BusinessMagazin

Tag: Australia

  • Decizie radicală: O ţară blochează circulaţia a peste 13 milioane de oameni, pentru prima oară în 100 de ani

    Graniţa dintre Victoria şi New South Wales va fi închisă pentru prima dată în 100 de ani, după ce în 1919 oficialii au blocat circulaţia persoanelor între cele două state în contextul unei alte pandemii: gripa spaniolă.

    Numărul de cazuri de COVID-19 din Melbourne, capitala statului australian Victoria, a crescut îngrijorător în ultimele zile, motiv pentru care autorităţile au recurs la reglementări stricte, arată Reuters.

    Statul a raportat 127 de noi cazuri de coronavirus în 24 de ore, cel mai mare salt înregistrat până acum de la o zi la alta. În plus, a avut loc şi un deces pus pe seama COVID-19, primul confirmat în ultimele două săptămâni. Astfel, bilanţul morţilor provocate de infecţia cu SARS-CoV-2 ajunge în Australia la 105.

    Citiţi articolul pe Mediafax.ro. 

  • Arhitect în carantină

    Firma, scrie Dezeen, a publicat online o serie de schiţe de clădiri pe care copiii le pot printa pe hârtie, decupa şi apoi asambla pentru a construi zgârie-nori şi alte clădiri şi chiar şi mici oraşe, încurajându-i să trimită apoi fotografii cu realizările lor. Iniţiativa a avut mare succes, firma primind e-mailuri cu imagini din ţări precum Canada, Spania, Italia şi chiar şi Australia sau Cambodgia. 

  • Hârtia igienică, un obscur element cultural devenit simbolul celei mai mari crize de la Război încoace

    Într-un videoclip devenit viral, un bărbat comandă o cafea la pachet. În loc de portofel, el scoate un sul de hârtie igienică, rupe două foi şi le pune pe tejghea, apoi bagă generos o a treia foaie în buzunarul de la pieptul chelnerului, ca şi cum ar fi bacşiş. În Singapore şi Hong Kong primele zile ale epidemiei de COVID-19 chiar au făcut ca hârtia igienică, dispărută rapid din magazine, să devină o monedă de schimb. În Australia, când febra proviziilor i-a lovit pe cetăţenii acestei ţări din topul statelor în funcţie de gradul de civilizaţie, un ziar de altfel respectabil, The NT News, a publicat o secţiune cu opt pagini de hârtie goală, spunând că astfel oferă naţiunii ceea ce aceasta doreşte.
    „Este suficientă hârtie igienică în toată ţara pentru toţi timp de zece ani”, i-a spus în urmă cu câteva săptămâni premierul Olandei Mark Rutt unui cumpărător dintr-un supermarket în urma unui puseu de febră a cumpărăturilor în care preţiosul produs a dispărut temporar de pe rafturi.
    Social media abundă de glume despre un fenomen surprinzător: hârtia igienică are o cerere mare în Germania, Olanda, SUA, Australia, Singapore, în multe ţări ale lumii, sărace sau bogate. Adesea dispare din supermarketuri imediat ce rafturile sunt reîncărcate; au existat chiar şi bătăi cu pumnii pe pachetele de hârtie igienică, scrie Deutsche Welle.

    Cumpărarea în masă a hârtiei igienice este un comportament de turmă ce ţine de situaţie, spune Britta Krahn, care predă psihologia afacerilor la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Bonn-Rin-Sieg. „Acesta este momentul pierderii maxime a controlului, al incertitudinii maxime şi al schimbării maxime. Nimeni nu ştie la ce să se aştepte”, subliniază ea, precizând însă că oamenii încearcă totuşi să recâştige controlul. Atunci când măştile de faţă şi dezinfectanţii nu mai sunt de găsit, oamenii „apucă ce pot, obiecte neperisabile”. „Hârtia igienică a devenit o metaforă a siguranţei, dacă nu simbolul acestei crize a coronavirusului“, argumentează expertul în psihologie.

