Tag: audit

  • Viorel Ştefan, ministrul de Finanţe, despre banii care lipsesc din buget: Este necesar un audit al Curţii de Conturi

    “Faţă de proiecţia iniţială upgradată prin cele două rectificări bugetare, cea din august şi cea din noiembrie, pe execuţie se constată nerealizarea a 10 miliarde de lei la poziţia de venituri. Chestiunea este foarte serioasă, dar pe de altă parte îmbracă un caracter tehnic, de aceea cred că examinarea în cadrul comisiilor de specialitate, odată cu pronunţarea asupra celor două ordonanţe de rectificare bugetară din cursul anului 2016, în condiţiile de comisiile de specialitate pot beneficia şi de asistenţa Curţii de Conturi, este necesar un audit al Curţii de Conturi pentru a verifica condiţiile de legaliate şi de oportunitate în care s-au făcut aceste rectificări”, a declarat ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan,care este prezent la şedinţa Comisiei de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor.

    Viorel Ştefan a afirmat că, marţi, Birourile Permanente ale celor două Camere vor sesiza comisiile de specialitate ale Parlamentului.

    Întrebat dacă rectificările bugetare făcute de Guvernul Cioloş au “iz penal”, Viorel Ştefan a afirmat că aşteaptă auditul al Curţii de Conturi, dar “cu siguranţă” rectificările ridică un semn de întrebare aupra profesionismului guvernului Cioloş

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Camera Auditorilor Financiari, amendată cu 182.000 de euro de Consiliul Concurenţei

    Consiliul Concurenţei a sancţionat Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) cu o amendă de 819.322 de lei (182.000 de euro) pentru restricţionarea concurenţei pe piaţa serviciilor de audit financiar.

    În urma investigaţiei finalizate la sfârşitul anului trecut, Consiliul Concurenţei a constatat că, sub pretextul stabilirii şi verificării respectării de către membrii săi a normelor de calitate, CAFR a stabilit un nivel al onorariului mediu orar şi un număr minim de ore aferente unei misiuni de audit, dublate de sancţiuni pentru nerespectarea lor. Printr-o astfel de intervenţie în piaţă, CAFR a indus în rândul membrilor un anumit nivel al onorariului, prejudiciind în final beneficiarii acestor servicii, care au plătit mai mult, se arată într-un comunicat al Autorităţii de Concurenţă.

    „Calitatea serviciilor de audit este foarte importantă şi de aceea, organizaţia profesională trebuie să se implice şi să verifice respectarea riguroasă a regulilor de etică profesională şi a standardelor tehnice de calitate, în funcţie de specificul şi complexitatea fiecărei lucrări de audit. Acest lucru trebuie să se realizeze, însă, fără niciun fel de raportare la un anumit nivel al preţului” a declarat Bogdan Chiriţou, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Pentru a încuraja concurenţa atât prin calitate, cât şi prin preţ, Consiliul Concurenţei a solicitat CAFR să identifice acele standarde minime de ordin tehnic care să asigure un nivel corespunzător de calitate. CAFR trebuie să transmită Autorităţii de Concurenţă proiectele de modificare a normelor, în sensul celor impuse, în vederea verificării conformităţii cu regulile de concurenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este cea mai dorită limbă străină de către angajatorii din România

    Anul 2016 a venit cu o creştere de 27,04% pentru cursurile corporate de limba engleză, franceză, germană sau limba română pentru străini, potrivit datelor Centrului de Limbi Străine A_BEST. Pe parcursul anului, cursurile de limba germană au reprezentat 35,35% din totalul cursurilor achiziţionate de companii.

    În ceea ce priveşte cursurile de limba franceză şi engleză, procentele sunt de 34,34%, respectiv 17,50%. De asemenea, în rândul persoanelor fizice, cele mai solicitate cursuri au fost cele de limba engleză, nivel pre-intermediar, precum şi limba germană, nivel începător.

    Principalele companii care investesc în acest tip de serviciu, conform Centrului de Limbi Străine A_BEST, vin din industriile IT, Banking, Pharma, Retail, Asigurări sau Transporturi, iar fiecare dintre ele are în vedere câteva criterii, atunci când vine vorba de alocarea bugetului. Printre acestea se numără nevoia imediată, în cazul unui anumit proiect sau nevoia pe termen lung, în cazul în care compania este partener cu/deţinută de o companie străină.

    De asemenea, unele companii oferă cursurile de limbi străine ca beneficiu pentru angajaţii care se remarcă în decursul anului, pentru a contribui la dezvoltarea lor personală.

    „Şi în 2016 am observat o creştere în ceea ce priveşte numărul proiectelor de cursuri de limbi străine pe care le-am organizat, în special pentru companiile multinaţionale. Solicitările au crescut ca urmare a extinderii proiectelor noastre şi în alte oraşe, precum Cluj-Napoca, Timişoara sau Braşov. În materie de training în zona limbilor străine, cursurile de limba germană vor fi la mare căutare şi în 2017, precum şi serviciile de audit lingvistic, un proces externalizat de tot mai multe companii”, declară Aura Ipate, Director General al Centrului de Limbi Străine A_BEST.

    A_BEST a fost înfiinţat în 2008 şi este unul dintre cele mai mari centre independente de învăţare a limbilor străine din România. A_BEST oferă servicii lingvistice complete, la standarde internaţionale: cursuri de limbi străine – limbaj general/ de afaceri/ specializat, open/ corporate; cursuri de limba română pentru expaţi;  testări LCCI; cursuri autorizate ANC; testări ECL; pre-testări Cambridge; traduceri; interpretariat; audit lingvistic; ghidaj turistic în limbi de circulaţie internaţională; sejururi lingvistice.

     

  • Care este cea mai dorită limbă străină de către angajatorii din România

    Anul 2016 a venit cu o creştere de 27,04% pentru cursurile corporate de limba engleză, franceză, germană sau limba română pentru străini, potrivit datelor Centrului de Limbi Străine A_BEST. Pe parcursul anului, cursurile de limba germană au reprezentat 35,35% din totalul cursurilor achiziţionate de companii.

    În ceea ce priveşte cursurile de limba franceză şi engleză, procentele sunt de 34,34%, respectiv 17,50%. De asemenea, în rândul persoanelor fizice, cele mai solicitate cursuri au fost cele de limba engleză, nivel pre-intermediar, precum şi limba germană, nivel începător.

    Principalele companii care investesc în acest tip de serviciu, conform Centrului de Limbi Străine A_BEST, vin din industriile IT, Banking, Pharma, Retail, Asigurări sau Transporturi, iar fiecare dintre ele are în vedere câteva criterii, atunci când vine vorba de alocarea bugetului. Printre acestea se numără nevoia imediată, în cazul unui anumit proiect sau nevoia pe termen lung, în cazul în care compania este partener cu/deţinută de o companie străină.

    De asemenea, unele companii oferă cursurile de limbi străine ca beneficiu pentru angajaţii care se remarcă în decursul anului, pentru a contribui la dezvoltarea lor personală.

    „Şi în 2016 am observat o creştere în ceea ce priveşte numărul proiectelor de cursuri de limbi străine pe care le-am organizat, în special pentru companiile multinaţionale. Solicitările au crescut ca urmare a extinderii proiectelor noastre şi în alte oraşe, precum Cluj-Napoca, Timişoara sau Braşov. În materie de training în zona limbilor străine, cursurile de limba germană vor fi la mare căutare şi în 2017, precum şi serviciile de audit lingvistic, un proces externalizat de tot mai multe companii”, declară Aura Ipate, Director General al Centrului de Limbi Străine A_BEST.

    A_BEST a fost înfiinţat în 2008 şi este unul dintre cele mai mari centre independente de învăţare a limbilor străine din România. A_BEST oferă servicii lingvistice complete, la standarde internaţionale: cursuri de limbi străine – limbaj general/ de afaceri/ specializat, open/ corporate; cursuri de limba română pentru expaţi;  testări LCCI; cursuri autorizate ANC; testări ECL; pre-testări Cambridge; traduceri; interpretariat; audit lingvistic; ghidaj turistic în limbi de circulaţie internaţională; sejururi lingvistice.

     

  • S-a terminat era concedierilor. Cum pleacă acum angajaţii din companii

    Angajatorii au început să se confrunte cu o fluctuaţie din ce în ce mai mare a personalului, pe fondul revenirii economice, iar nivelul plecărilor angajaţilor din companii ajunge la cote similare cu cele din perioada de boom economic, arată rezultatele unui studiu recent al firmei de audit şi consultanţă fiscală al PwC.
     
    „În perioada 2012 – 2015, rata încetărilor contractelor de muncă a fost relativ constantă (15% – 16%). În anul 2015 am observat o scădere a acesteia, iar conform studiului din 2016 costatăm o creştere semnificativă, aceasta ajun­gând aproape de valorile înregistrate în perioada premergătoare crizei economice (în anul 2008, de exemplu, rata de încetare a contractelor de muncă a fost de 20,8%)“, a spus Nicoleta Dumitru, Manager, Servicii de Consultanţă în Resurse Umane, PwC România.
     
    O tendinţă care s-a remarcat în ultimii ani de revenire a economiei şi a cererii de candidaţi de pe piaţa muncii a fost aceea că, din totalul angajaţilor care părăsesc o companie privată în fiecare an, mai puţin de 3% pleacă prin concediere, în timp ce 13% pleacă voluntar, pentru că, probabil, şi-au găsit o ofertă mai bună de muncă.
     
  • S-a terminat era concedierilor. Cum pleacă acum angajaţii din companii

    Angajatorii au început să se confrunte cu o fluctuaţie din ce în ce mai mare a personalului, pe fondul revenirii economice, iar nivelul plecărilor angajaţilor din companii ajunge la cote similare cu cele din perioada de boom economic, arată rezultatele unui studiu recent al firmei de audit şi consultanţă fiscală al PwC.
     
    „În perioada 2012 – 2015, rata încetărilor contractelor de muncă a fost relativ constantă (15% – 16%). În anul 2015 am observat o scădere a acesteia, iar conform studiului din 2016 costatăm o creştere semnificativă, aceasta ajun­gând aproape de valorile înregistrate în perioada premergătoare crizei economice (în anul 2008, de exemplu, rata de încetare a contractelor de muncă a fost de 20,8%)“, a spus Nicoleta Dumitru, Manager, Servicii de Consultanţă în Resurse Umane, PwC România.
     
    O tendinţă care s-a remarcat în ultimii ani de revenire a economiei şi a cererii de candidaţi de pe piaţa muncii a fost aceea că, din totalul angajaţilor care părăsesc o companie privată în fiecare an, mai puţin de 3% pleacă prin concediere, în timp ce 13% pleacă voluntar, pentru că, probabil, şi-au găsit o ofertă mai bună de muncă.
     
  • Curtea Europeană de Conturi: România şi Bulgaria nu erau pregătite pentru aderare în 2007

    Într-un raport al Curţii Europeane de Conturi, care a fost dat publicităţii luni, se afirmă că România şi Bulgaria nu erau pregătite pentru aderare, instituţia precizând că doreşte să evite situaţii similare în cazul viitoarelor extinderi ale Uniunii Europene.

    Istvan Szabolcs Fazakas, membru al Curţii Europeane de Conturi, a prezentat presei un raport de audit privind modul în care s-a desfăşurat programul de asistenţă preaderare la UE în cazul statelor din regiunea Balcanii de Vest.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai puternice femei din business: Ana Dincă, Audit One

    Ana Dincă a fondat, în urmă cu 17 ani, Audit One, firmă membră acum a reţelei internaţionale Moore Stephens International Ltd., compania care auditează Casa Regală a Marii Britanii.

    Absolventă a Facultăţii de Economie Industrială în cadrul ASE (1974), a profesat până în 1991 ca economist în cadrul unor întreprinderi economice cu profil de cercetare-proiectare şi producţie, iar apoi a lucrat, vreme de opt ani, în cadrul Ministerului de Finanţe, urcând în ierarhie pas cu pas până în 1998, când a fost numită director în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi Controlul Financiar de Stat, Ilfov.

    Cel mai greu moment din cariera sa, îşi aminteşte, a fost acela în care a trebuit să decidă să plece din sistemul bugetar în cel privat şi să abordeze o altă specialitate, să plece din fiscalitate, „unde mă cantonasem zece ani. Simţeam că locul meu nu este acolo, visam la mai mult, ştiam că pot face mai mult într-un mediu în care să fac eu strategia, să creez eu sistemul şi să-l adaptez nevoilor“.

    A ales domeniul auditului financiar şi, precizează ea, un consultant fiscal priceput poate fi util în orice afacere. „Convingerea mea profundă este că auditorul poate elimina toate cangrenele care există în economie, prin tratarea lor în stadiul incipient. El face curăţenia.“

  • EY vrea să recruteze aproape 200 de oameni. Jumătate din posturi vizează candidaţi fără experienţă.

    Firma de audit şi consultanţă EY, unul dintre cei mai mari jucători de profil de pe piaţa locală, are în plan angajarea a circa 200 de persoane anul acesta. Cel puţin 80 dintre noii angajaţi vor veni din rândul celor care se află în ultimii ani de studiu sau care au ieşit recent de pe băncile facultăţilor, restul joburilor fiind adresate oamenilor cu experienţă în domeniu, potrivit Andreei Mihnea, directorul de HR al EY România, scrie Ziarul Financiar.

    „Am crescut foarte mult în ultimul timp, numai anul trecut am recrutat 250 de persoane. Este, cumva, o evoluţie firească a businessului nostru pentru că mereu apar proiecte noi sau există câte o competenţă pe care nu o avem în echipă şi pe care trebuie să o găsim. Dar cred că anul acesta ne stabilizăm, nu vom mai ajunge la acelaşi volum de recrutare pe poziţii de juniori ca anul trecut“, explică Andreea Mihnea, cea care conduce politicile de HR ale celor 700 de angajaţi din cadrul EY România. Ea a preluat frâiele HR-ului pentru companie în urmă cu aproape trei ani, iar de-a lungul carierei s-a format în firme precum Aims Human Capital (executive search), IBM, PayPoint România sau Tchibo.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Manager de vreme rea şi intraprenor all seasons

    Levent Yüksel coordonează de la Bucureşti afacerile Pepsico pe 14 pieţe, poziţie în care a ajuns după două decenii de carieră, care au fost marcate de promovări la fiecare doi ani, de intraprenoriat şi de cele şase crize prin care a trecut.

    2015 este un an special pentru mine din mai multe motive – unul dintre ele este că sărbătoresc 20 de ani de carieră în companie”, şi-a început discursul la Meet the CEO Levent Yüksel, turcul care conduce de pe 9 martie 2011 – zi pe care şi-o aminteşte perfect – operaţiunile din România ale companiei americane, dar şi din regiune, în calitate de business unit manager al companiei. Din prima jumătate a anului trecut, el a preluat funcţia de vice president general manager Greater Balkans şi SEE Franchise al PepsiCo, ajungând astfel să conducă de la Bucureşti operaţiunile producătorului de snacksuri şi băuturi răcoritoare din 14 ţări – East Balkans (Bulgaria, România şi Moldova), West Balkans (Serbia, Bosnia, Croaţia, Albania, Slovenia, Muntenegru, Kosovo şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), Grecia, Cipru, Israel şi unităţile de băuturi răcoritoare South East Europe Franchise.

    Când povesteşte, Levent Yüksel trădează o fire analitică, predispusă la introspecţie şi la autodepăşire: „fixaţia” de a face mereu lucrurile mai bine şi încercarea permanentă de a-şi depăşi limitele sunt umbrite de uşorul regret că, deşi a obţinut o promovare la fiecare mai puţin de doi ani, nu şi-a folosit suficient de bine timpul la începutul carierei şi nici nu a reuşit încă să ajungă la un echilibru fin între viaţa de familie şi business. Yüksel a povestit şi despre drumul sinuos pe care l-a avut ca manager în România, cât şi despre crizele cu care s-a confruntat de-a lungul carierei sale.

    Levent Yüksel  a absolvit în 1988 Universitatea Tehnică din Istanbul (management engineering) şi, deoarece nu se considera pe deplin pregătit pentru a-şi începe cariera, şi-a continuat studiile cu un MBA în management la Universitatea din Istanbul. „MBA-ul era o oportunitate de a înţelege toţi factorii care fac un business de succes şi mi-a oferit o idee asupra a ce ar trebui să mă concentrez; în plus, acest mediu generează mai multe oportunităţi, discuţii, puncte de vedere”, descrie el experienţa MBA-ului absolvit în 1989. Imediat după acesta, a devenit clar pentru el de unde trebuie să îşi înceapă cariera şi s-a angajat ca junior audit assistant în cadrul companiei de consultanţă şi audit Pricewaterhouse. „Am ales să nu fiu arogant şi să profit de toate oportunităţile ce se ivesc pentru a avea succes; am început de la zero la PwC pentru că genul acesta de companii îţi oferă posibilitatea de a interacţiona cu mai multe firme, din diferite industrii, astfel încât să-ţi poţi contura o imagine amplă asupra businessului. În plus, nu ai cum să ştii de la început care este pasiunea ta – aşa că, da, începi prin a face fotocopii”, glumeşte Yüksel, subliniind faptul că aroganţa nu are ce să caute în comportamentul unei persoane care îşi caută drumul.

    Reţeta sa a funcţionat, iar la aproximativ doi ani după angajarea în companie a fost promovat ca auditor senior, în cadrul unei divizii a PwC din Haga, Olanda. „Turcia anilor ’90 era o lume diferită, aşa că pentru mine această experienţă a fost ca o călătorie în timp, în care am putut vedea cultura vestică şi modul cum lucrează angajaţii în mediile profesionale de acolo”, descrie managerul experienţa care l-a emoţionat şi care l-a făcut să lupte pentru a performa şi în acest context, în condiţiile în care pe atunci nu ştia să vorbească perfect nici limba engleză. A obţinut din nou o promovare, pe care a văzut-o ca pe o oportunitate de a se întoarce în ţara sa, pentru a-şi încheia şi stagiul militar.

    Privind retrospectiv, îşi aminteşte că primii paşi pe care i-a făcut au fost în scopul de a-şi construi propria afacere. „Dacă mă uit înapoi şi mă gândesc care era cu adevărat pasiunea mea, îmi doream să fiu antreprenor, voiam să fiu proprietarul şi dezvoltatorul propriei mele afaceri, iar toată cariera mea a fost orientată spre a-mi construi o scară care să mă aducă la acel scop”, explică el deschiderea la oportunităţile ce s-au ivit în cariera sa. „Următorul pas după PwC, în 1993, a fost să lucrez ca manager în finanţe pentru un start-up în domeniul serviciilor de securitate, devenit în prezent una din cele mai mari companii din acest domeniu în Istanbul. Eram sigur că nu aceea avea să fie direcţia în care voi continua, aveam nevoie de o afacere la scară mare, iar oportunitatea pentru a evolua în această direcţie a venit când m-am angajat la una dintre cele mai mari bănci ale Turciei”, descrie el următoarea funcţie ocupată, cea de financial controller pe divizia de retail a Pamukbank, bancă preluată în 2002 de către stat ca urmare a crizei din 2001.

    După experienţele acumulate şi culturile organizaţionale diferite în care s-a adaptat – audit, domeniul bancar, producţie, securitate –, i-a fost din ce în ce mai clar că domeniul FMCG este cel în care vrea să îşi construiască mai departe cariera. Oportunitatea a venit în 1995, odată cu angajarea în funcţia de finance manager pentru businessul de francize al PepsiCo (Finance Director – Turkey and Central Asia Business Unit). „La vremea respectivă, compania era construită în Turcia prin francize, iar responsabilitatea cea mai importantă era de a aduce viziunea PepsiCo în Turcia, în condiţiile în care compania de îmbuteliere exista deja. Exista un conflict în termeni de misiune şi priorităţi între divizia de francize şi îmbuteliator, iar eu mă aflam în postura de a construi un pod între cele două. Am ajuns ca până la urmă să achiziţionăm îmbuteliatorul”, descrie el prima situaţie de criză cu care a fost nevoit să se confrunte. Levent Yüksel a fost unul din personajele cheie ce s-au implicat în achiziţia îmbuteliatorului şi totodată a fost responsabil de integrarea acestuia în companie, moment pe care îl descrie drept una dintre cele mai mari reuşite ale carierei sale la PepsiCo.