Republica Moldova, Sri Lanka, Nepal şi India.

    ►Va creşte numărul de persoane care nu se regăsesc pe piaţa muncii sau în sistemul de educaţie şi formare profesională.

    ►Învăţământul dual va lua amploare. 

     

    Turism

    ►Campionatul European de Fotbal, cu 4 meciuri în România, va determina creşterea numărului de turişti străini.

    ►Lanţurile hoteliere internaţionale vor afilia noi unităţi.

    ►Cheltuielile românilor pentru vacanţe în străinătate vor creşte.

    ►Companiile low-cost îşi vor majora cota de piaţă. 

    ►Tarom va continua să se zbată pe pierderi, fără o strategie clară.

     

    Industria auto

    ►Ford România urcă spre 300.000 de maşini produse anual în 2020, odată cu demararea producţiei noului SUV Puma la Craiova, alături de EcoSport. 

    ►Automobile Dacia se pregăteşte să extindă capacitatea de producţie la peste 400.000 de unităţi anual, de la 350.000 în prezent, cel mai mare salt din ultimii zece ani. 

    ►Industria auto ar putea fi afectată de încetinirea industriei germane.

    ►Vinieta Oxigen din Capitală va încuraja tot mai mult achiziţia maşinilor puţin poluante, în detrimentul celor vechi. 

    ►Maşinile „verzi“ – electrice şi hibride – vor trece de 5% cotă de piaţă. 

     

    Retail

    ►Discounterul german Lidl va ajunge la afaceri de 2 mld. euro şi poate ataca poziţia de lider deţinută de Kaufland. 

    ►Cele 10 reţele din comerţul modern vor deschide 500 de magazine, marcând astfel un nou maxim.

    ►În România nu se vor mai deschide magazine de peste 5.000 mp.

    ►Comerţul modern va ajunge la o cotă de piaţă de 70%.

    ►Retailerii străini vor continua să îşi dezvolte noi formate de magazine, noi businessuri adiacente – restaurante, drogherii – şi noi branduri.

     

    Fuziuni şi achiziţii

    ►IMM-urile româneşti sunt noua redută de cucerit pentru fondurile de investiţii.

    ►România va avea o nouă tranzacţie de 1 mld. euro, prima după 2008, odată cu vânzarea fie a Enel, fie a CEZ, fie a ambelor afaceri aflate acum pe piaţă în căutare de cumpărător.

    ►Piaţa imobiliară va da cele mai multe tranzacţii de peste 100 de milioane de euro.

    ►Mid Europa va vinde operatorul de servicii medicale private Regina Maria şi va începe tatonările pentru exitul de la Profi.

    ►Una sau mai multe afaceri antreprenoriale româneşti mari (dintre cele mai valoroase 25 de businessuri controlate de oameni de afaceri locali) vor intra pe radarul investitorilor străini, fie ei strategici, fie financiari.

     

    Transporturi şi logistică

    ►Spaţiile logistice şi industriale accelerează spre 5 mil. mp în 2020.

    ►În 2020 se aşteaptă ca evoluţia traficului aerian local să se stabilizeze la o creştere în jur de 10%, la 20-22 milioane de pasageri.

    ►Efervescenţa de pe piaţă ar putea aduce noi tranzacţii din sectorul de logistică şi transporturi, în condiţiile în care Dedeman a investit deja în astfel de centre în 2019, iar P3 continuă expansiunea. 

    ►CFR va avea tot mai multe probleme din cauza lipsei de modernizare atât a infrastructurii feroviare, cât şi a materialului rulant.

    ►Un nou aeroport la Braşov ar putea scoate din izolare un centru important al României. 

     

    Energie

    ►În 2020 ar putea fi finalizată vânzarea CEZ, dar este posibil şi a Enel. Ce semnal transmite acest lucru? Cine ar putea veni în locul lor?

    ►Apetitul investiţional va fi mai ridicat decât în anii trecuţi, însă se va situa departe de ceea ce este necesar.

    ►Competiţia pentru clienţi va fi fi mai aspră în contextul liberalizării prognozate a pieţei de energie electrică şi gaz natural.

    ►Digitalizarea sectorului, inclusiv în ceea ce înseamnă reţele şi contorizare inteligentă.

    ►Decarbonarea sectorului în contextul eforturilor internaţionale de combatere a schimbărilor climatice.

     

    Sănătate

    ►Jucătorii privaţi din sfera serviciilor medicale private, o piaţă de 7 mld. lei anual, vor continua să-şi crească afacerile şi să anunţe noi achiziţii.

    ►Catena, cel mai mare jucător din retailul farmaceutic, business controlat de antreprenoarea Anca Vlad, merge către 1.000 de unităţi.

    ►Consolidarea din retailul farma va continua, apetitul pentru noi achiziţii fiind în creştere pentru jucătorii de la vârful clasamentului.

    ►Distribuţia de medicamente va rămâne o piaţă consolidată, fără prea multe schimbări.

    ►Companiile din producţia de medicamente vor continua să-şi crească portofoliul de medicamente fără reţetă (OTC).

     

    Telecom

    ►Ce ţinte vor alege ANCOM şi Guvernul pentru licitaţia 5G: taxe mari de licenţă sau acoperire ridicată pentru reţele?

    ►Va fi exclus Huawei din reţelele de comunicaţii din România?

    ►Deutsche Telekom şi OTE vor decide cui vând Telekom România.

    ►Vodafone va intra cu adevărat în jocul ofertelor fix-mobil.

    ►Consumul de servicii de internet şi preţul pentru conţinutul video vor modela piaţa.

     

    IT

    ►Ecosistemul de start-up-uri de IT rămâne în plină dezvoltare, iar goana după unicorni continuă.

    ►Va avea statul în sfârşit o politică de informatizare coerentă? Speranţele, relansate de ideea formării unei Autorităţi pentru digitalizare.

    ►Companiile vor acorda o importanţă mai mare soluţiilor de securitate cibernetică.

    ►Roboţii software şi automatizările din mediul de business vor continua în ritm alert.

    ►Va continua stagnarea pentru firmele româneşti de IT?

     

    Externe

    ►Escaladarea conflictelor de toate tipurile în lume: comerciale, militare, pentru apă, pentru pensii, contra inegalităţilor, pentru decarbonare.

    ►Într-o lume tot mai instabilă, va creşte cererea pentru active de rezervă, precum aurul, moneda elveţiană sau chiar proprietăţile din ţări sigure precum Elveţia.

    ►Cu toată creşterea riscurilor, oamenii vor continua să călătorească şi mai intens, iar transportul aerian global va cunoaşte o nouă creştere de cel puţin 5%.

    ►China va încerca să devină un jucător tot mai important geopolitic pe plan mondial, pe măsura economiei, dar S.U.A., prin puterea militară, o va contracara. Rusia va fi un arbitru, iar Germania  rămâne în continuare tăcută geopolitic, nu şi economic.

    ►Se vor lua măsuri mult mai dure decât până în prezent pentru reducerea poluării şi accelerarea către o lume a energiei nepoluante.

  • Compania Natională de Infrastructură Rutieră a cheltuit peste 1 miliard de euro în 2019. Câţi kilometri de autostradă a deschis?

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care se îndreaptă spre cheltuieli totale de 1 miliard de euro, a deschis anul acesta doar 43 de kilometri – loturile 3 şi 4 ale autostrăzii Lugoj – Deva. Fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, promitea că vor fi daţi în folosinţă circa 100 de kilometri de autostradă în 2019.

    În primele 10 luni ale anului 2019, CNAIR a avut un buget consolidat de 3,5 miliarde de lei (circa 733 milioane de euro), cu 35% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2018. Cum în 2018 cheltuielile totale au fost de 3,8 miliarde de lei, la o rată de creştere de 35%, rezultă că totalul cheltuielilor pe anul 2019 va fi de 5,1 miliarde de lei, adică mai mult de 1 miliard de euro.

    Lotul 4 al autostrăzii Lugoj – Deva ce cuprinde sectorul de 22 de kilometri dintre localităţile Şoimuş şi Ilia din judeţul Hunedoara a fost dat în circulaţie în luna august a acestui an. Lotul 4 este parte integrantă a coridorului 4 Pan european (Rin- Dunăre). Antreprenorul acestui contract în valoare de peste 419 mil. lei fără TVA a fost Asocierea S.C. TEHNOSTRADE S.R.L. – S.C. SPEDITION UMB S.R.L.

    Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj – Deva, cu o lungime de 21 de kilometri, a fost dat în exploatare pe 23 decembrie, cu restricţii de viteză şi tonaj. Viteza maximă permisă este 80 km/oră iar tonajul nu poate depăşi 7,5 tone. CNAIR a refuzat în vară să deschidă circulaţia pe cei 21 de kilometri dintre Ilia şi Holdea pe motiv că lucrările făcute de constructorul spaniol Comşa prezintă „numeroase defecte, degradări în evoluţie şi nu permit deschiderea traficului în condiţii de confort si siguranţă”.

    Contractul cu Comşa a fost reziliat în august, cu toate că lucrările erau finalizate în proporţie de 97%, iar firma încasase 94% din valoarea contractului. De la reziliere au fost executate trei expertize şi au fost realizate lucrările recomandate, printre care cele de repoziţionarea a aparatelor de reazem la podul peste Mureş.

    Potrivit datelor de pe site-ul CNAIR, valoarea contractului de proiectare şi execuţie a lotului 3 este de 580 de milioane de lei fără TVA, dintre care 492,9 milioane de lei fonduri de coeziune şi 86,9 milioane de lei de la Guvernul României. Construcţia lotului 3 al autostrăzii Lugoj – Deva ar fi trebuit să fie finalizată pe 27 mai 2016, conform datelor de pe site-ul CNAIR.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • BREAKING NEWS: Este oficial! Începe construcţia unuia dintre cele mai aşteptate proiecte din România. Autostrada care uneşte nordul de sudul ţării nostre

    Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunţat, în mod oficial, începerea construcţiei autostrăzii A7, Siret – Suceava – Ploieşti. Gheorghe Flutur a făcut anunţul după o şedinţă care a avut loc în prezenţa noului director general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Sorin Scarlat, precum şi a prefectului de Suceava, Alexandru Moldovan.

    Flutur a spus că în cadrul şedinţei s-au discutat perspectivele investiţionale în infrastructura rutieră din judeţ. „Cea mai bună veste este aceea că se va construi autostrada Siret – Suceava – Ploieşti (A7), care va fi finanţată din fonduri europene. Studiile de fezabilitate pentru tronsoanele Siret – Suceava, de 41 de kilometri şi Suceava – Paşcani, de 60 de kilometri, vor fi scoase la licitaţie până la sfârşitul acestei luni”, a spus şeful administraţiei judeţene. El a spus că valoarea estimativă pentru tronsonul Siret – Suceava este de 893 milioane lei, în timp ce pentru Suceava – Paşcani suma va fi de 1,3 miliarde lei. Flutur a precizat că lungimea totală a autostrăzii A7 este de 430 de kilometri, iar valoarea totală a investiţiei va fi de 4,9 miliarde de lei, cu tot cu TVA.

    În ceea ce priveşte Autostrada Nordului Suceava – Dej – Satu Mare, în cadrul şedinţei de marţia fost prezentată etapizarea proiectului şi tratarea în primă fază a centurilor ocolitoare de pe traseu, respectiv cele din Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei. „Acum se discută despre transferarea unor bani de la Programul Operaţional Infrastructură Mare la Programul Operaţional Regional, pentru ca aceste centuri să fie eligibile. În perioada imediat următoare vor veni specialişti din cadrul CNAIR pentru a discuta la concret realizarea centurilor”, a spus Gheorghe Flutur.

    Preşedintele CJ Suceava a mai declarat că la discuţii a participat şi directorul DRDP Iaşi, Mugurel Laicu, căruia i-a solicitat modernizarea DN2 Grăniceşti – Vama Siret, modernizarea unor porţiuni din DN 17 Suceava – Vatra Dornei, modernizarea drumului naţional Păltinoasa – Marginea – Vicovu de Sus, precum şi a tronsoanelor Adâncata – Zvorâştea, Rădăuţi – Gălăneşti, Sadova – Trei Movile – Ciumârna, precum şi investiţii în sensuri giratorii, scrie https://www.monitorulsv.ro/

     

  • Portul Constanţa a investit 3 mil. lei într-un drum de acces dinspre autostrada A4

    Reabilitarea drumului de acces al autovehiculelor dintre Poarta 7 şi Poarta 9 a fost finalizată. Reparaţiile acestui sector de drum, care face racordul cu Autostrada A4, au fost realizate din surse proprii ale Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (APMC), valoarea acestora fiind de 3 mil. lei. Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat pe 11 septembrie 2019, acestea având termen de execuţie 3 luni, potrivit reprezentanţii APMC.

