BusinessMagazin

Tag: autoritate

  • BREAKING: Un mare retailer online din România a fost amendat cu 1,6 mil. lei de Consiliul Concurenţei

    „În cadrul analizei modalităţii prin care Corsar a preluat controlul aupra domeniilor de internet marketonline.ro, mediadot.ro şi azerty.ro, autoritatea de concurenţă a constatat că operaţiunea a fost pusă în aplicare înainte de a primi autorizarea din partea Consiliului Concurenţei, prin listarea pe cele trei site-uri a ofertei de produse aparţinând Corsar, precum şi procesarea şi livrarea produselor către clienţi”, conform unui anunţ al Concurenţei.
     
    ZF a scris în exclusivitate în mai 2016 despre negocierile cel.ro pentru achiziţia celor trei domenii, iar în august a arătat, printr-un nou articol, că tranzacţiile au fost perfectate. Reprezentanţii cel.ro nu au comentat la vremea respectivă informaţiile ZF.
     
    „Conform legislaţiei în domeniu, orice operaţiune de concentrare economică (fuziuni, achiziţii, preluarea de control), în cadrul căreia cifra de afaceri cumulată a companiilor implicate depăşeşte echivalentul în lei a 10.000.000 euro şi când cel puţin două dintre companii au realizat pe teritoriul României, fiecare în parte, o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei a 4.000.000 euro, trebuie notificată Autorităţii de Concurenţă înainte de a fi pusă în aplicare.
     

  • Liderul formaţiunii Dreapta Liberală, despre legea privind autoritatea poliţiştilor: Permite ca Poliţia să acţioneze discreţionar

    “Azi în România, politiştii beneficiază de prezumţia de legalitate numai în virtutea faptului că sunt poliţişti, existând astfel posibilitatea unor abuzuri fără ca acestea să poată fi contracarate. În forma în care a fost adoptată, legea prevede numai drepturi pentru politişti, nu şi obligaţii, permiţându-le acestora să decidă discreţionar şi fără o bază reală intervenţia pe proprietatea privată.
     
    Asfel, poliţiştii, sub pretextul conferit de lege pot intra în proprietatea privată pentru: plantarea de probe şi ”găsirea” lor în cursul unor astfel de intervenţii, înlăturarea unor probe, ştergerea urmelor unor acţiuni ilegale anterioare, sustrageri de bunuri, răzbunări…”, a declarat Viorel Cataramă, pentru MEDIAFAX.
     
     

  • Alexandru Reff, country managing partner / Deloitte România şi Moldova: “Leadershipul este ineficient fără competenţă, însă devine de-a dreptul nociv în absenţa caracterului”

    Carte
    de vizită
    ¶ Şi-a început cariera în Deloitte în 1997 ca avocat, fiind apoi partener coordonator al departamentului de servicii fiscale şi juridice
    ¶ Este fondator al Reff & Asociaţii, societatea de avocaţi care reprezintă reţeaua internaţională de avocaţi Deloitte Legal în România
    ¶ Este de părere că leadershipul nu ţine de autoritate formală, ci de o trăire autentică şi acţiune energică şi consecventă

  • Adrian Sârbu, fondator Ziarul Financiar: „Cât va exista o Românie care are o viaţă şi în business, va exista şi Ziarul Financiar.“

    Cum se construieşte însă un ziar de la zero într-o economie care-şi ura antreprenorii, de ce a reuşit Ziarul Financiar să devină standardul într-un peisaj cu alte sute de publicaţii, unele chiar economice, şi cum ar putea arăta ZF în următorii 20 de ani? Adrian Sârbu, fondatorul Ziarului Financiar, spune că atâta timp cât se va face business în România, ZF va fi aici, cu jurnalişti care se vor transforma în branduri, cu comunităţi care vor gravita în jurul lor, dar care vor fi ocrotite tot de umbrela ZF. Şi nu, deocamdată nu există vreun plan de exit.

    Ideea

    „Cinstit vorbind, mi-am dorit Ziarul Financiar şi mi-l doresc pentru totdeauna. Este, să-i spunem, creaţia cea mai prestigioasă la care am aspirat şi pe care cu ajutorul colegilor am şi reuşit să o materializez.

    De ce mi-am dorit asta? Produse de succes de genul acesta în lume sunt două: Financial Times şi Wall Street Journal. În Europa Centrală şi de Est nu mai există un produs cu acest tip de autoritate, or mie mi s-a părut că un astfel de produs media, care la început a fost ziar, consacra trecerea României de la comunism la capitalism. Aşa a fost gândit şi comunicat ZF. În anii ‘90 erau o mie de ziare şi de publicaţii, dar nu era niciunul ca acesta. Şi nu a fost multă vreme, până în ‘98, când l-am lansat noi.”

    Ce a adus ZF diferit?

    „Să nu facem confuzie între economic şi business. Ziarul Financiar este un ziar despre business, despre afaceri, cum se spune în româneşte, şi nu despre politici economice, care sunt mai mult sau mai puţin confluente cu businessul. Ziarul Financiar era practic un ghid de comportament de management şi de etică pentru o clasă nouă de antreprenori în devenire.

    De ce m-am gândit la el? Încă din anii ’70, când eram student, citeam Financial Times sau Wall Street Journal, pe care le cumpăram de la ambasada americană printr-un prieten, după care le citeam cu rândul, pentru că nu exista internet pe vremea aia. Citeam cu rândul cu taxă, plăteam 10 lei ca să avem o zi un Financial Times, un Wall Street Journal, deci aceste produse erau în mine de mult. În momentul în care m-am întâlnit cu capitalismul după ’90, proiectul a venit natural, aşa cum îţi vine în minte o memorie a unui miros din copilărie sau a unei amintiri frumoase. Ca să răspund pe scurt, Ziarul Financiar a rezonat cu mine ani de zile, încă dinainte de ’89. Am avut posibilitatea după ’95 să mă gândesc mai concret la ea, deja MediaPRO dăduse drumul la o divizie de publishing, apăruse cu mare succes ziarul ProSport, aveam reviste, exista Mediafaxul (agenţia de ştiri), unde era un departament economic destul de serios, economic şi de business, dar în principal pe informaţie economică. A fost un proiect înainte de timpul lui, iar ZF este un produs care s-a limpezit cum se limpezeşte şi vinul bun după ani de zile.”

    Prima echipă

    „Am vrut să pornesc, evident, cu un român, din păcate nu l-am găsit. M-am dus la Londra, am luat legătura cu nişte ziarişti, am mai întrebat încolo-încoace şi mi-au recomandat doi cetăţeni. Pe unul îl cunoşteam din ’96, era un foarte bun jurnalist la The Economist, Joe Cook, iar pe celălalt l-am cunoscut la Londra, David Short (Financial Times).

    Jurnaliştii de la The Economist erau cei care dădeau, pe vremea aia, tonul în tot ce înseamnă o ideologie de business şi economic în lume, la fel şi cei din Financial Times. Acestea nu sunt produse ale clasei de business, sunt produse ale elitei media din business. Oamenii aceştia au făcut tot ce au putut împreună cu o echipă pe care am pus-o la muncă, unii veniţi din Mediafax, alţii veniţi din altă parte. Asta a fost prima fază.

    Ideologia clară pe care i-am dat-o de la început, asumarea acestei ideologii de către echipa editorială şi capacitatea de marketing pe care am avut-o în grup ca să îl pot promova i-au creat produsului atât atractivitate, cât şi autoritate, ceea ce este esenţial pentru un brand media. Apoi, România după 2000 a decolat din punct de vedere business, a aspirat la NATO, a aspirat la Europa, a plutit pe valul creşterii economice în 2000-2007.

    Apoi s-a întâmplat ceea ce îmi doream şi anume ZF a fost perceput ca produsul reprezentativ cu care se valida fiecare om de business din România şi când spun om de business mă refer preponderent la antreprenori, dar şi la manageri. A fost şi un produs, să îi spunem, de trend. Eşti în business, trebuie să citeşti Ziarul Financiar, citeşti Ziarul Financiar, înseamnă că eşti în business, nu eşti undeva în afara businessului. Aici erau informaţiile, topicele şi dezbaterile cele mai hot din lumea businessului din România.

    Erau dificultăţi ca să îl impunem pe piaţă. Cu tot efortul, nu a fost acceptat de piaţă, nici de comunitatea de advertising, nici de clienţi, abia după patru-cinci ani l-au acceptat. Nu a fost acceptat nici de cititori. Am început cu 50.000 de copii şi până la urmă s-a dovedit că nu era un produs de tiraj, era un produs de comunitate.”

    Cum ajung oamenii la ZF?

    „Politica mea este cunoscută, oameni noi. Oameni noi, motivaţi, credincioşi, religioşi în profesie şi valorile etice ale profesiei, nu sunt lucruri noi astăzi faţă de cum erau acum 25 de ani, când am făcut ProTV-ul, Mediafaxul, Ziarul Financiar, altele. Asta e reţeta, lideri editoriali şi de business care să îşi înţeleagă menirea şi meseria, şi care să aducă oameni capabili care să înveţe şi să livreze.

    Ziarul Financiar a generat un segment nou în mass-media românească. Aveam de toate, aveam şi tabloide, şi politice, şi caricaturi, şi porno, dar noi practic am construit de la zero un segment nou de media în România, media de business.

    Sigur, sunt foarte multe lucruri pe care aş vrea să le mai facem în produsul acesta, nu am un dubiu că o să le facem, ţine de resurse, timpul nostru, oameni, pentru că între timp brandul nu mai este un ziar, brandul este o instituţie.

    Ziarul Financiar trage după el comunitatea de business, de aceea este respectat. Oamenii se regăsesc în aşteptări, nu numai în realizări şi sigur se regăsesc şi în întrebările personale, în problematică, în nelinişti, în opinii comune.

    ZF este o excepţie, am reuşit prin excepţie. Excepţionalismul proiectelor care mă atrag pe mine şi al echipei care în fiecare zi trudeşte aici. Produsul ăsta e o galeră.”

    Este ZF de vânzare?

    „Nu am avut niciodată planul ăsta, de a vinde, tot felul de cetăţeni au dat târcoale pe aici şi când am avut dificultăţi, dar realitatea pe care unii o înţeleg sau nu este că produsul nu poate exista decât în configuraţia asta. Deocamdată nu are sens un exit şi nu mă interesează asta şi practic şi cuvântul exit este puţin nepotrivit aici. Exitul în general este pentru băieţii pleşcari sau investitorii pleşcari sau de chilipir, să spunem aşa, sau investitori care sunt parte a unui proces şi nu neapărat sunt creatorii acelui proces.”

    Ce va fi ZF în 20 de ani?

    „O comunitate sub o umbrelă de brand, o comunitate de jurnalişti care ei înşişi sunt branduri şi care nu va mai putea supravieţui exprimându-se doar în română. Ziarul Financiar este un produs al unei elite economice şi ideologice şi al unei alte mulţimi de oameni care aspiră la statutul acestei elite de ideologie de business. Cât va exista o Românie care are o viaţă şi în business, va exista şi acest produs. Dar vor creşte mai mult brandurile jurnaliştilor care scriu împingând la rândul lor brandul ziarului.”