    Hârtia igienică este o apariţie recentă în istoria omenirii. Nici măcar astăzi nu toată lumea o foloseşte, din motive culturale. Spre exemplu, în 2015 Directoratul Turciei pentru Afaceri Religioase (Diyanet) a emis o fatwa care stabileşte că utilizarea hârtiei igienice este permisă în Islam, dar se subliniază că apa ar trebui să fie principala sursă de curăţare. Amintind că pentru ca o rugăciune să fie legitimă, corpul, hainele şi locul în care trebuie să se efectueze rugăciunea ar trebui să fie lipsite de elemente definite drept „necurate” de Islam, fatwa spune că curăţarea trebuie să fie efectuată cu apă, scrie Hurriyet Daily News. „Dacă nu se poate găsi apă pentru curăţare, se pot folosi alte materiale de curăţare. Chiar dacă unele surse consideră că hârtia nu este potrivită ca material de curăţare, deoarece este un material pentru scris, nu există nicio problemă în utilizarea hârtiei igienice”, menţionează decretul. Apa curăţă mai bine decât hârtia, nu? Poate de aceea toaletele din Japonia au bideuri.
    Descoperirile arheologice din cea mai veche mină de sare din lume, de lângă Hallstadt, în regiunea Salzkammergut din Austria Superioară, sugerează că frunzele de brusture au fost folosite ca hârtie igienică încă din epoca bronzului. În Bavaria, oamenii şi astăzi numesc planta „Arschwurzen” (frunză pentru fund). Cele mai vechi înregistrări menţionând hârtia igienică au fost găsite în documentele chinezeşti din secolul al VI-lea. Joseph Needham (1900-1995), un sinolog britanic, l-a citat pe savantul chinez Yan Zhitui, care a scris în 589: „Hârtia pe care există citate sau comentarii ale celor Cinci Clasici sau numele înţelepţilor nu îndrăznesc să o folosesc la toaletă”. În 851, un călător a scris: „Ei (chinezii) nu sunt foarte atenţi la curăţenie şi nu se spală cu apă atunci când
    şi-au terminat activitatea, ci doar se şterg doar cu hârtie”.
    În 1393, Curtea Imperială din Nanjing a folosit aproximativ 720.000 de coli de hârtie igienică, cu foi individuale de 2×3 picioare (trei picioare echivalează cu circa 90 de centimetri – n.red.). Împăratul Hongwu şi familia sa au folosit doar ei 15.000 de coli din ceea ce se spune că a fost „un tip deosebit de moale şi parfumat de hârtie igienică”. Se poate spune, deci, că în China a apărut cultura folosirii hârtiei igienice pe care Occidentul a îmbrăţişat-o cu atâta entuziasm.
    În Europa medievală, pe de altă parte, oamenii foloseau zdrenţe vechi, resturi de ţesături sau câlţi de lână. Uneori apelau la muşchi, frunze, fân şi chiar paie, scrie Sabine Schachtner, directorul fabricii de hârtie LVR Papiermühle Alte Dombach, în cartea ei despre hârtia igienică şi istoria „culturii ştersului”. Obiectele sau materialele folositoare în acest sens diferă, desigur, în funcţie de statut, zonă şi disponibilitate. După descoperirea Americii, cocenii au devenit disponibili. Zăpada este şi ea bună, când anotimpul şi consistenţa ei o permit. Săpăturile din zona latrinelor medievale din vechiul oraş din Liga Hanseatică Tartu (în ceea ce este astăzi Estonia) au adus la lumină bucăţi de pânză folosite ca hârtie igienică. Calităţile diferite au indicat statutul social al gospodăriei. Ţesături fine şi moi de lână rupte în fâşii din îmbrăcămintea de zi cu zi, unele încă cu aplicaţii de mătase ataşate, au fost folosite de familiile bogate. Familiile sărace foloseau ţesături grosiere, simple. Spre deosebire de China, multă vreme Europa n-a cunoscut hârtia. Dar invenţia chinezească a ajuns
    într-un final şi pe vechiul continent. În secolul al XVI-lea, adică la un mileniu după chinezi, europenii au început să folosească resturi de hârtie. Răspândirea ziarelor şi apariţia producţiei industriale de hârtie a fost etapa finală pentru descoperirea hârtiei ca produs sanitar. Bazinele cu apă au devenit mai populare în a doua jumătate a secolului XIX, iniţial în Anglia. Această nouă modă a solicitat hârtie specială care să nu înfunde conductele de canalizare. Dar revoluţia industrială era deja în toi. În filmul său de promovare, producătorul bavarez de hârtie igienică Fripa prezintă progresul tehnologic pe care industria l-a înregistrat de atunci: hârtia curge şi se înfăşoară, iar pachete uriaşe sunt împinse într-o maşinărie ca prin magie. Utilajul se roteşte neîncetat pe măsură ce sulurile de hârtie igienică, ambalate în pachete mari, apar la sfârşitul liniei de producţie.

    Fripa – brand a cărui deviză publicitară este „Întotdeauna încă un strat mai bun!” – şi-a crescut masiv producţia după ce criza de Covid-19 a pus stăpânire pe germania, dublând volumul vândut magazinelor faţă de obişnuitele 130.000 tone de hârtie igienică pe an.

    „Producţia a ajuns la limita de sus şi tot nu putem ţine pasul cu cererea“, a declarat pentru DW purtătorul de cuvânt al Fripa, Jürgen Fischer. El spune că nu are nicio idee de ce oamenii au înnebunit după hârtia igienică, dar suspectează că motivul este că acest produs este „uşor de depozitat şi nu prea scump”. Ortwin Renn, director ştiinţific la Institutul pentru Studii Avansate de Sustenabilitate (IASS) din Potsdam, face distincţia între trei tipuri de reacţii în timp de criză. Cercetătorii care studiază sociologia riscului spun că unii ignoră pericolul, alţii se ghemuiesc ca o minge pentru a-l evita „şi mai există şi luptătorul”, spune sociologul. Acesta din urmă acţionează în faţa pericolului şi începe stocarea produselor ca un fel de „acţiune înlocuitoare”, explică Renn.
    Dacă oamenii au tendinţa de a fugi sau de a lupta depinde în principal de componenţa lor genetică, dar comportamentul este determinat şi de educaţie şi experienţă. Situaţia contează şi ea: atunci când conduc maşini, oamenii tind să fie luptători, în timp ce pietonii sunt destul de înclinaţi să fugă.
    „Oamenii aud sau citesc în mass-media că ceilalţi cumpără multă hârtie igienică”, spune psihologul de afaceri Anja Achtziger, de la Universitatea Zeppelin din Friedrichshafen, în ziarul german Süddeutsche Zeitung. „La locul de muncă, în familie, printre prieteni, oamenii vorbesc în permanenţă dacă şi câte rezerve şi-au făcut deja, ceea ce face ca oamenii care nu şi-au făcut rezerve pe acest fond de frenezie să iasă şi ei şi să o facă.”

    „Când cumpărăm lucruri, lucrurile care sunt apropiate de corp oferă confort, indiferent că este vorba de mâncare, bunuri de îngrijire sau în acest caz hârtie igienică“, explică pentru Reuters Adam Ferrier, psiholog specializat în comportamentul consumatorului. „Mărimea hârtiei igienice face cumpărătorul să simtă că cumpără ceva substanţial, ceva important. Îl face să simtă că întreprinde ceva serios.“

    Pentru un alt expert, Rohan Miller de la Universitatea Sydney, cumpărăturile din panică, la care intră şi hârtia igienică, sunt o reflexie a societăţii urbanizate şi a unui stil de viaţă în care primează comoditatea. „Nu suntem obişnuiţi cu lipsurile, ci suntem obişnuiţi să alegem ce vrem, când vrem. Astfel, febra cumpărării de hârtie igienică este doar o manifestare a acestei mentalităţi de turmă pentru a menţine acest statut.“

  • Bursele din Asia-Pacific se tranzacţionează ca-n Vestul Sălbatic: Bursele din Australia şi India au recuperat scăderi dramatice şi au închis în teritoriu pozitiv

    Pe bursele din regiunea Asia-Pacific s-a tranzacţionat „ca-n Vestul Sălbatic”, vineri, în contextul în care două pieţe majore au revenit în teritoriu pozitiv în aceeaşi şedinţă în care s-au lovit de limita vânzărilor agresive.

    Indicele australian S&P/ASX 200 a recuperat spectaculos o scădere de peste 8% şi a încheiat şedinţa de tranzacţionare în teritoriu pozitiv, pe o creştere de 4,42%.

    În acelaşi timp, în India, indicele Nifty 50 se tranzacţionează pe o creştere de 0,6% la ora redactării acestui material, după ce anterior în zi a scăzut rapid cu 10% – ceea ce a dus la oprirea temporară a tranzacţionării, în conformitate cu mecanismul automat care se aplică în cazul vânzărilor agresive.

    Indicele thailandez SET se tranzacţionează încă în teritoriu negativ, în scădere cu 0,98%, însă a recuperat cea mai mare parte din scăderile din zi, întrucât şi în cazul acestuia s-a aplicat mecanismul de întrerupere de la tranzacţionare în cursul şedinţei de vineri, din cauza unei scăderi abrupte de 10%.

    Indicele japonez Nikkei 225 a închis şedinţa pe o scădere de 6,08%, după ce ajunsese şi la un minus de 10% în cadrul şedinţei de vineri. Joi, bursa japoneză a intrat în teritoriul ursului – o scădere de peste 20% faţă de maximul uiltimelor 52 de săptămâni.

    În Coreea de Sud, indicele Kospi se tranzacţionează pe o scădere de 3,8%, după ce a înregistrat scăderi şi de 7,5% vineri.

    Indicele Hang Seng din Hong Kong a recuperat o parte din scăderea de 6% de la începutul şedinţei şi se tranzacţionează pe o scădere de 2,4%.

    În China, bursa din Shanghai se tranzacţionează pe o scădere de 1,3%, faţă de minus 3% la începutul şedinţei.

    Per-total, indicele MSCI Asia ex-Japan a înregistrat o scădere de 0,47%, în comparaţie cu un minus de 4,57% pe care l-a atins în timpul şedinţei de vineri.

    Cea mai proastă zi din istorie pentru bursele europene

    Bursele europene au înre­gistrat joi cea mai proastă zi din istorie în contextul în care la ora 18.00 (ora României), indicele paneuropean Stoxx 600 înre­gistra o scădere de peste 10%, cel mai afectat fiind sectorul de tu­rism, care a scăzut cu 12,6% după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat o interdicţie de călătorie în SUA valabilă 30 de zile pentru cele 26 de ţări din spaţiul Schengen.

    Pe lângă decizia preşedintelui Trump, investitorii au reacţionat negativ la decizia Băncii Centrale Europene de a nu reduce do­bân­zile – aşa cum au făcut Fed, banca centrală ame­ricană, şi Banca Angliei.

    Bursele europene au în­re­gistrat scăderi masive: in­dice­le german DAX 30 a scăzut cu 12%, indicele francez CAC 40 a în­re­gistrat o scădere de 12,3%, FTSE 100 a scăzut cu 10%, în timp ce indicele spaniol IBEX scă­dea cu aproape 14%.

    Chiar dacă Banca Centrală Europeană a anunţat un pachet de stimuli de peste 120 miliarde euro, investitorii se aşteptau ca instituţia condusă de Christine Lagarde să reducă dobânda de referinţă pentru a stimula economia zonei euro în faţa pandemiei de coronavirus

    Cea mai proastă zi din 1987 pentru bursa americană

    Bursa americană înregistra joi la ora 18.00 (ora României) una dintre cele mai proaste zile din istorie, în contextul în care toţi indicii majori au continuat să sca­dă după „caruselul“ de săptămâna aceasta, pe fondul şocurilor economice transmise de epidemia de coronavirus care s-a trans­format în pandemie.

    Indicele S&P 500 înregistra o scădere de 7,9% şi a intrat în teri­toriul de bear market (mi­nus 20% faţă de maximul istoric – n. red.), după ce indicele Dow Jones a anun­ţat miercuri sfârşitul pe­rioadei de bull market după un ci­clu de creştere de 11 ani – cel mai lung din istorie.

    La ora redactării materialului indicele Dow Jones pierduse peste 2.000 de puncte, adică 8,7% şi se îndrepta spre cea mai proastă zi din 1987 până în prezent. Indicele Nasdaq înre­gistra o scădere de 7,8%.

    Imediat după deschiderea şedinţei de joi, tranzacţionarea a fost oprită timp de 15 minute pe toţi indicii majori, în urma activării mecanismului de siguranţă împotriva tranzacţionării agresive Ŵ care intervine atunci când scăderea unui indice depăşeşte 7%.

    ënainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare, un mecanism similar s-a activat pentru contractele futures pe piaţa bursieră americană, în contextul în care acesta intervine când scăderile pe futures depăşesc 5%.

    Indicele volatilităţii (VIX), considerat cel mai bun indicator al fricii investitorilor de pe Wall Street, a crescut cu 64%, la un nivel pe care nu l-a mai atins de la criza din 2008.

    Fed pompează 1.500 miliarde dolari

    Fed, banca centrală americană, intervine în pieţele financiare pentru a doua zi la rând şi pentru a treia oară săptămâna aceasta, de data aceasta cu un plan masiv de achiziţie de active, în încercarea de a limita impactul coronavirusului asupra economiei naţionale şi chiar globale.

    Per total, eforturile băncii centrale americane se ridică până la 1.500 miliarde dolari, pe care le va pompa în sistemul financiar pentru a combate şocurile economice generate de pandemia de coronavirus, potrivit CNBC.

    Banca centrală americană spune că va modifica programul de achiziţie a titlurilor de stat „pentru a adresa perturbările neobişnuite înregistrate în pieţele de finanţare, pe titluri de stat, din cauza epidemiei de coronavirus”, a transmis New York Fed într-o declaraţie lansată joi dupăamiază, în contextul în care bursa americană se îndrepta spre cea mai proastă zi din 1987.

    Fed-ul transmite că va pompa banii pentru a elimina stresul înregistrat la nivelul pieţelor de finanţare pe termen scurt şi pe piaţa de titluri de stat.

    Braţul din New York al băncii centrale a anunţat că va majora dimensiunea operaţiunilor de creditare pe piaţa repo, unde investitorii împrumută cash în schimbul unor garanţii de înaltă calitate cum ar fi titlurile de stat.

    Acţiunea băncii centrale a transmis un impuls către pieţele de acţiuni din SUA, care se tranzacţionau pe scăderi de aproape 9% înainte de intervenţie, pe fondul temerilor legate de incapacitatea de a limita extinderea pandemiei.

    Indicele S&P 500 a recuperat uşor o parte din scăderile de astăzi şi se tranzacţiona pe un minus de 5,5% în prima jumătate de oră după declaraţia Fed.

    Banca centrală va oferi cel puţin 500 miliarde dolari sub formă de împrumuturi pe trei luni, cu efect imediat, cu o altă tranşă de 500 miliarde dolari care începe vineri

    Mai mult, a pus pe masă încă 500 miliarde dolari, începând de vineri, pentru împrumuturi pe o lună.

    Începând de săptămâna viitoare, banca centrală a spus că va oferi simultan împrumuturile pe trei luni în valoare totală de 500 miliarde dolari şi împrumuturile pe o lună într-o valoare similară, până pe 13 aprilie.

  • Efectele încălzirii globale. Continentul care poate rămâne fără iarnă şi se încălzeşte mai mult decât restul lumii

    Temperaturile din Australia au înregistrat o creştere mai mare decât temperatura medie la nivel global, a informat Biroul pentru Meteorologie local.

    Şeful departamentului de monitorizare a climei, din cadrul Biroului pentru Meteorologie, Karl Braganza, a declarant că, în Australia, temperatura a crescut cu 1,4 grade Celsius.

    Valorile au fost înregistrate în timp ce în restul lumii s-a încălzit, în medie, cu 1,1 grad Celsius.

    Din cauza schimbărilor climatice, care au dus la creşterea accelerată a temperaturilor, vara australiană se prelungeşte cu o lună, devenind astfel de două ori mai lungă decât iarna.

    (sursa: Mediafax)

  • Australia raportează primul deces cauzat de coronavirus

    Australia a raportat primul deces al unui pacient cu coronavirus, într-un spital din Perth, duminică devreme, a declarat Andrew Robertson, responssabil cu sănătatea în Western Australia., citat de Reuters.

    Pacientul, în vîrstă de 78 de ani, fusese în carantină după ce a fost evacuat de pe vasul de croazieră Diamond Princess din Japonia, printre cei peste 150 de australieni care au s-au aflat pe vas.

    Soţia bărbatului este şi bolnavă, dar în stare stabilă, au spus autorităţile.

    NUmărul infecţiilor cu virus din Australia se ridică la 25, arată ultimele cifre guvernamentale.

    Sâmbătă, Australia a declarat că va refuza intrarea tuturor străinilor care călătoresc din Iran.

  • Răzbunarea unui angajat care a fost CONCEDIAT pentru că a făcut o simplă glumă. Ce a reuşit el după mai mulţi ani în care s-a judecat cu compania

    Un angajat al rafinăriei BP din Australia şi-a recăpătat locul de muncă după ce a fost concediat pe motiv că ar fi parodiat compania printr-un cunoscut meme cu Hitler. Scott Tracey a folosit popularul meme din filmul Downfall (2004), pentru a înfăţişa scene din companii cu negocierile privind salariile, postându-l pe un grup închis Facebook, scrie BBC.

    Ulterior, el a fost concediuat după ce un judecător a decis că videoclipul a fost jignitor. Dar o hotărâre luată în urma unui apel de vineri a constatat că era nerezonabil să se spună că parodia i-a asemănat pe managerii de BP cu naziştii. „Oricine are cunoştinţă despre ce înseamnă un meme nu ar fi putut spune că utilizarea clipului a fost cu intenţia de a face vreo asociere cu Hitler sau naziştii”, a declarat Comisia de lucru echitabil în decizia angajatului concediat. Meme-ul înfăţişează scena culminantă din Downfall – în care Hitler îşi confruntă generalii în buncărul său – şi înlocuieşte subtitrările cu subiecte de parodie.

    BP l-a concediat pe Tracey în 2018, după ce a considerat că videoclipul este „extrem de ofensator şi inadecvat”, decizie care a fost susţinută iniţial de instanţa care a judecat cazul. Dar Tracey a susţinut că nu a intenţionat să ofenseze pe nimeni şi că videoclipul era menit să fie plin de umor. El a adăugat că nu a identificat BP sau pe nimeni în mod special.

    Comisia pentru muncă echitabilă a constatat că meme-ul fusese „disociat [cultural] de evenimentele reale, adăugând că acest meme mai fusese folosit „de mii de ori de-a lungul unui deceniu în scopul de a crea, într-un mod cu totul imitativ, o reprezentare satirică a situaţiilor contemporane”.

    Purtătorul de cuvânt al Uniunii Muncitorilor din Australia, Daniel Walton, a salutat decizia, spunând că „ziua în care ne pierdem drepturile de exprimare ar fi o zi foarte sumbră pentru Australia”. Avocatul lui Tracey, Kamal Farouque, a declarat pentru ziarele locale că acesta este într-adevăr încântat să-şi recupereze locul de muncă şi aşteaptă cu nerăbdare să revină la muncă la rafinăria BP.

  • General Motors se retrage din Australia, Noua Zeelandă şi Thailanda

    General Motors îşi va închide operaţiunile de vânzări, proiectare şi inginerie din Australia şi Noua Zeelandă şi a anunţat, de asemenea, planurile de ieşire din Thailanda.

    General Motors a anunţat că va înceta operaţiunile de vânzări, proiectare şi inginerie din Australia şi Noua Zeelandă şi renunţa la marca Holden din regiune până în 2021, în continuarea restructurării globale pe care o face de mai mulţi ani pentru a se concentra pe pieţele profitabile, precum America de Nord şi China.

    Producătorul auto a anunţat şi planuri de ieşire din Thailanda, inclusiv retragerea Chevrolet până la sfârşitul acestui an şi vânzarea unei fabrici către producătorul auto chinez Great Wall Motors.

    Preşedintele şi CEO, Mary Barra, a declarat că acţiunile fac parte din restructurarea globală a producătorului auto, care a fost anunţată iniţial în 2015.

    Anunţul vine la mai bine de doi ani după ce General Motors a renunţat la fabricarea de vehicule în Australia.

    Măsurile vin în completarea retragerii companiei de pe pieţele slab performante din ultimii ani, cum este vânzarea operaţiunilor sale europene către producătorul auto francez PSA Group în 2017.

    De asemenea, General Motors şi-a restructurat operaţiunile în Coreea de Sud şi a încheiat sau limitat operaţiunile în Rusia, India şi Thailanda.

  • Americanii calcă acceleraţia: Ford Craiova produce o maşină la 67 de secunde şi un motor la 42 de secunde. În premieră, România va livra maşini în Australia

    Ford România a comunicat oficial în premieră faptul că în uzina de la Craiova va atinge anul acesta un record al volumului de asamblare zilnic: peste 1000 de unităţi Puma şi EcoSport, astfel că o maşină este produsă la fiecare 67 de secunde şi un motor la 42 de secunde.

    Potrivit estimărilor ZF, în condiţiile în care în 2020 sunt 251 de zile lucrătoare, în acest an americanii ar putea produce cel puţin 251.000 de maşini şi aproape 427.000 de motoare EcoBoost, atât versiuni “clasice” cât şi hibride.

    Începând cu luna octombrie 2019, fabrica Ford Craiova construieşte în premieră, în paralel, două SUV-uri – Ford EcoSport şi noul Ford Puma. SUV-urile reprezintă în continuare segmentul cu cea mai mare creştere la nivel european. În 2019 au fost înmatriculate în total 5,9 milioane de SUV-uri, în creştere cu 10% faţă de 5,4 milioane de unităţi înmatriculări în 2018.

    Noul Ford Puma este deja livrat în toate pieţele europene unde Ford este prezent, iar începând cu prima parte a acestui an, modelul construit la Craiova va fi, de asemenea, exportat şi în Australia, fiind primul vehicul produs în România livrat pe această piaţă.

    “Echipa Ford Craiova este foarte fericită să descopere reacţiile pe care Ford Puma le-a generat în presa europeană. Sunt convins că viitorii noştri clienţi vor fi fascinaţi de caracterul dinamic al noului Ford Puma, dar şi de aspectul funcţional şi de elementele inovatoare oferite de acest vehicul fabulos”, spune Ian Pearson, Preşedinte Ford România şi Director al fabricii Ford Craiova.

    Cu o sumă de 1.5 miliarde de euro investită în fabrica de la Craiova începând cu anul 2008, Ford România a ajuns la un total de 6300 de angajaţi, care lucrează atât în Fabrica de Asamblare Vehicule cât şi la Fabrica de Motoare. Aproximativ 3400 dintre aceştia au fost angajaţi în ultimii trei ani pentru a sprijini producţia noilor EcoSport şi Puma. În condiţiile în care volumul de producţie al celor două modele creşte constant, Uzina de Asamblare Vehicule Ford Craiova operează în premieră în trei schimburi.

    În contextul unui ritm accelerat de producţie a vehiculelor, Fabrica de Motoare va atinge la rândul său un nou record: aproximativ 1700 de motoare produse într-o singură zi. În acest moment, la Uzina de Motoare se construiesc trei versiuni ale mult-premiatului motor 1.0 EcoBoost: 100 CP, 125 CP şi 155 CP mHEV.

    Noul Ford Puma, construit exclusiv la Craiova, a primit rating-ul maxim de cinci stele în cadrul testelor de siguranţă organizate de autoritatea independentă Euro NCAP. Ford Puma a fost notat cu punctaj maxim la testul de impact lateral cu bariera deformabilă, dar şi la dificila probă de impact lateral cu stâlpul. Tehnologiile oferite de Ford Puma – care includ Sistemul de asistenţă pre-coliziune cu frânare automată, Limitatorul inteligent de viteză şi Sistemul de menţinere a benzii de rulare – au fost şi ele apreciate de Euro NCAP.

    “Suntem mândri că Ford Craiova construieşte acest vehicul în contextul în care Puma a primit cinci stele la testele Euro NCAP. De asemenea, suntem prima uzină de producţie auto din România care construieşte un vehicul cu tehnologie hibridă integrată: Ford Puma cu motorul 1.0 EcoBoost mild hybrid de 155 CP”, spune Pearson.

    Ford şi-a asumat angajamentul de a electrifica gama sa de modele vândute în Europa, Puma fiind unul dintre cele 14 modele electrificate care vor fi disponibile pentru clienţii europeni până la finalul anului 2020. Această listă este deschisă de noul SUV Ford Mustang Mach-E, vehicul 100% electric.

    În 2019, Ford a atins în România o cotă de piaţă de 8.6%, cu un total de 16.168 de vehicule înmatriculate, clasându-se pe prima poziţie în topul vânzărilor mărcilor de import. De asemenea, Ford şi-a păstrat pentru al patrulea an consecutiv poziţia de lider în segmentul vehiculelor comerciale, acolo unde Ford Transit şi pickup-ul Ford Ranger au înregistrat rezultate foarte bune.

    Modelul Ford Puma este deja disponibil în toate showroom-urile celor 37 de reprezentanţe Ford din România.

  • O profesie de invidiat: îşi petrec vara în România şi o a doua vară în Australia, în mijlocul viei. Ce presupune un loc de muncă în care nu te întâlneşti aproape niciodată cu iarna?

    Misterele soiurilor româneşti de struguri i-au determinat pe Nora Iriarte şi pe Hartley Smithers să îşi petreacă, din 2005 încoace, câte o jumătate de an în România. Cealaltă jumătate o petrec în Australia, lucrând pentru unul dintre cei mai mari producători de vinuri din lumea nouă.

    „E poezie, matematică, nu cred că e prea multă chimie în vin, mai degrabă fizică – presarea, de pildă, este foarte importantă. Seamănă puţin gătitul – filosofia este aceeaşi cu a gătitului”, descriu vinificatorii cramelor Recaş modul în care se creează un vin, proces care poate dura ani întregi. Chiar dacă el vorbeşte cu un puternic accent australian, iar ea cu unul spaniol, Nora Iriarte şi Hartley Smithers se completează reciproc. La fel cum se completează şi în viile în care îşi petrec zi de zi: în România, la Cramele Recaş, cât şi în Australia, când dă frigul peste viile din Timiş.


    O profesie de invidiat: îşi petrec vara în România şi o a doua vară în Australia, în mijlocul viei. Ce presupune un loc de muncă în care nu te întâlneşti aproape niciodată cu iarna?