    „Drumul a fost reparat şi modernizat pe o lungime de 2,3 kilometri, într-o zonă în care traficul rutier este tot mai aglomerat şi această reparaţie era impusă de nevoia de decongestionare rutieră. Drumul dintre Poarta 7 şi Poarta 9 era construit din dale de beton şi piatră spartă, nefiind reabilitat până acum, punând probleme autovehiculelor care circulau în zonă. Acum, drumul este asfaltat şi lărgit în unele zone“, anunţă reprezentanţii companiei de stat. 

  • O familie din Alba Iulia a obţinut în instanţă oprirea lucrărilor la autostrada A10 Sebeş-Turda

    O familie din Alba Iulia care a dat în judecată CNAIR şi constructorii lotului 1 al autostrăzii A10 Sebeş Turda, care trece foarte aproape de casa ei, a obţinut în instanţă oprirea lucrărilor până la instalarea unor panouri fonice. Decizia e definitivă.

    Tribunalul Alba a admis cererea formulată de proprietarii unei case situate în cartierul albaiulian Oarda de Sus, pe lângă care autostrada va trece la doar câţiva metri şi a dispus oprirea lucrărilor şi instalarea urgentă a panourilor care să izoleze fonic locuinţa.

    „Obligă pârâtele să monteze în regim de urgenţă panouri fonoabsorbante şi să îndeplinească măsurile pentru izolarea fonică a imobilului proprietatea reclamanţilor (…) cu omologarea acestora conform normativelor în vigoare, ecranarea imobilului de şantierul organizat în imediata apropriere a locuinţei reclamanţilor cu respectarea tuturor măsurilor de protecţie impuse prin autorizaţia de construire, acordul de mediu, studiu de impact, contract de execuţie aferente obiectivului de investiţii Autostrada Sebeş-Turda Lotul 1 – punct de lucru Oarda de Sus – în zona imobilului proprietatea reclamanţilor. Dispune încetarea temporara a executării lucrărilor la punctul de lucru Oarda de Sus al Autostrăzii Sebeş-Turda (…) Definitiva, provizorie şi executorie de îndată, fără somaţie şi fără trecerea vreunui termen”, se arată în soluţia Tribunalului Alba.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Trafic restricţionat pe autostrada Bucureşti-Piteşti, pentru înlocuirea parapetului

    Traficul este restricţionat, joi, până la ora 16.00, pe un tronson de trei kilometri al autostrăzii Bucureşti-Piteşti, unde au loc lucrări de înlocuire a parapetului.

    Potrivit Centrului Infotrafic, lucrările se efectuează între orele 10.45 şi 16.00 în zona localităţii Petreşti din judeţul Dâmboviţa.

    „Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că astăzi (joi-n.r.), în intervalul orar 10.45-16.00, pe sensul către Capitală al autostrăzii A1 Bucureşti-Piteşti, pe tronsonul kilometric 70 – 67, în zona localităţii Petreşti, judeţul Dâmboviţa, traficul rutier este restricţionat pe a doua bandă, pentru efectuarea unor lucrări de înlocuire a parapetului median”, au transmis reprezentanţii Poliţiei Române.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Cererea de finanţare pentru construcţia autostrăzii Sibiu-Piteşti a fost aprobată

    Proiectul a fost depus de CNAIR în calitate de beneficiar al finanţării nerambursabile alocate în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 şi a fost transmis la Comisia Europeană.

    Proiectul, în integralitatea sa, are o lungime de 122,11 km, fiind divizat in 5 secţiuni ce traversează trei judeţe: Sibiu, Vâlcea şi Argeş.

    În scopul implementării proiectului, Autostrada Sibiu – Piteşti a fost împărţită în 5 secţiuni, după cum urmează:

    – Secţiunea 1: Sibiu – Boiţa, între km 0+000 – km 14+150, cu o lungime de 14,15 km;

    – Lot 1.1: km 0+000 – km 13+170;

    – Lot 1.2: km 13+170 – km 14+150.

    – Secţiunea 2: Boiţa – Cornetu, între km 14+150 – km 44+500, cu o lungime de 30,35 km;

    – Secţiunea 3: Cornetu – Tigveni, între km 44+500 – km 81+900, cu o lungime de 37,40 km;

    – Secţiunea 4: Tigveni – Curtea de Argeş, între km 81+900 – km 91+761, cu o lungime de 9,86 km;

    – Secţiunea 5: Curtea de Argeş – Piteşti, între km 91+761– km 122+110, cu o lungime de 30,35 km.

    Astfel, considerând maturitatea şi orizontul de finalizare a fiecărei secţiuni, a fost stabilită următoarea strategie de implementare etapizată a proiectului:

    Etapa 1 –include:

    Proiectare şi execuţie lucrări pentru:

    – Secţiunea 1, Sibiu – Boiţa – lot 1.1, – L=13,17 km, valoare: 129.283.334,05 Euro fără TVA

    – Secţiunea 4, Tigveni – Curtea de Argeş – L=9,86 km, valoare: 422.082.053,90 Euro fără TVA

    – Secţiunea 5, Curtea de Argeş – Piteşti – L= 30,35 km, valoare: 387.025.316,04 Euro fără TVA

    – Completare studii necesare Secţiunea 1 – Lotul 1.2, Secţiunea 2 si Secţiunea 3.

    Etapa 2 – Proiectarea şi execuţia lucrărilor pentru Secţiunea 3, Cornetu – Tigveni – L= 37,40 km.

    Etapa 3 – Include proiectare si execuţie lucrări pentru:

    – Secţiunea 1, Sibiu – Boiţa, lot 1.2 – L= 0,98 km;

    – Secţiunea 2, Boiţa – Cornetu, L=-30,35 km.

    Obiectul cererii de finanţare este reprezentat de Construcţia autostrăzii Sibiu – Piteşti – Etapa 1.

    Obiectivul principal al cererii de finanţare îl constituie îndeplinirea principalilor indicatori tehnici ai etapei 1 după cum urmează:

    Construirea a 53,38 km de autostrada, inclusiv:

    – 6 noduri rutiere ;

    – 28 poduri si pasaje;

    – 10 viaducte;

    – 1 tunel;

    – 1 parcare de scurta durata;

    – 2 spatii de servicii;

    – 3 centre de întreţinere si coordonare.

    Potrivit sursei citate, economia de timp ce va fi atinsă ca urmare a construirii Autostrăzii Sibiu – Piteşti secţiunile 1, 4 şi 5 va fi de 57 minute/turism şi 54 minute/vehicul greu.

    Valoarea totală a proiectului este de 1.334.389.643,74 euro şi va fi finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 astfel: 85% din valoarea totală eligibilă aprobată, respectiv 875.548.843,35 euro va fi asigurată din Fondul de Coeziune, iar restul de finanţare în valoare de 458.840.800,39 euro lei va fi asigurată de la bugetul de stat.

    Perioada de implementare a Proiectului este de 103 luni, începând cu data de 16 iunie 2015 şi finalizându-se în 31 decembrie 2023.

     

     

  • CNAIR: Lotul 3 va fi deschis circulaţiei cu restricţii severe de tonaj şi viteză

    Lotul 3 al autostrăzii Lugoj – Deva va fi deschis ciculaţiei după remedierea problemelor constatate, dat în prima fază vor fi instituite restricţii severe de tonaj şi viteză, anunţă CNAIR. 

    CNAIR a solicitat expertului tehnic independent să prezinte un raport preliminar care să cuprindă analiza investigaţiilor în teren pentru autostrada Lugoj-Deva, lotul 3, km 56+220-77+361, potrivit unui comunicat al CNAIR remis MEDIAFAX.

    Prestatorului expertizei, IPTANA SA, i s-au solicitat în mod deosebit concluziile privind lucrările proiectate şi executate, la nivel de performanţă, cu indicarea posibilităţii deschiderei traficului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Olguţa Vasilescu: Sunt convinsă că hipsterii care au votat în mai Dreapta, joi au sărbători cu şampanie şi apoi au văzut 1.000 de km de autostradă construiţi de PNL

    Fostul ministru al Muncii Lia Olguţa Vasilescu l-a criticat sâmbătă pe Victor Ponta spunând că din cauza trădării lui, PSD, un partid de 40%, va ajunge în opoziţie. Vasilescu i-a transmis şi un mesaj făcând referire la fabula “Toporul şi pădurea”, de Grigore Alexandrescu.

    “Joi am pierdut guvernarea. Vestea bună este că foatrte curând românii o să poată să facă o comparaţie. Sunt convinsă că hipsterii care au votat în mai Dreapta, joi au sărbători cu şampanie şi apoi au văzut 1.000 de km de autostradă construiţi de PNL, au văzut trenurile aducânt Diaspora acasă, au văzut cele 20 de spitale nou construite de guvernarea lui Iohannis şi au văzut cum au dat năvală investitorii străini.

    Sigur că toate lucrurile acestea nu s-au întâmplat şi nici nu o să se întâmple. O să vadă cum li se taie veniturile, IT-iştii vor vedea cum o să le crească impozitele, o să vadă toţi angajaţii cum trebuie să meargă la lucru sâmbăta şi o să vadă bugetarii cum vor fi concediaţi. De ce credem că se întâmplă? pentru că s-au mai întâmplat? De ce nu îl credem pe Iohannis acum că nu vor tăia pensiile şi salariile. Pentru că asta ne-a spus Băsescu în 2009 şi ştim ce s-a întâmplat”, a spus Olguţa Vasilescu.

    Cititi mai mutle pe www.zf.ro

  • Răzvan Cuc îl invită pe preşedinte la o cafea, să-i explice despre infrastructură şi autostrăzi

    Preşedintele Iohannis nu cunoaşte ţara, pentru că paralel cu drumul naţional pe care s-a petrecut accidentul de sâmbătă era şi autostrada, pe care şoferul camionului putea să o folosească, a declarat sâmbătă Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor.

    „Dacă preşedintele nu are consilieri, îl primesc la o cafea şi îi pot explica preşedintelui cum este cu autostrăzile şi în ce stadiu suntem…Când vorbeşte de infrastructură, trebuie să şi cunoască zona. Ştiu că este complicat să cunoşti când te plimbi cu avioane private înmatriculate pe trei firme separate, ba în SUA, ba în Marea Britanie, ba în Luxemburg, este greu să vezi ce se întâmplă în România, dar lângă acel drum era o autostradă”, a spus Cuc.

    Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, sâmbătă, după ce 10 persoane au murit în urma unui accident produs în zona Ialomiţa, că de vină e nepăsarea „criminală” a PSD şi lipsa de infrastructură decentă. Şeful statului a transmis condoleanţe.

    „Avem nevoie de infrastrcutură rutieră, digitală. Astăzi avem dinpăcate încă o dată un exemplu de ce este absolută nevoie, de infrastrcutură decentă. Azi-dimineaţă la 6 şi ceva am primit un mesaj cutremurător. Între Urziceni şi Slobozia a avut loc un accident rutier groaznic cu 10 morţi şi aproape 10 răniţi grav. M-a întristat foarte mult. Ce poţi să spui, condoleanţe şi îmi pare foarte rău. Ce să înţelegem de aici? Să înţelegem că lispa de infrastrcutură ucide, precum şi corupţia ucide. Această nepăsare criminală a PSDiştilor costă vieţi de români. Dragii mei, avem nevoie de această infrastrcutră. Ideea cu autostrada nu este doar o ambiţie politică, în niciun caz un moft. Acum, în secolul XXI, secolul mobilităţii avem nevoie de infrastructură ca de aer, altfel pur şi simplu vom rămâne în urmă”, a declarat Klaus Iohannis, în Iaşi.

    Bilanţul final al accidentului rutier produs în zona localităţii Sfântul Gheorghe din Ialomiţa arată că 10 oameni au murit şi şapte au fost răniţi. Poliţiştii rutieri au stabilit că accidentul s-a produs după ce TIR-ul a pătruns pe contrasens şi a lovit microbuzul care ducea, sâmbătă dimineaţa, pasagerii spre locurile de muncă.

    Sursa: mediafax.ro