  • Autoritatea pentru Prelucrarea Datelor răspunde după ce le-a cerut date jurnaliştilor de Rise Project în scandalul VALIZA: Am primit o sesizare de la o persoană fizică

    “Ca urmare a sesizării primite de la o persoană fizică, care a semnalat posibile încălcări ale legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal, prin postările realizate de Rise Project în spaţiul public, în temeiul competenţelor legale de monitorizare şi control ale Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, au fost solicitate informaţii referitoare la situaţia semnalată (…) Autoritatea de Supraveghere precizează în mod ferm că demersurile sale se înscriu exclusiv în sfera atribuţiilor legale, fără a aduce atingere libertăţii presei şi fără a interfera în vreun fel cu exercitarea competenţelor şi atribuţiilor legale ale altor instituţii ale statului”, precizează Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, într-un comunicat de presă postat pe site-ul instituţiei.

    Joi, Rise Project a anunţat pe Facebook că Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPCP) le-a solicitat jurnaliştilor să divulge sursele în cazul valizei găsite în Teleorman, acuzându-l pe Liviu Dragnea că este în spatele acestor presiuni.

    „Gruparea -Dragnea- încearcă să intimideze Rise Project invocând legislaţia europeană, după ce ei înşişi au fost acuzaţi că ar fi furat bani europeni. Astăzi (joi-n.r), prin această notificare, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPCP) ne solcită divulgarea surselor în cazul #TeleormanLeaks şi informaţii despre toate datele pe care le deţinem. ANSPCD mai ameninţă cu penalităţi de 20 de milioane de euro în caz că nu furnizăm acces la sistemele noastre informatice”, au scris jurnaliştii de la Rise Project, pe Facebook.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sorin Grindeanu anunţă public ce SALARIU are la ANCOM: Vă rog să mă ajutaţi să nu mai am probleme acasă

    Sorin Grindeanu spune că venitul său este de 8.000 de lei, precizând, în glumă, că are probleme cu soţia pe această temă.

    “Am o chestiune personală sau două pe care vreau să le spun. Poate la voi am mai mult succes decât am la colegii voştri din Bucureşti. Vă rog să mă ajutaţi să nu mai am probleme acasă. Fac un apel la voi şi vă spun că de abia am reuşit să o conving pe nevasta mea. Să ştiţi că nu am 10.000 de euro salariu, salariul meu este de 8.000 de lei.

    Aşa că toată istoria asta, acum dacă întrebi pe oricine şi s-ar face un sondaj, cred că nouă din zece ar spune că Grindeanu are 10.000 de euro pe lună. Am făcut apelul ăsta pentru că sunteţi mult mai apropiaţi de mine şi să mă ajutaţi ca lună de lună, soţia mea care este o cititoare de presă, să nu mai meargă pe anumite căi greşite, îmi pare rău că nu am venit cu fluturaşul. Mi-aş dori, să ne înţelegem, să am un astfel de salariu, dar nu e cazul”, a declarat, presei, Sorin Grindeanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RĂSTURNARE de situaţie. Ce s-a întâmplat la ING după EROAREA de luni, care i-a costat pe utilizatori dublarea tuturor plăţilor

    „Ca urmare a apariţiei în mass-media, în data de 8.10.2018, a unor informaţii referitoare la faptul că, pentru o parte din clienţii ING Bank au fost dublate tranzacţiile realizate cu cardurile online, la ATM-urile şi POS-urile altor bănci, echipa de control a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) s-a autosesizat, fiind astfel iniţiat un control operativ”, se scrie într-un comunicat de presă al Autorităţii.

    În consecinţă, ANPC a solicitat băncii un punct de vedere cu privire la acest incident operaţional.

    „În urmă verificărilor efectuate, banca a emis, în dată de 9.10.2018, un punct de vedere prin care recunoaşte faptul că, în dată de 8.10.2018, începând cu ora 14.00, ING Bank a identificat dublarea tranzacţiilor efectuate de un număr de 225.525 consumatori, clienţi ai băncii, fiind astfel afectate interesele economice ale acestora”, se subliniază în comunicatul de presă al Autorităţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transformarea inteligentă a afacerilor

    Potrivit ultimelor date ale International Data Corporation (IDC), companie de cercetare şi consultanţă în IT, piaţa centrelor de date din România în 2018 a ajuns la o valoare de aproximativ 50 de milioane de dolari. Creşterea cotei de piaţă a Lenovo, de la 6,5% în 2017 la 11% în acest an, arată că strategia pe termen lung aleasă de companie pentru piaţa locală a fost una corectă.
    „România este o piaţă-cheie pentru noi în Europa de Sud-Est, prin urmare încercăm să adoptăm aici strategia Lenovo de a fi cel mai de încredere partener în ceea ce priveşte centrele de date, susţinând transformarea inteligentă a clienţilor”, remarcă Srdjan Vucicevic, General Manager, Lenovo DCG South East Europe. „Suntem însă conştienţi de faptul că această sarcină necesită construirea unei fundaţii solide, de aceea oferim un portofoliu de produse şi soluţii care să asigure nevoile clienţilor oferindu-le rapiditate, flexibilitate, încredere şi siguranţă. Ştim că aceşti clienţi au nevoie de un partener tehnologic care să îi ajute să navigheze prin peisaj şi să implementeze soluţii care să le susţină nevoile digitale. Facem tot ceea ce ţine de noi pentru a fi partenerii clienţilor noştri, şi nu doar cei care le vând un produs.”


    „Mai mult, credem cu tărie în partenerii locali de afaceri. Vrem să ne adresăm nevoilor clienţilor alături de revânzători de încredere. Din acest motiv, plănuim să dezvoltăm constant relaţia cu acele companii care pot genera valoare adăugată pentru clienţi. Aici ne referim la companiile ce pot oferi servicii sau soluţii software adiţionale care să aducă beneficii pentru clienţi”, spune Vucicevic. În acest sens, compania a creat programul dedicat Lenovo Service Provider.


    Cloudul, ca model de business şi de consum, aduce numeroase avantaje şi beneficii companiilor care îl adoptă. Simplitatea, costurile mai mici, viteza crescută, scalabilitatea dar şi posibilitatea de a opera având doar cunoştinţe generale sunt principalele motive pentru care clienţii adoptă serviciile cloud. „Totuşi, observăm ocazional companii care renunţă la acestea pentru că aşteptările iniţiale nu se concretizează – costurile lunare cresc foarte mult, apar probleme legate de securitate sau de timpii de aşteptare. Outsourcingul are sens atunci când furnizorii externi pot oferi, la costuri similare, un nivel de eficienţă crescut faţă de cel obţinut in-house. Lenovo oferă clienţilor flexibilitate în procesul de dezvoltare a soluţiilor cloud private sau hibride prin produsele Lenovo ThinkAgile. Mai mult, clienţii pot folosi soluţiile private de cloud alături de unele publice, precum cele oferite de Amazon sau Microsoft”, notează managerul.
    Dacă este realizată în mod corect, transformarea digitală poate aduce oricărui business un avantaj competitiv, crede Srdjan Vucicevic, General Manager, Lenovo DCG South East Europe. Astfel, transformarea digitală e mai mult decât un trend; IDC a r

    aportat că bugetele alocate tehnologiilor de transformare digitală vor ajunge, în 2018, la valoarea cumulată de 1,3 tri­li­oane dolari; în 2021, valoarea ar urma să depăşească 2,1 trilioane de dolari.
    Strategia Lenovo Intelligent Transformation este îndreptată către construirea unor soluţii de tip end-to-end, cu facilităţi unice, avansate care transformă modelul de business şi îmbunătăţesc experienţa utilizatorilor, explică Srdjan Vucicevic. În cadrul Lenovo Data Center Group, atenţia e îndreptată către patru tendinţe importante: transformarea cloudului, business analytics, inteligenţa artificială (IA) şi soluţii. „O numim Intelligent Transformation (strategia companiei – n.red.) pentru că simpla mutare a datelor pe o reţea digitală, fără a construi în jurul acesteia infrastructura, nu e o transformare care să ajute un business să funcţioneze mai inteligent,  mai rapid sau care să permită evoluţia. Businessurile vor avea aceeaşi problemă, doar că la o scală mai mare”.
    Cloudul este un mod de a consuma IT mai eficient şi aliniat priorităţilor de business ale companiilor, mai spune el, evidenţiind cele trei instanţe pe care Lenovo le are în vedere pentru clienţii săi: privat, public şi hibrid. „Din postura de companie globală, inovăm în permanenţă pentru a putea naviga prin condiţiile economice de astăzi. Deciziile de business şi parteneriatele pe care le încheiem sunt făcute cu intenţia de a îmbunătăţi businessurile clienţilor printr-o transformare inteligentă. Lenovo nu inovează doar de dragul de a o face, ci ia întotdeauna în calcul o abordare inteligentă şi abilă pentru a livra produse care fac o diferenţă în viaţa clienţilor.”


    În ceea ce priveşte parteneriatul cu NetApp, acesta reprezintă următorul pas în strategia companiei, cu scopul de a ajuta clienţii să accelereze transformarea digitală prin modernizarea arhitecturii IT. Luând punctele forte ale ambelor companii, Lenovo şi NetApp vor dezvolta şi aduce pe piaţă noi sisteme de stocare flash, de mare performanţă, precum şi soluţii destinate întregului spectru de stocare. Parteneriatul include şi un nou joint venture în China pentru a oferi soluţii personalizate pentru piaţa locală de stocare a datelor şi centre de date, care înregistrează cea mai rapidă creştere din lume. „Din parteneriat vor rezulta noi soluţii flash şi flash hibrid Lenovo ThinkSystems, ducând NetApp Data Fabric pe noi pieţe şi la noi clienţi. Mai mult, companiile au ca scop şi simplificarea experienţei utilizatorilor pentru o serie de sarcini”, conchide Srdjan Vucicevic, General Manager, Lenovo DCG South East Europe.

  • REFERENDUM familie | Peste 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot, în Registrul electoral/ Care este numărul românilor din străinătate înscrişi pe liste

    „Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral este de 18.950.674, din care: 18.278.496 cu domiciliul sau reşedinţa în ţară, inclusiv cetăţenii care vor împlini 18 ani până la data de 7 octombrie 2018, din care 16.780.733 sunt posesori de carte de identitate; 672.178 de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, posesori de paşaport CRDS.

    Diferenţa faţă de ultima informare a Autorităţii Electorale Permanente, din data de 02.10.2018, este de 1.047 de alegători şi apare ca urmare a radierilor efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale conduse de aceştia”, a transmis vineri, Autoritatea Electorală Permanentă, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Trei tipuri de înşelătorii găsite de inspectorii ANPC în mai multe hipermarketuri din Bucureşti-Ilfov, în ultimele trei luni

    „Începând cu dată de 3 iulie 2018, comisarii din cadrul Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Bucureşti-Ilfov au desfăşurat 43 de acţiuni de control, în vederea verificării respectării drepturilor şi intereselor consumatorilor, conform legislaţiei din domeniul protecţiei consumatorilor, în reţelele de hipermarketuri”, se scrie într-un comunicat de presă al ANPC.

    În urmă verificărilor, au fost aplicate un număr de 43 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 632.000 lei şi 2 avertismente şi au fost emise 36 de decizii de încetare imediată a practicilor comerciale incorecte conform Legii 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, republicată.

    „A fost dispusă oprirea definitivă de la comercializare a cantităţii de 1.321 kg produse alimentare în valoare de 17.881 lei şi 37.592 litri apă plată şi minerală şi băuturi răcoritoare în valoare de 37.591 lei şi oprirea temporară de la comercializare a cantităţii de 656 kg, în valoare de 16.282 lei şi 89 bucăţi, în valoare de 624 lei produse nealimentare”, se mai menţionează în documentul citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro