Tag: autoritati

  • Veşti proaste. O nouă variantă COVID a fost descoperită în Regatul Unit. Primele indicii sugerează că ar putea fi şi mai contagioasă

    O nouă variantă COVID a fost descoperită în Regatul Unit. Primele indicii sugerează că ar putea fi cu 10% mai contagioasă decât alte mutaţii ale Omicron.

    Autorităţile sanitare britanice studiază XE – o mutaţie a tulpinilor BA.1 şi BA.2 Omicron.

    Până pe 22 martie, în Anglia au fost detectate 637 de cazuri de XE.

    Profesorul Susan Hopkins spune că astfel de variante dispar de obicei „relativ repede”.

    „Până în prezent nu există suficiente dovezi pentru a trage concluzii cu privire la transmisibilitate, gravitate sau eficienţa vaccinului”, a declarat Hopkins pentru „The Sun”.

    Varianta a fost detectată, de asemenea, în Thailanda şi Noua Zeelandă.

    Un raport al OMS arată, conform Sky News, că estimările din primele zile indică faptul că noua variantă ar putea fi cu 10% mai contagioasă decât BA.2.

    „Cu toate acestea, concluzia necesită o confirmare suplimentară. XE aparţine variantei Omicron până când pot fi raportate diferenţe semnificative în ceea ce priveşte transmiterea şi caracteristicile bolii, inclusiv gravitatea”, au spus autorităţile sanitare britanice.

  • Cutremur agresiv cu magnitudinea 7,3 în Japonia. A fost declanşată alerta de tsunami

    Un cutremur cu magnitudinea 7,3 s-a produs miercuri în Japonia. Ulterior, specialiştii au revizuit magnitudinea mişcării seismice.

    Cutremurul puternic s-a produs în ocean, în largul coastelor de la Fukushima în nordul Japoniei.

    O agenţie japoneză a spus că seismul a avut loc la 60 de kilometri sub nivelul apei.

    Potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului din România, în ziua de 16 Martie 2022, la ora 16:34:28 (ora locală a României), s-a produs în apropierea coastei Honshu, Japonia, un cutremur semnificativ cu magnitudinea 5.8, la adâncimea de 50 de kilometri.

    Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 90km NE de Iwaki, 99km SE de Sendai, 103km E de Fukushima, 112km E de Koriyama, 130km SE de Yamagata, 141km NE de Hitachi, 165km NE de Hitachi-Naka, 166km NE de Katsuta, 174km NE de Mito, 193km NE de Utsunomiya, au precizat cei de la INCDFP.

    Nu sunt raportate victime şi pagube materiale. Autorităţile japoneze au emis alerta de tsunami.

    Regiunea a fost lovită şi de cutremurul devastator din 2011, urmat de un tsunami puternic, care a provocat un accident la centrala nucleară din Fukushima.

  • Tara unde amenda pentru cerşit este dublă faţă de cea pentru prostituţie. Legile „anti-balcanice” adoptate de autorităţi

    Poliţia din Alicante amendează aspru prostituţia şi cerşetoria. Amenda pentru prostituţie poate ajunge până la 1.500 de euro.Amenda pentru cerşetorie este de până la 3.000 de euro. 

    Plimbările pe stradă fără tricou pot aduce oamenilor amenzi.Un grup de români a ocupat ilegal apartamente în Spania.Membrii „clanului Marcel” au primit câte 5.000 de euro să părăsească locuinţele.

    Gata cu cerşetoria sau prostituţia la vedere în Alicante, Spania. Autorităţile au dat o lege care îi amendează pe cei care incită la prostituţie cu sume între 750 şi 1.500 de euro. Cerşetoria e amendată şi mai scump.

    Cei care trimit la cerşit minori sau persoane cu dizabilităţi primesc amenzi de până la 3.000 de euro. Legi similare au fost promulgate şi în Barcelona şi Valencia. Legea mai include amenzi şi pentru alte comportamente care par apucături pur româneşti.

    Poliţia îi poate amenda pe cei care merg pe stradă fără tricou, pe cei care ascultă muzică cu volumul la maxim în maşină şi pe cei care fac graffiti sau acrobaţii în locuri neautorizate.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Unde duce haosul din instituţii: autorităţile au relaxat condiţiile de carantină, dar nu au schimbat şi definiţia de caz la contactul direct

    Lipsa de coordonare între instituţiile statului iese din nou la iveală când două reguli privind carantina şi definiţia de caz contact direct nu se sincronizează ca durată.

    Comitetul de Situaţii de Urgenţă CNSU) a propus nişte reguli, adoptate ulterior, care prevăd carantina timp de 5 zile a persoanelor care au contact direct cu un caz pozitiv, însă definiţia de caz a Institutului de Sănătate Publică (INSP) spune că legatura epidemiologică între o persoană pozitivă şi contacţii ei se întinde pe o perioadă de 10 zile anterioare pozitivării.

    În acest context, dacă o persoană s-a întâlnit acum 10 zile cu un caz depistat pozitiv astăzi, este considerată contact direct şi trebuie să stea în carantină timp de 5 zile, deşi a trecut un timp dublu de la momentul întâlnirii.

    „Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 10 zile anterioare datei debutului”, se arată pe site-ul INSP într-un document actualizat la 1 februarie 2022.

    Tot la 1 februarie au intrat în vigoare însă noile reguli de carantină, care impun 5 zile în cazul contacţilor direcţi cu persoane infectate. Măsura a fost motivată din punct de vedere medical chiar de medicul Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare.

    „La varianta Omicron, persoanele care fac infecţia în urma unei expuneri o fac în primele 5 zile, indiferent dacă sunt sau nu vaccinate. După un contact cu risc infecţios, o persoană se va infecta la 5 zile”, potrivit lui Valeriu Gheorghiţă.

    Reprezentanţii INSP, contactaţi telefonic, nu au dorit să lămurească situaţia în care o persoană este contact direct şi se impune carantina, deşi a trecut perioada în care se putea infecta, după regulile CNSU. Nici Valeriu Gheorghiţă nu a putut fi contactat.

    „O să se schimbe şi metodologia în consecinţă, că incubaţia este mai scurtă, după cinci zile. Institutul (INSP – n.red.) trebuie să îşi pună la punct metodologia, conform cu noile reglementări”, a spus Adriana Pistol, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

    INSP este o instituţie aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii şi are mai multe centre, printre care şi Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, la conducerea căruia s-a aflat anterior Adriana Pistol.

     

    Cine este considerat contact direct, potrivit INSP?

    Contactul direct este definit ca:
     Persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
     Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
     Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă);
     Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute;
     Persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;
     Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.


    Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 10 zile anterioare datei debutului.

     

  • Autorităţile au pus egal între vaccinaţi şi nevaccinaţi în privinţa carantinei. Medicul Octavian Jurma: Campania de vaccinare este spulberată de aceste măsuri de relaxare

    În plin val cinci, autorităţile româneşti, de la Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, la Ministerul Sănătăţii, au decis ca de la 1 februarie perioada de carantină în cazul unui contact direct cu un caz pozitiv cu COVID-19 este de cinci zile, atât pentru persoanele vaccinate, cât şi pentru cei care nu s-au imunizat.

    Această măsură vine pe fondul unui apetit scăzut pentru vaccinare în rândul populaţiei, în contextul în care zilnic nu mai sunt nici 3.000 de români care vor să se imunizeze.

    În ţări precum Germania, Austria, Spania autorităţile fac clar distincţia între timpul de carantină pentru persoanele care au luat contact cu cazuri pozitive care sunt imunizate şi cei care nu au ales să se vaccineze. În plus, în România nici doza booster, despre care specialiştii au spus că este cea mai eficientă în cazul variantei Omicron, nu este luată în calcul.

    „E ultimul cui pe coşciugul vaccinării în România. Este o abandonare formală a intenţiei de a face distincţia între cei care s-au vaccinat şi cei care nu. Putem pune egal între cei care au trecut prin boală şi cei care s-au vaccinat, însă nu e totuna dacă cineva e vaccinat sau nevaccinat în ceea ce urmează. Este o măsură decisă mai degrabă pe criterii politice, justificate economic în sensul în care statul nu mai vrea să îşi asume costuri pentru persoana ţinută în carantină. Pentru noi, campania de vaccinare este spulberată de aceste măsuri de relaxare. Acum, facem 0 diferenţă între vaccinaţi şi nevaccinaţi, nu se consideră nici boosterul ca validare pentru certificatul verde, noi nu mai urmăm Europa nici măcar la lucrurile acestea simple. Consecinţele vor fi mult mai mare decât par”, a atras atenţia medicul Octavian Jurma.

    El spune că România nu a ajuns nici măcar în vârful valului al cincilea, însă autorităţile se grăbesc să anunţe sfârşitul pandemiei. În ultimele zile, autorităţile anunţă zilnic 35.000-40.000 de cazuri noi de infectare cu COVID-19, iar gradul de pozitivare din totalul testelor realizate este de peste 32%.

