BusinessMagazin

Tag: audieri

  • Fostul prefect de Buzău Paul Beganu, audiat la DNA într-un caz de retrocedări ilegale de păduri

    Paul Beganu, fost membru PDL, a fost prefect al judeţului Buzău din octombrie 2009 şi până în mai 2012.

    Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, fostul prefect de Buzău Paul Beganu este audiat, miercuri la DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti într-un dosar în care este suspectat de retrocedarea ilegală a unor păduri din judeţul Buzău.

    În acest dosar, la DNA Ploieşti sunt audiate şi alte persoane, la ora transmiterii acesti ştiri.

    Conform surselor citate, în perioada în care a fost prefect, Paul Beganu, împreună cu mai mulţi angajaţi din administraţia locală, ar fi favorizat retrocedarea a peste 5.000 de hectare de pădure din judeţul Buzău unui om de afaceridin oraşul Ţăndărei, Gheorghe Ceteraş, care cumpărase drepturile litigioase asupra terenului de la un pensionar bucureştean.

    În prezent, Paul Beganu este comisar la Comisariatul Judeţean Buzău al Gărzii de Mediu. În 2008, el a candidat din partea PDL pentru un mandat de senator şi a pierdut.

  • Necazurile lui Juncker: cine sunt candidaţii cu probleme propuşi pentru viitoarea Comisie Europeană

    Nominalizarea de către Slovenia a unui nou candidat, tot femeie, a devenit astfel alternativa la o respingere în bloc a tuturor membrilor comisiei lui Jean-Claude Juncker. În ciuda avertismentelor de la Parlamentul European ca guvernul sloven să trimită de această dată pe cineva experimentat în politicile europene, ca să evite o nouă respingere a candidaturii, premierul sloven Miro Cerar a desemnat-o pe Violeta Bulc, 50 de ani, o femeie de afaceri care s-a remarcat ca fondator al unei firme de telecom şi pe care Cerar a adus-o luna trecută în echipa guvernamentală ca vicepremier. Audierea lui Bulc de către Juncker va avea loc la 13 octombrie, spre a putea defini ce portofoliu ar putea să preia.

    Alenka Bratusek a fost singura candidată dintre noii comisari desemnaţi care nu i-a convins deloc pe parlamentarii europeni, deşi mari probleme au întâmpinat şi francezul Pierre Moscovici, ales pentru portofoliul economiei, dar a cărui ţară tocmai şi-a aprobat un buget care ignoră calendarul de disciplină fiscală al UE, spaniolul Miguel Cañete, propus pentru climat şi energie, dar acuzat că va face figură de om de lobby în CE pentru industria petrolieră, britanicul Jonathan Hill, nominalizat pentru servicii financiare, dar avizat abia după o a doua rundă de audieri, şi ungurul Tibor Navracsics, nominalizat pentru cultură şi educaţie, care a primit cu greu avizul şi numai în condiţiile unei ajustări a atribuţiilor din portofoliul său (au circulat propuneri ca atribuţiile legate de problemele de cetăţenie europeană să fie scoase din portofoliu şi date vicepreşedintelui CE, Frans Timmermans, ori chiar ca Juncker să-i dea alt portofoliu lui Navracsics, deşi purtătoarea de cuvânt a lui Juncker a spus că schimbarea portofoliului nu se va întâmpla).

    La polul opus, Corina Creţu, care se va ocupa de dezvoltarea regională, s-a aflat printre comisarii desemnaţi care au primit avizul fără nicio problemă din partea comisiilor care i-au audiat. Deţinătorul acestui portofoliu în actuala CE, austriacul Johannes Hahn, nu a găsit necesar să-i dea acesteia sfaturi în privinţa viitoarei strategii de cheltuire a bugetului pentru dezvoltare regională, sugerând doar că de acum înainte, PIB, sau bogăţia unei regiuni, n-ar trebui să mai fie singurul criteriu spre a decide dacă o regiune se califică pentru banii comunitari, ci să fie luate în considerare şi alte criterii, cum ar fi performanţa în materie de inovaţie.

  • În 2008 vindea de 80 de milioane de euro şi avea cele mai tari magazine de calculatoare din România. Apoi a fugit cu banii

    Cristian Fughină, fostul patron al firmei Ultra Pro Computers, este acuzat de procurori DIICOT de falimentarea controlată a societăţii, cu datorii de 40 de milioane de euro la stat şi la bănci.

    Potrivit surselor citate de Mediafax, soţii Alina şi Cristian Fughină, precum şi tatăl fostului patron al firmei, Ştefan Fughină, ar fi urmărit, din 2010, falimentarea controlată a societăţii Ultra Pro Computers, cunoscută pentru reţeaua de magazine de vânzăre a computerelor şi altor produse IT.

    CITEŞTE AICI POVESTEA FALIMENTULUI ULTRA PRO COMPUTERS

    UPDATE: Soţii Cristian şi Alina Fughină şi Laszlo Kiss au fost reţinuţi, în dosarul “Ultra Pro Computers”, în care prejudiciul prin delapidare şi spălare de bani este estimat la 10 milioane de euro.

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au reţinut-o şi pe şi Liliana Anton, iar în cazul Anei Lavinia Vasile-Caba au dispus cercetarea sub control judiciar, au declarat pentru MEDIAFAX surse judicare.

    Potrivit surselor citate, Ana Lavinia Vasile-Caba a recunoscut faptele de care este acuzată şi a dat o declaraţie completă.

    Soţii Fughină, Laszlo Kiss şi Liliana Anton vor fi prezentaţi joi Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă.

    UPDATE: Peste 10 milioane de euro ar fi fost scoşi din patrimoniul Ultra Pro Computers şi transferaţi în conturile unor offshore-uri, operaţiune în care ar fi fost implicaţi Cristian şi Alina Fughină, Ştefan Fughină şi Laszlo Kiss, au declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

    Potrivit surselor citate, soţii Cristian şi Alina Fughină, tatăl fostului patron al firmei care gestiona magazinele Ultra Pro Computers, Ştefan Fughină, şi omul de afaceri Laszlo Kiss s-ar fi folosit de legislaţia fiscală şi de cea privind insolvenţa companiilor comerciale pentru a falimenta controlat societatea, care, în realitate, nu avea probleme.

    Cei patru au reşit să scoată din patrimoniul firmei de IT peste 10 milioane de euro, bani care ar fi ajuns în conturile a două societăţi offshore şi care reprezintă prejudiciul în acest caz. Aceştia s-ar fi folosit de două societăţi comerciale, special create, care au cerut insolvenţa firmei de IT pentru presupuse datorii, sumele invocate fiind derizorii, au precizat sursele citate.

    În acest sens, firma de IT ar fi încheiat contracte cu cele două societăţile comerciale special create, controlate de cei patru, dar care nu au fost onorate, pentru a se crea premisa solicitării insolvenţei. Ulterior, cele două firme au fost introduse acţiuni prin care au cerut insolvenţa firmei de IT, dosarele fiind înregistrate atât la Tribunalul Constanţa, cât şi la Tribunalul Bucureşti.

    Cei trei sunt suspectaţi că ar fi scos bani din societate, pe care i-ar fi băgat ulterior în offshor-uri aparţinând lui Laszlo Kiss, al cărui nume a apărut şi în dosarul privind delapidarea Petromservice. În acest fel, societatea ar fi acumulat datorii de peste 40 de milioane de euro la stat şi la bănci.

    Procurorii DIICOT verifică în acest caz doar modul în care ar fi fost devalizată firma de IT, în cauză nefiind stabilit un prejudiciu.

    Anchetatorii fac perchezii la domiciliile soţilor Alina şi Cristian Fughină şi al lui Ştefan Fughină, precum şi la un sediu al Ultra Pro Computers, din Calea Floreasca, şi la domiciliile altor persoane.

    În dosar sunt vizate 18 persoane, care urmează să fie aduse la audieri la DIICOT.

    În iunie 2010, Tribunalul Constanţa hotăra intrarea în faliment şi dizolvarea K Tech Electronics, societatea care gestiona magazinele Ultra Pro Computers.

    Printre creditorii companiei K Tech Electronics se număra, pe lângă instituţiile bancare, şi producători şi distribuitori IT internaţionali şi locali, instituţii de stat şi primării.

    Conform datelor publicate în 2010 de Tribunalul Constanţa, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Economică şi de Finanţe Publice Locale Iaşi, direcţiile generale ale Finanţelor Publice Brăila şi Constanţa, precum şi primăriile din Craiova, Arad şi Sector 6 Bucureşti, se aflau printre cei 114 creditori.

    Dintre furnizorii de utilităţi, printre creditorii companiei se numărau Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti, CEZ Vânzare, Enel Energie, EON Gaz România, precum şi Electrocentrale Deva.

    Datoriile acumulate de companie se ridicau atunci la 28 milioane de euro. Cea mai mare datorie, de 3,5 milioane de euro, era către Banca Românească, în baza unui împrumut gajat cu cea mai mare parte a bunurilor.

    K Tech Electronics a fost înfiinţată în anul 1997 de Alina şi Cristian Fughină.

    În 2008, afacerile societăţii au crescut cu 1,5%, la 252,84 milioane de lei, iar rezultatul activităţii a fost negativ, pierderi ridicându-se la 12,97 milioane de lei, de la un profit net de 457.751 lei în 2007, potrivit datelor de atunci de la Ministerul Finanţelor. În prima parte a anului 2009, afacerile K Tech Electronics au scăzut puternic, la puţin peste 56 milioane de lei, în timp ce pierderile au crescut cu peste 40% faţă de decembrie 2009, la peste 18 milioane de lei, potrivit datelor din raportul administratorului judiciar, BDO Conti Insolvency. Cu un capital social de 11,4 milioane de lei, K Tech Electronics era controlată integral de Milena Trading Company Ltd (Statele Unite), administrată de Cristian Fughină.

  • Piramida lui Juncker, dominată de adepţi ai austerităţii

    La rândul lor, cei şapte vicepreşedinţi vor fi coordonaţi de prim-vicepremierul Frans Timmermans, care devine cel mai important om din CE după preşedintele Jean-Claude Juncker.

    Cele şapte echipe se vor ocupa de locuri de muncă şi investiţii (coordonator: finlandezul Jyrki Katainen – PPE), piaţa comună digitală (estonul Andrus Ansip – ALDE), uniunea energetică (slovena Alenka Bratusek – ALDE), uniunea economică şi monetară (letonul Valdis Dombrovskis – PPE; în subordinea lui va lucra şi Corina Creţu de la Politică Regională), legislaţie şi stat de drept (olandezul Frans Timmermans – S&D), buget şi resurse umane (bulgăroaica Kristalina Georgieva – PPE) şi politică externă (italianca Federica Mogherini – S&D).

    Au fost create două noi portofolii, Migraţie şi Consumatori, iar cel pentru Piaţă Internă se numeşte acum şi “pentru IMM”, ca să arate importanţa IMM-urilor în viziunea noii CE. În schimb, a fost desfiinţat portofoliul Extinderii UE, întrucât UE nu are în plan nicio primire de noi membri până în 2020.

    Sistemul ierarhizat cu vicepreşedinţi şi grupuri de comisari îi va permite lui Juncker să controleze mai eficient prestaţia unor comisari cu alte viziuni economice decât a lui, cazul cel mai des invocat de presă fiind cel al socialistului francezul Pierre Moscovici, care în teorie are un portofoliu foarte important (Afaceri Economice şi Monetare), dar care în practică va avea puteri limitate de dubla subordonare faţă de Timmermans şi de Dombrovskis.

    Dintre cei şapte vicepreşedinţi, patru sunt est-europeni (Bratusek, Dombrovskis, Ansip, Georgieva) şi mai toţi sunt cunoscuţi pentru viziunea lor economică pro-austeritate, unii dintre ei fiind chiar foşti premieri ale căror partide au fost aspru sancţionate de electorat pentru politicile de austeritate promovate (Bratusek, Dombrovskis).

    Audierea în Parlamentul European a noilor comisari propuşi de Juncker va începe la sfârşitul lunii şi nu se anunţă deloc simplă, având în vedere în special acuzaţiile că unii dintre nominalizaţi au interese private de afaceri care îi fac nepotriviţi pentru portofoliile respective (spaniolul Miguel Arias Canete la Energie, irlandezul Phil Hogan la Agricultură, britanicul Jonathan Hill la Servicii Financiare).

  • Şeful CJ Brăila, acuzat de abuz în servciu şi conflict de interese, reţinut de DNA Galaţi

    Alături de şeful CJ Brăila, au mai fost reţinuţi de procurorii anticorupţie în acest dosar Florin Mija şi Nicolae Moisiu, funcţionari publici, membri în comisiile de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice, la data faptelor, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată.

    Din ordonanţele de reţinere întocmite de procurori a reieşit că, în cauză există date şi probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă potrivit căreia, în perioada 2009 – 2010, inculpaţii Gheorghe Bunea Stancu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila (ordonator principal de credite), Mija Florin şi Moisiu Nicolae şi-au încălcat atribuţiile de serviciu, în contextul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziţii publice, pentru realizarea unor obiective de interes local şi judeţean, organizate de CJ Brăila.

    Modul în care au fost organizate şi s-au derulat licitaţiile în perioada de referinţă a condus la situaţia ca un număr de trei societăţi comerciale să deţină monopolul lucrărilor licitate de Consiliul Judeţean Brăila, fiind practic singurele firme care participă şi câştigă contractele de achiziţie publică pe plan local şi judeţean.

    În situaţia în care existau şi alţi ofertanţi, firmele agreate fie ofereau preţul cel mai mic, fie îndeplineau “anumite” condiţii apreciate ca esenţiale de către membrii comisiilor de analizare şi evaluare a ofertelor, situaţie care, în mod inevitabil, a condus la câştigarea procedurilor respective, arată procurorii DNA.

    De altfel, la una din firme Bunea este, în mod indirect, acţionar, mai spun procurorii.

    Totodată, la această situaţie s-a ajuns din cauza exercitării defectuoase a atribuţiilor de serviciu de către membrii comisiei de evaluare a ofertelor, prin alegerea unor oferte financiare neprofitabile, dar şi gestionării ineficiente a bugetului local de către preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care avea şi calitatea de ordonator principal de credite.

    Potrivit DNA, urmare a îndeplinirii în mod defectuos a atribuţiilor de serviciu de către funcţionarii menţionaţi s-a cauzat un prejudiciu în valoare totală de 2.924.817,60 lei şi vătămarea intereselor legitime ale agenţilor economici care au participat la procedurile de achiziţii publice şi au fost descalificaţi în mod discriminatoriu.

    Cei trei inculpaţi urmează a fi prezentaţi, vineri, Tribunalului Galaţi cu propunere de arestare preventivă.

    Procurorii DNA au mai dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii: Georgel Ghenea, Jenica Dumitraşcu, Vasile Puia, Ionică Popescu şi Ionel Puşcă, funcţionari publici, membri în comisiile de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice, la data faptei, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată.

    De asemenea, sunt urmăriţi penal Vasile Soare şi Cristian Cătălin Stăncic, administratori ai unor societăţi comerciale, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu în formă continuată, şi Camelia Bratu, Cornel Grigore şi Gheorghe Ciudatu, diriginţi de şantier, la data faptei, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

    Aceştia din urmă, în calitate de diriginţi de şantier, au avizat situaţii de plată, în luna septembrie 2009, făcând posibilă plata lucrărilor, deşi procesele verbale de recepţie a acestora fie nu se regăsesc la dosar, fie au fost încheiate în cursul anului 2010.

    În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii, precum şi al Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Şase angajaţi ai Regionalelor CFR Braşov şi Bucureşti au fost reţinuţi. Alţi nouă sunt audiaţi

     Potrivit procurului Monica Munteanu, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, 15 controlori de tren de la regionalele CFR Braşov şi Bucureşti au fost aduşi, joi, la audieri, fiind suspectaţi de luare de mită şi abuz în serviciu în perioada februarie-aprilie 2014.

    Până în prezent, în urma audierilor, şase angajaţi ai companiei feroviare au fost reţinuţi.

    “Până în acest moment au fost audiate mai multe persoane şi au fost reţinute pentru 24 de ore şase dintre acestea. Audierile sunt încă în curs de desfăşurare”, a declarat corespondentului MEDIAFAX Monica Munteanu.

    Audierile celor 15 angajaţi ai Regionalelor CFR Braşov şi Bucureşti au loc în dosarul în care, în octombrie 2012, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov au ridicat pentru audieri 169 de angajaţi ai CFR Călători de la regionalele Bucureşti, Braşov, Cluj, Iaşi şi Craiova, conform sursei citate

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cornu: Ori sunt prost, ori tâmpit. Dacă am făcut această evaziune, cum au intrat firmele în insolvenţă?

     Omul de afaceri din Timişoara Georgică Cornu a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că se va prezenta la audieri la DIICOT, fiind vizat într-un dosar de evaziune fiscală.

    “Am fost la Bucureşti, la o întâlnire de afaceri. Acum sunt pe drum spre Timişoara, nu am fost acasă când au fost percheziţiile, am fost la Bucureşti. M-au chemat la audieri. La un moment dat, am luat materiale de construcţii de la Strehaia. În ultimii ani nu am mai luat pentru că am văzut că acolo sunt probleme şi am evitat. Nu scrie niciunde că nu pot lua materiale de acolo. Înţeleg că se verifică actele din 2007-2011. Am luat materiale de acolo destul de rar, foarte rar, când erau preţuri şi condiţii bune”, a declarat Cornu.

    El a spus că a aflat joi dimineaţă despre percheziţii şi că acasă se aflau copiii, cu cumnata sa, care s-au speriat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Victor Ciorbea vizează o funcţie în Consiliul ASF, audierile în Senat, luni

     La şefia ASF a fost propus fostul director general al ING Bank România Mişu Negriţoiu.

    Potrivit unor surse parlamentare, şase CV-uri au fost înregistrate, până miercuri, la Comisia de buget-finanţe din Senat, pentru o funcţie neexecutivă în cadrul acestei instituţii financiare.

    Printre candidaţi se află senatorul PNL Victor Ciorbea şi un fost membru în Consiliul de Administraţie al Omniasig, Adina Edelmaier.

    Comisia de buget-finanţe urmează să audieze, luni, atât candidaţii pentru acest post din cadrul ASF, precum şi pe Mişu Negriţoiu, propunerea pentru şefia Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cosmin Nicula: Dăianu a propus reducerea salariilor conducerii ASF cu 30%

    “Până la finalul verificărilor pe care le vom face, una dintre solicitările noastre de astăzi a fost accea de a se reduce salariile, şi propunerea a fost de a se reduce cu 30%. Propunerea a venit din partea domnului Dăianu, iar noi suntem încântaţi”, a spus acesta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful CJ Prahova şi fiul acestuia, deputatul PSD Vlad Cosma, audiaţi la DNA

     Procurorii DNA – Serviciul teritorial Ploieşti îi audiază, la ora transmiterii acestei ştiri, pe preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma şi pe fiul acestuia, Vlad Alexandru Cosma, a declarat corespondentului MEDIAFAX  şeful DNA Ploieşti, procurorul Gabriel Lucian Onea.

    El a menţionat că nu poate da detalii despre calitatea în care cei doi au fost chemaţi la audieri la sediul DNA Ploieşti şi nici despre dosarul în care au loc audierile.

    Surse judiciare spun că audierile au loc în dosarul în care este arestat preventiv Răzvan Alexe, denunţat pentru trafic de influenţă de către un om de afaceri care are contracte cu CJ Prahova. Alexe este cunoscut drept un apropiat al conducerii CJ Prahova şi ca prieten al deputatului Vlad Cosma.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro