BusinessMagazin

Tag: august

  • Preţul gazului în Europa revine la nivelul de dinaintea războiului din Ucraina, ajungând la sub 77 euro/MWh, comparativ cu vârful de 345 euro/MWh din luna august

    Preţurile gazelor naturale din Europa au scăzut în această săptămână la niveluri nemaiîntâlnite după începutul invaziei Ruse în Ucraina, conform CNBC.

    Contractele Front-month futures pe Dutch Title Transfer Facility, benchmark-ul în Europa, au scăzut în ultimele săptămâni până la un nivel sub 77 de euro/MWh (81,91 USD) , un nivel nemaivăzut din februarie.

    Începând de joi dimineaţă, acestea se tranzacţionau la aproximativ 81,5 euro.

    La apogeul lor în august, preţurile gazelor europene au depăşit 345 de euro/MWh, deoarece exporturile de gaze naturale ale Rusiei către continent au fost limitate, ca răspuns la sancţiunile punitive ale UE.

    Creşterea preţurilor a făcut ca facturile de energie ale gospodăriilor să crească şi au alimentat o criză a costului vieţii în mare parte a continentului.

    Cu toate acestea, vremea neobişnuit de caldă în iarnă în mare parte din nord-vestul Europei a redus cererea de încălzire şi a permis continentului să-şi reînnoiască stocul de gaze.

    Goldman Sachs a prezis în noiembrie o scădere bruscă a preţurilor la gaze în Europa în lunile următoare, deoarece ţările au câştigat temporar un avantaj asupra problemelor de aprovizionare.

    „De regulă, o creştere sau o scădere a preţurilor la gaze cu 100 EUR per MWh modifică factura de gaz a economiei zonei euro — la consumul de gaze în 2021 — cu o sumă egală cu aproape 3% din PIB, odată ce gospodăriile şi consumatorii trebuie să suportă costurile totale ale modificării preţurilor la gaze”, a explicat economistul şef al Berenberg, Holger Schmieding, într-o notă luna trecută.

    „Deoarece UE importă unele gaze în baza unor contracte cu preţ fix pe termen mai lung, impactul real asupra facturii de import de gaze nu este chiar la fel de pronunţat, dar întrucât preţurile la electricitate sunt încă în mare parte legate de preţurile gazelor, pot fi mai pronunţate decât sugerează regula generală.”

    Uniunea Europeană a convenit săptămâna trecută asupra unui mecanism temporar de limitare a preţurilor excesive la gaze, care intră în vigoare pe 15 februarie.

    Mecanismul de „corecţie a pieţei” va fi declanşat automat dacă preţul TTF din prima lună depăşeşte 180 de euro/MWh timp de trei zile consecutiv şi dacă se abate cu 35 de euro sau mai mult de la un preţ de referinţă pentru GNL (gaz natural lichefiat) la nivel global pentru aceleaşi trei zile.

  • Consumul face un pas în spate: cifra de afaceri din retail, indicator pentru consumul privat, a scăzut cu 3,6% în septembrie faţă de luna august. La nouă luni, consumul a bifat un plus de 4,5% an/an

    Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, barometru pentru consumul privat, a înregistrat o scădere de 3,6% ca serie brută în septembrie faţă de luna august, pe fondul scăderilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun, cu 8,3%, a vânzărilor la carburanţi cu 2,2%, şi a produselor nealimentare cu 0,4%,  arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Raportat la primele nouă luni din an, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, serie brută, s-a majorat cu 4,5% an/an, datorită creşterii comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate cu 9,1%, vânzărilor de produse nealimentare cu 4,5% şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun cu 1,9%.

    În luna septembrie, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu, serie brută, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 2,5% an/an, pe fondul creşterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate cu 13,6% şi la vânzările de produse nealimentare cu 1,5%.

    Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 3,1%.

    (Sursa:INS)


     

     

  • Schimbări uriaşe la ANAF. Pentru prima oară, acest concept devine realitate. Ce trebuie să ştie toţi contribuabilii din România

    ANAF va publica, trimestrial, lista contribuabilor, persoane juridice, care au declarat şi au achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată şi care nu au obligaţii restante, conform celui mai recent comunicat de pe site-ul instituţiei

    Condiţiile ce trebuie îndeplinite cumulativ de către contribuabili la întocmirea listei:

    a) sunt depuse, pe perioada de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale, toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data întocmirii listei. Această condiţie se consideră îndeplinită şi în cazul în care, pentru perioadele în care nu s-au depus declaraţii fiscale, obligaţiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal;

    b) au achitate la scadenţă/termenul de plată prevăzut de lege, obligaţiile fiscale principale şi accesorii, în trimestrul pentru care se realizează publicarea listei;

    c) nu înregistrează obligaţii bugetare restante la data întocmirii listei.

    În categoria contribuabililor care sunt cuprinşi în listă fac parte şi contribuabilii care se încadrează în situaţiile prevăzute la art. 157 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură fiscală, inlcusiv cei care beneficiază de înlesniri la plată acordate potrivit legii, care se află în derulare.

    Având în vedere faptul că pentru o parte din obligaţiile declarative nu există un termen clar de depunere a declaraţiei (ex. declaraţia de accize se depune la autoritatea competentă în termen de 5 zile calendaristice de la data eliberării pentru consum, potrivit art. 346 alin. (3) din Codul fiscal – data cunoscută doar de către contribuabil), condiţia de declarare se verifică la data întocmirii listei, respectiv dacă până la această dată, sunt depuse toate declaraţiile, conform vectorului fiscal, indiferent de termenul legal de declarare.

  • Datoria externă totală, publică şi privată, a crescut în perioada ianuarie-august cu 5,1 miliarde de euro, la 141,7 miliarde euro, din care datoria administraţiei publice s-a ridicat la 57 miliarde euro

    Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în perioada ianuarie-august 2022 cu 5,1 miliarde de euro, la 141,7 miliarde euro, din care datoria administraţiei publice s-a ridicat la 57 miliarde euro, în scădere cu 1,6 miliarde euro faţă de nivelul atins la 31 decembrie 2021, arată datele publicate de BNR.

    ”Evoluţia stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administraţia publică a fost determinată de emisiuni noi în valoare de 6,4 miliarde euro, de răscumpărări de 1,9 miliarde euro, de influenţa variaţiei cursului de schimb de 1,2 miliarde euro, precum şi de influenţa negativă de aproximativ 10 miliarde euro, rezultată din scăderea preţurilor acestor instrumente şi de alte operaţiuni pe piaţa secundară”, se arată în raport.

    Din volumul total, datoria externă este de 98 miliarde euro, iar creditele intragrup reprezintă 43,6 miliarde euro.

    Datoria externă pe termen lung a însumat 96,3 miliarde euro  (68% din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,2% faţă de 31 decembrie 2021, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 45,3 miliarde euro (32% din totalul datoriei externe), în creştere cu 16%  faţă de 31 decembrie 2021.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,2% în perioada ianuarie – august 2022, comparativ cu 17%  în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 august 2022 a fost de 4,2 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 august 2022 a fost de 74,3%, comparativ cu 79,4% la 31 decembrie 2021.

  • BNR a majorat dobânda de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale, la nivelul de 6,25%, mai mult decât se aşteptau analiştii. ”Rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, dar într-un ritm vizibil încetinit”

    BNR a decis în şedinţa de miercuri majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale, la nivelul de 6,25%, de la 5,5%.

    De asemenea, Banca Naţională a aprobat  creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25% , de la 4,50% pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022, păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Şedinţa de astăzi este cea de-a şaptea din acest an, iar analiştii se aşteptau la continuarea ciclului de înăsprire a politicii monetare.

    Majoritatea analiştilor anticipau o temperare a ritmului de creştere, respectiv majorarea dobânzii-cheie cu doar 0,5 puncte procentuale (pp), în condiţiile în care inflaţia ar putea scădea după vârful din august, de 15,3%. 

    La şedinţa de politică monetară precedentă, din august, BNR a majorat dobânda-cheie cu 0,75 pp, de la 4,75% până la 5,5%, după ce în iulie ritmul de creştere a fost mai mare, cu 1 pp, de la 3,75% până la 4,75%.

    Cea mai recentă prognoză a BNR privind inflaţia anuală pentru septembrie 2022 este de 15,1% (şi 11,1% pentru inflaţia de bază). În august rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15,3%, iar inflaţia de bază a fost de 11,2%. BCR anticipează o inflaţie de 15,2% în septembrie.

    Vedeţi mai jos comunicatul integral al BNR:

    Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15,32 la sută în august, marginal peste nivelul prognozat, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96 la sută, de la 15,05 la sută în iunie. Creşterea a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, inclusiv a categoriei LFO, contrabalansată totuşi în mare parte de scăderea preţului combustibililor (pe fondul compensării preţului carburanţilor şi al descreşterii cotaţiei petrolului), precum şi de efectele de bază asociate evoluţiei preţurilor la energie.

    Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să crească într-un ritm susţinut în primele două luni ale trimestrului III, dar încetinit în raport cu trimestrele precedente, urcând la 10,4 la sută în iulie, de la 9,8 la sută în iunie, şi la 11,2 la sută în luna august, uşor peste nivelul prognozat, în principal sub influenţa unor noi creşteri ale preţurilor alimentelor procesate. Astfel, evoluţia componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotaţiilor materiilor prime agroalimentare şi ale costurilor crescute cu energia şi transportul, alături de influenţele blocajelor în lanţuri de producţie. Acestea au fost potenţate de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate.

    Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut în luna august la 13,3 la sută, de la 13,0 la sută în iunie. Totodată, rata medie a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în august la 11,0 la sută şi la 9,5 la sută, de la 9,3 la sută, respectiv, 7,9 la sută, în iunie 2022.

    Efecte inflaţioniste ale şocurilor pe partea ofertei continuă să crească în Europa şi alte ţări dezvoltate, semnificativă fiind dinamica la nivelul inflaţiei de bază. În zona euro, rata anuală a inflaţiei IPC a ajuns la 10 la sută în luna septembrie, iar în ţări vecine României aceasta  se situează între 15 la sută şi 19 la sută.

    Activitatea economică şi-a încetinit considerabil creşterea în trimestrul II, faţă de intervalul precedent, la 2,1 la sută, de la 5,1 la sută în trimestrul I, dar mult mai modest decât s-a anticipat. Evoluţia face probabilă o creştere moderată a excedentului de cerere agregată şi în acest interval, contrar aşteptărilor.

    În termeni anuali, creşterea PIB a decelerat doar uşor în trimestrul II, la  5,3 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul I, continuând astfel să depăşească semnificativ previziunile. Aportul majoritar la creşterea economică a fost adus însă de variaţia stocurilor (7,3 puncte procentuale), în timp ce contribuţia consumului privat – secundară ca mărime – s-a diminuat mult faţă de trimestrul precedent (la 4,7 puncte procentuale), iar cea a formării brute de capital fix a rămas foarte modestă, deşi s-a mărit uşor. Totodată, evoluţia exportului net a redevenit puternic contracţionistă, în condiţiile scăderii dinamicii anuale a exportului, concomitent cu reamplificarea considerabilă a celei a importului de bunuri şi servicii.

    Cele mai recente date ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o încetinire puternică a creşterii economiei în trimestrul III faţă de intervalul precedent, sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate. Evoluţia implică totuşi o majorare semnificativă  a dinamicii anuale a PIB în acest interval, pe seama unui efect de bază, dar în condiţiile decelerării creşterii consumului privat.

    Relevantă din această perspectivă este scăderea dinamicii anuale a comerţului cu amănuntul şi a comerţului auto-moto, dar mai cu seamă a serviciilor prestate populaţiei în luna iulie. În acelaşi timp, producţia industrială şi volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare şi-au amplificat contracţia în termeni anuali, dar volumul lucrărilor de construcţii şi-a accelerat semnificativ creşterea anuală.

    Totodată, exporturile de bunuri şi servicii şi-au diminuat marginal variaţia anuală în luna iulie, în timp ce importurile şi-au majorat-o uşor, inclusiv pe fondul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe, ceea ce a condus la reamplificarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial faţă de media trimestrului II, şi mai ales a celei a deficitului de cont curent, care a reflectat şi o deterioarare a evoluţiei soldului  balanţelor veniturilor secundare în această lună.

    Efectivul salariaţilor din economie şi-a încetinit creşterea în iunie-iulie, pe seama evoluţiilor din sectorul privat, iar reducerea ratei şomajului BIM, până la 5,1 la sută în luna august, a fost însoţită pe parcursul trimestrului II de restrângerea uşoară a cererii de forţă de muncă. Totodată, cele mai recente sondaje indică o scădere uşoară a deficitului de forţă de muncă raportat de companii, după creşterea neîntreruptă a acestuia din ultimele 6 trimestre, precum şi o relativă slăbire a intenţiilor de angajare pe orizontul apropiat de timp, în contextul costurilor extrem de ridicate cu energia şi al incertitudinilor generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile tot mai severe asociate.

    Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar s-au stabilizat în perioada recentă la valori marginal superioare celor atinse spre finele lunii iulie, după uşoare ajustări în scădere înregistrate în august, pe fondul ultimei decizii  de politică monetară şi al mesajelor transmise de banca centrală în acest context. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat au recuperat parţial descreşterile consemnate în iulie-august, plasându-se pe o traiectorie moderat ascendentă în septembrie, similar evoluţiilor din economiile avansate şi din regiune, în contextul întăririi ferme a politicii monetare de către bănci centrale majore, asociată cu o deteriorare a sentimentului pieţei financiare internaţionale. Rata medie a dobânzii la creditele noi, dar şi cea aferentă depozitelor noi la termen şi-au accelerat însă puternic creşterea în iulie-august, inclusiv pe segmentul populaţiei.

    În această conjunctură, leul şi-a corectat integral în luna septembrie aprecierea semnificativă faţă de euro acumulată în iulie-august, alimentată consistent şi de evoluţii interne de natură sezonieră. În raport cu dolarul SUA , moneda naţională s-a depreciat ca urmare a evoluţiilor de pe pieţele financiare internaţionale.

    Dinamica anuală de două cifre a creditului acordat sectorului privat a intrat pe o traiectorie descendentă la începutul semestrului II, reducându-se treptat până la 15,9 la sută în luna august (de la 17,5 la sută în iunie), în condiţiile accentuării descreşterii variaţiei înalte a componentei în lei. Astfel, ponderea acesteia în creditul acordat sectorului privat s-a redus uşor, la 71,8 la sută în august (de la 72,0 la sută în iunie).

    Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit. Determinante pentru înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice – inclusiv în condiţiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a preţurilor la energie electrică -, precum şi de preţurile alimentelor, sub influenţa creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, dar şi al secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară. Impactul acestor factori va fi doar parţial contrabalansat de efecte de bază dezinflaţioniste anticipate a se manifesta în perspectivă apropiată inclusiv pe segmentul combustibililor.

    Escaladarea războiului din Ucraina şi sancţiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

    Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina.

    Incertitudini şi riscuri majore sunt asociate şi conduitei politicii fiscale, având în vedere cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de înăsprire a condiţiilor de finanţare, dar într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populaţie şi firme, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.

    Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

    În şedinţa de astăzi, 5 octombrie 2022, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an, de la 5,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută pe an, de la 6,50 la sută pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută pe an, de la 4,50 la sută, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

    BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

    Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 19 octombrie 2022, la ora 15:00. Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 8 noiembrie 2022.

     

  • OLX: Cât a costat anul acesta să îţi trimiţi copilul la şcoală

    Românii au căutat metode de a economisi, chiar şi în privinţa rechizitelor necesare pentru începutul de an şcolar 2022-2023, potrivit unui studiu al grupului OLX. Datele OLX arată că interesul pentru articole şcolare a fost cu 39% mai mare în august 2022 faţă de aceeaşi lună din 2021. În topul celor mai căutate articole şcolare sunt rucsacul/ghiozdanul, urmate de pixuri/stilou şi hârtie, iar cererea cea mai mare s-a înregistrat în Bucureşti, Ilfov (22151), Argeş (2856), Iaşi (2682), Cluj (2457) şi Constanţa (2050).

    Pe fondul creşterii indicelui preţului de consum, care măsoară inflaţia în România, puterea de cumpărare pentru anumite categorii de produse a scăzut, inclusiv pentru rechizitele şcolare, conform OLX, liderul pieţei locale de anunţuri generaliste. Drept urmare, cererea pentru ghiozdane a înregistrat o creştere cu 85% în august 2022, comparativ cu august 2021, cererea de pixuri a crescut cu 83%, iar cea mai mare creştere a fost înregistrată pentru hârtie, cu 284%. În ceea ce priveşte preţul mediu, 2021 versus 2022, per produs, la rucsacuri a crescut cu 8,33% până la 96 lei, al pixurilor cu 19,67%, iar pe de altă parte preţul mediu pentru hârtie a înregistrat o scădere cu 1.144%.

    „Inflaţia îi împinge pe români să cumpere tot mai des produse la preţuri mai avantajoase de pe OLX şi observăm acest tip de comportament, chiar şi atunci când vine vorba despre rechizitele şcolare. OLX încurajează alegerile sustenabile, care prelungesc durata medie de viaţă a unui produs, prin simpla menţinere în uz, ajutând în felul acesta şi planeta. Factorul financiar este cel care îi impinge pe români să găsească soluţii şi observăm asta prin cererea mare, de la ghiozdane şi până la hârtie, avută la începutul anului şcolar 2022-2023.”, declară Dragoş Matei, Product Manager OLX. 

     

  • Euroins din nou în bătaia amenzilor. ASF a sancţionat compania în luna august 2022 cu peste 1,3 mil. lei. Tot în luna august, ASF a sancţionat cu avertismente scrise companiile Allianz-Ţiriac şi Grawe, iar BRD Asigurări de Viaţă a fost amendat cu 129.000 lei

    Euroins România a fost din nou sancţionat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) cu o amendă cumulată de peste 1,3 mil. lei în luna august 2022 pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare, conform informaţiilor publicate de ASF.

    Tot în luna august 2022, ASF a sancţionat cu avertismente scrise companiile Allianz-Ţiriac, pentru netransmiterea raportului de activitate al Comitetului de Audit pentru anul 2021 în termen de 6 luni de la încheierea exerciţiului financiar, şi Grawe, pentru plata cu întârziere a despăgubirilor pentru 3 dosare de daună, iar în ceea ce priveşte BRD Asigurări de Viaţă, compania a primit o aminedă de 129.000 lei pentru nerespectarea prevederilor legale privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în sensul neactualizării în termenul legal a procedurilor şi politicilor interne.


     

     

  • Inflaţia şi-a reluat creşterea: în august, rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,3% după ce în iulie a fost 15%. Gazele ocupă primul loc în topul scumpirilor, cu 70,6% an/an. Combustibilii s-au scumpit cu 31,4%, iar alimentele, în medie, sunt mai scumpe cu 18%

    Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna august la 15,3%, după ce în luna iulie a fost de 15% şi în iunie la 15,05%, arată datele transmise luni de Institutul Naţional de Stratistică (INS).

    Cele mai mari scumpiri din ultimul an au fost consemnate la alimente, de 18,22%, urmate de mărfuri, cu 15,9%, şi servicii, cu 8,26%.

    Faţă de luna iulie 2022, în august preţurile de consum au crescut cu 0,6%, după majorarea cu 1,82% a preţurilor la mărfuri alimentare, cu 0,19% la mărfurile nealimentare şi cu 0,37% la servicii.

    Iar de la începutul anului (august 2022 comparativ cu decembrie 2021) rata inflaţiei este de 11,6%.

    Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2021 – august 2022) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2020 – august 2021) este  11%.

    (Sursa: INS)

    Potrivit datelor INS, cele mai mai creşteri de preţ la mărfuri în perioada august 2021-august 2022 au fost înregistrate la gaze (plus 70,64%), combustibili (31,48%) şi energia termică (22,98%), în timp ce energia electrică s-a scumpit cu 16,37%.

    Dintre servicii, cel mai mult s-au scumpit biletele de avion, cu 33,9%, urmate de serviciile de salubritate, cu 21% şi serviciile CFR, cu 20,9%.

    Pe zona de alimente, cele mai mari creşteri au fost la cartofi (54,3%), ulei (49,6%), făină şi mălai (34,2-31,1%), pâine (25,2%), margarină (25,9%), ouă, unt şi brânză (20-22%), lapte (21%).

    În acelaşi timp, Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE, a ajuns în august la 13,3%.

    Faţă de luna iulie, indicele este de 100,44%.

    Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2021 – august 2022) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2020 – august 2021) determinată pe baza IAPC este 9,5%.

    Banca Naţională a României prognozează o inflaţie de 13,9% pentru anul în curs.

    Totodată rata anuală a inflaţiei este estimată să coboare până la 7,5% în decembrie 2023 şi la 2,3% în iunie 2024, conform Raportului asupra inflaţiei publicat de BNR în luna august.
     

     

  • Schimbări colosale la ANAF. Pentru prima oară, acest concept devine realitate

    “Lista albă” a contribuabililor corecţi devine realitate după mai mulţi ani în care această măsură a tot fost anunţată dar care a fost implementată abia în prezent prin publicarea ordonanţei nr. 31 din 31 august 2022.

    Mai exact, este vorba despre ORDONANŢA nr. 31 din 31 august 2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial nr. 857 din 31 august 2022.

    Conform prezentei ordonanţe, după articolul 162 se introduce un nou articol, art. 162^1, cu următorul cuprins:

    Articolul 162^1 Publicarea listelor contribuabililor care nu au obligaţii restante

    (1) Organul fiscal central, precum şi organul fiscal local au obligaţia de a publica pe pagina de internet proprie lista contribuabililor persoane juridice care au declarat şi au achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată şi care nu au obligaţii restante.

    (2) Lista se publică trimestrial până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare. (3) Procedura de aplicare a prezentului articol se aprobă:

    a) în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal central, prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.;

    b) în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal local, prin hotărâre a consiliului local.

    „Se propune introducerea (…) listelor contribuabililor care nu au obligaţii restante, în sensul aducerii la cunoştinţa opiniei publice a contribuabililor care şi-au declarat şi achitat la scandenţă obligaţiile fiscale de plată şi care nu figurează în evidenţele fiscale cu obligaţii restante. În acest mod, în relaţiile contractuale derulate de către mediul de afaceri, contribuabilii care nu au obligaţii restante pot fi consideraţi parteneri de încredere”, conform notei de fundamentare a proiectului iniţial.

    Pentru publicarea listei contribuabililor corecţi mai este nevoie şi de publicarea normelor procedurale.

     

  • Piaţa auto continuă declinul în august şi scade cu 22%

    ♦ Dacă în iunie scăderea pieţei era de 8%, în iulie declinul a urcat la 19% pentru ca în august deja să treacă pragul de 22%.

    Înmatriculările de maşini noi au continuat declinul şi în august, atingând şi cea mai mare scădere din acest an, de peste 22% conform datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) pe baza cifrelor de la înmatriculări. Luna trecută s-au înregistrat 12.538 de maşini noi.

    Dacă în iunie scăderea pieţei era de 8%, în iulie declinul a urcat la 19% pentru ca în august deja să treacă pragul de 22%.

    Declinul vine în condiţiile în care preţurile maşinilor au crescut în 2022, iar finanţarea a devenit mai scumpă pe măsură ce dobânzile au urcat.

    La nivelul primelor opt luni ale anului s-au înmatriculat 83.349 de maşini noi, în creştere cu 5% faţă de perioada similară din 2021. Creşterea vine ca urmare a avansului punctat în primul trimestru al acestui an când creşterile erau de până la 43%. Pe de altă parte în prima jumătate a acestui an s-au livrat şi respectiv înmatriculat multe maşini comandate din 2021, astfel încât cifrele din 2022 reflectau în realitate cererea de anul trecut. Chiar şi în prezent timpul de livrare a maşinilor noi poate trece de 6 luni.

    De partea cealaltă, pe piaţa maşinilor rulate, unde şi aici preţurile au crescut semnificativ în ultima jumătate de an, înmatriculările au scăzut în august cu 20% la circa 28.000 de unităţi.

    La nivelul primelor opt luni ale anului înmatriculările de maşini second-hand au scăzut cu 21% la 213.413 de maşini.

    Înmatriculările mărcii Dacia de maşini noi continuă să fie pe plus, cu un total de 24.148 de unităţi faţă de 31.349 de unităţi în primele opt luni din 2021, iar podiumul este completat de Toyota şi Hyundai.