    „Cel mai tare mă îngrijorează retorica legată de certificatul verde, că este declarat inutil. Noi suntem în negare oficială din punctul de vedere al pandemiei. Există un procent de populaţie de 30% din Româniaî, foarte activă, oameni educaţi care, dacă vor fi siliţi să îşi trimită copiii la şcoală fără siguranţă, în clase care sunt laboratoare de infectare, dacă vor fi obligaţi să meargă la muncă unde nu mai există nicio obligaţie, e un segment de populaţie care va fi foarte anxios să îşi reia activitatea normală dinainte de pandemie”, a mai explicat Octavian Jurma.

     

     

  • Autorităţile au modificat în linişte regulile de izolare în caz de COVID

    Perioada de izolare pentru persoanele confirmate cu infecţia cu COVID-19 este scurtată din nou la 5 zile pentru persoanele vaccinate şi 7 zile pentru nevaccinaţi, potrivit unui răspuns al medicului Adriana Pistol, şefa Centrului Naţional pentru Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile.

    Şefa INSP nu a precizat dacă măsura este publicată în Monitorul Oficial, însă în cazul şcolilor, într-un ordin comun al Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Educaţiei, se precizează că un copil reia prezenţa fizică după 7 zile pentru cei nevaccinaţi şi după 5 zile pentru cei vaccinaţi sau trecuţi prin boală.

    Şi Raed Arafat a spus în conferinţa de presă de luni, 31 ianuarie, prin care a anunţat măsurile de relaxare că o persoană vaccinată stă în izolare cinci zile, după această perioadă poate să circule.

    Este a doua modificare privind perioada de izolare în caz de boală, după ce până acum, această perioadă în cazul unui pacient pozitiv era de 7 zile pentru vaccinaţi şi 10 pentru cei care nu s-au imunizat.

    Încă de la începutul anului, autorităţile au făcut mai multe modificări şi au pus în practică mai multe măsuri de relaxare, atât pentru călătoriile din alte ţări spre România, cât şi pentru persoanele care intră în carantină sau sunt depistate cu COVID.

  • Începe marea debirocratizare: certificatul de naştere, diploma de studiu, autorizaţiile de construire sau CIF-urile nu vor mai fi cerute în copie de către autorităţi

    Certificatul de naştere, de căsătorie sau de deces, diploma de studii, autorizaţiile de construire, autorizaţiile emise de Inspectoratul pentru Situaţii de urgenţă sau codurile de identificare fiscală ale firmelor fac parte din lista documentelor care nu vor mai fi cerute în copie de către autorităţile din România.

    Începând cu 1 ianuarie 2022, o lege care vizează marea debiro­cratizare a intrat în vigoare şi promite schimbări importante în ceea ce priveşte interacţiunea între cetăţeni şi autorităţile publice (Legea nr. 267/2021 pentru completarea OU a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative).

    Irina Stănică, senior managing associate în cadrul casei de avocatură KPMG Legal – Toncescu şi Asociaţii, a realizat, la solicitarea ZF, o sinteză a principalelor tipuri de documente care nu vor mai fi cerute în copie de către autorităţi şi aplicabilitatea măsurilor din noua lege:

    1. Categorii de documente vizate

    Pentru corecta identificare a categoriilor de documente ale căror copii nu vor mai putea fi solicitate de autorităţile publice în format fizic, trebuie menţionat că nu este vorba doar de documentele pe care autorităţile solicitante le-au emis ele însele, ci de orice documente emise de către instituţii publice sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din România.

    Astfel, intră în categoria docu­mentelor ale căror copii nu vor mai putea fi solicitate în format fizic, având în vedere noile reglementări, docu­mentele de stare civilă, precum: certifi­catul de naştere, certificatul de căsă­torie, certificatul de deces. De aseme­nea, nu vor mai putea fi solicitate copii ale documentelor de studiu: diploma de studiu, supliment la diploma de studiu, scrisoarea de acceptare la studii sau copii ale docu­mentelor ce atestă atribuirea unui drept, precum: per­misul unic/Cartea albastră a UE, permisul de şedere temporară sau pe termen lung, avizul de angajare, cartea de rezidenţă, cartea de rezidenţă permanentă.

    O altă categorie de documente ale căror copii nu vor mai putea fi solicitate o reprezintă aceea a documentelor ce atestă obţinerea unor avize sau autorizaţii, precum: avizul tehnic de specialitate, autori­zaţiile emise de diverse instituţii (de ex. autorizaţie de construire, de mediu, autorizaţii ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă etc.). În cazul în care se solicită furnizarea serviciului public de către o persoană juridică, acesteia nu îi vor putea fi solicitate copii ale certificatului de înmatriculare a societăţii ori de înscriere în registre, în cazul altor entităţi cu personalitate juridică (de ex. în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor). De asemenea, nu vor mai putea fi solicitate copii ale codurilor de identificare fiscală (CIF). În plus, considerăm că nu vor putea fi solicitate nici copii ale certificatelor cu înscrierile de menţiuni efectuate la Oficiul Registrului Comerţului.

    Ca o concluzie generală, apre­ciem că orice proces de furnizare a unui ser­viciu public trebuie condus de prin­cipiul minimizării volumului de infor­ma­ţii pe care autoritatea publică ar pu­tea să îl pretindă beneficiarului, urmând ca aceste informaţii să fie obţi­nute direct de la sursă, respectiv de la autoritatea publică care a ge­ne­rat acea infor­maţie. Altfel spus, au­to­ritatea publică chemată să furnizeze ser­viciul public trebuie să se îndrepte întot­deauna către autoritatea publică sur­să, iar nu către beneficiarul ser­viciului, în vederea obţinerii de infor­maţii, cu atât mai mult cu cât în unele situ­aţii este vorba de aceeaşi autoritate publică.

    2. Aplicabilitatea noilor măsuri

    Noile prevederi stabilesc faptul că li se interzice tuturor instituţiilor pu­bli­ce şi organelor de specialitate ale ad­mi­nistraţiei publice centrale să so­licite per­soanelor fizice sau persoa­ne­lor ju­ri­dice, în vederea soluţionării cere­rilor pentru furnizarea unui serviciu public, copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către instituţii publice sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.

    Autorităţile vor putea solicita copii sau extrase ale respectivelor documente în format electronic autorităţilor emitente în baza consimţământului expres al beneficiarului serviciului public.

    Măsurile adoptate recent reprezintă un pas înainte în eficientizarea procesului de furnizare a unui serviciu public de către autorităţi. Astfel, beneficiarii direcţi ai dispoziţiilor noii legi sunt atât persoanele fizice, cetăţenii UE, ai SEE, Confederaţiei Elveţiene, cetăţenii statelor terţe, cât şi persoanele juridice române sau străine, câtă vreme sunt îndeplinite următoarele cerinţe: aceste persoane să solicite autorităţilor publice din România furnizarea unui serviciu public (sunt beneficiari ai respectivului serviciu), iar documentele să fi fost emise de instituţii publice sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din ţara noastră.

    În afară de beneficiarii direcţi, apreciem că şi autorităţile publice vor resimţi efectele acestei debirocratizări, prin reducerea volumului dosarelor pe care le vor înregistra. În plus este nevoie de adoptarea unor noi proceduri de schimb de date între autorităţi pentru punerea efectivă în aplicare a Legii nr. 267/2021. Este de aşteptat ca în primele luni de la intrarea în vigoare a legii să existe anumite impedimente în aplicarea ei, până la identificarea canalelor de comunicare a informaţiilor pe care autorităţile le obţineau prin solicitarea copiilor după documente.

     

  • Bode cere autorităţilor locale să informeze muncitorii sezonieri pentru Belgia despre vaccinare

    Solicitarea a venit de la autorităţile din Belgia, a explicat Bode în cadrul unei videoconferinţe cu prefecţii care a avut loc joi.

    „În 15 decembrie aţi primit un mesaj privind cetăţenii români, muncitori sezonieri în domeniul culegerii de legume şi fructe cultivate în sere care urmează să facă deplasări la ferme în Belgia. Autorităţile belgiene consideră că aceşti cetăţeni români, nevaccinaţi în cea mai mare parte probabil, vor intră în contact direct cu populaţia din zona ceea ce ar avea că efect creşterea răspândirii virusului. Ne-au cerut să realizăm o campanie de informare, vorbim de măsuri sanitare pe care să le respecte în Belgia şi recomandarea de vaccinare având că grup ţintă aceşti cetăţeni”, a spus Bode.

    Ministrul de Interne a cerut prefecţilor să raporteze măsurile luate din 15 decembrie.

  • Cea mai mare firmă de taxi din Paris a suspendat utilizarea Tesla Model 3 după un accident fatal. Autorităţile suspectează abuzul pilotului automat ca fiind cauza incidentului

    G7, cea mai mare firmă de taxi din Paris, a suspendat utilizarea maşinilor Tesla Model 3 după ce un taximetrist ce conducea vehicului electric a fost implicat într-un accident mortal în weekend, relatează BBC News.

    O persoană a murit şi alte 20 au fost rănite, după ce un şofer a pierdut controlul vehiculului.

    Tesla a negat orice problemă tehnică a maşinii, care are caracteristici de auto-conducere, cum ar fi direcţia automată.

    Procurorii din Paris au deschis o anchetă pentru acuzaţii de omor din culpă şi vătămare accidentală.

    Miercuri, ministrul francez al Transporturilor, Jean-Baptiste Djebbari, a declarat că nu există nicio sugetie, în acest stadiu, că accidentul ar fi legat de o problemă tehnică.

    Directorul executiv al Tesla Europe i-a transmis ministrului că nu au existat alerte de siguraţă legate de model când au discutat marţi seară.

    Potrivit rapoartelor, accidentul a implicat un şofer de taxi în afara serviciului care îşi ducea familia la un restaurant.

    Presa franceză a declarat că vehiculul a lovit doi pietoni, un semafor şi o dubă.

    Tehnologia de asistenţă Tesla permite vehiculelor sale să vireze, să accelereze şi să frâneze automat.

    Dar firma a fost acuzată că induce în eroare, deoarece tehnologia nu conduce automat maşina, iar şoferii trebuie să menţină controlul şi atenţia în orice moment.

    Tesla a comercializat funcţia ca „Pilat automat” şi a promis „conducere automată completă”, care este acum disponibilă pentru unii utilizatori într-o versiune beta.

    Utilizatorii au abuzat frecvent de sistem în trecut, cu exemple variind de la folosirea telefoanelor în timp ce maşina conduce nesupravegheată până la schimbarea scaunelor, lăsând vehiculul fără şofer.

    La începutul acestui an, autorităţile americane au deschis o investigaţie oficială asupra sistemului Autopilot, în urma a 11 accidente Tesla din 2018 în care au fost implicate vehicule de urgenţă.

     

  • Cum se protejează marile reţele de socializare, precum TikTok, Snapchat sau YouTube de tirul autorităţilor din SUA: Se leapădă de Facebook

    TikTok, Snapchat şi YouTube sunt cei mai noi giganţi ai tehnologiei care au fost chestionaţi de senatorii americani cu privire la preocupările legate de siguranţa utilizatorilor tineri, relatează BBC News.

    Pe parcursul a aproape patru ore de audieri desfăşurate luni, aceştia au încercat să se diferenţieze de Facebook, care s-a confruntat cu un control din ce în ce mai mare din partea politicienilor în ultimele luni.

    În declaraţiile sale de deschidere, senatorul Richard Blumenthal a adăugat: „Auzim aceleaşi poveşti de rău. Problema este clară – tehnologia speculează vulnerabilitatea copiilor şi adolescenţilor pentru a câştiga mai mulţi bani. Pentru asta, cineva trebuie să fie responsabil”.

    Facebook, acuzat că dăunează bunăstării mintale a copiilor, s-a confruntat cu solicitări tot mai mari de reglementare.

    Dar Snapchat le-a spus senatorilor că nu aparţine aceleiaşi categorii.

    „Snapchat a fost construit ca un antidot pentru reţelele sociale”, a declarat Jennifer Stout, vicepreşedintele pentru politici publice globale Snap.

    Între timp, şeful de politici publice TikTok, Michael Beckerman, a declarat la audiere: „TikTok nu este o reţea socială bazată pe adepţi”.

    Cu toate acestea, TikTok a fost acuzat că algoritmul său oferă conţinut dăunător adolescenţilor, mai ales pe plan mental.

    Ca răspuns pentru acuzaţiile aduse de fostul oficial Facebook, Frances Haugen, care susţine că gigantul tech era conştient de impactul toxic pe care Instagram îl are asupra adolescenţilor, Mark Zuckerberg a spus că platforma a făcut eforturi pentru a lupta împotriva conţinutului dăunător.

    „Ne pasă profund de probleme precum siguranţa, bunăstarea şi sănătatea mintală a utilizatorilor”, a spus el într-o scrisoare postată pe Facebook.

    Senatorii au, de asemenea, îngrijorări tot mai mari atât cu privire la cenzură, cât şi cu privire la răspândirea dezinformării.

    Unii oficiali spun că legislaţia care protejează reţelele sociale de a fi date în judecată – cunoscută sub numele de Secţiunea 230 – trebuie revizuită.

    Privită iniţial ca o modalitate de a proteja furnizorii de internet precum BT sau Comcast, a devenit principalul scut pentru site-uri uriaşe precum Facebook, Twitter şi YouTube, care nu pot revizui fiecare postare a utilizatorilor înainte de publicare.

    Cu toate acestea, mulţi politicieni americani susţin că legislaţia este depăşită, iar reţelele sociale trebuie trase la răspundere.