Guvernul a decis ca joi, 24 martie, să fie declarată zi de doliu naţional pe teritoriul României, pentru victimele atentatelor de ieri din Bruxelles. Conform purtătorului de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, drapelele vor fi coborâte în bernă, iar posturile de televiziune şi radio îşi vor adapta programul.
Atentate teroriste comise de jihadiştii Statului Islamic la aeroportul Zaventem şi la staţia de metrou Maelbeek din Bruxelles s-au soldat cu 31 de morţi ăi 205 răniţi.
Al treilea atacator căutat de autorităţile belgiene care a fost surprins de camerele de supraveghere de pe aeroportul Zaventem, reuşind să scape, este Najim Laachraoui, fiind implicat şi în atentatele din Paris, în care ar fi avut un rol decisiv, relatează postul belgian RTBF.
Doi belgieni, fraţii Khalid şi Brahim El Bakroui, au fost identificaţi drept presupuşii atacatori kamikaze care s-au detonat pe aeroportul Zaventem din Bruxelles, marţi dimineaţă, fiind căutaţi şi în cadrul anchetei privitoare la atentatele din Paris, anunţă RTBF, citând o sursă din poliţie, informează Ziarul Financiar.
Cei trei suspecţi pentru atentatul de pe aeroportul Zaventem din Bruxelles au ajuns la faţa locului cu ajutorul unui taxi. Şoferul maşinii a dat declaraţii în faţa anchetatorilor. Acesta spune că i-a luat pe cei trei suspecţi din suburbia Scharbeek, pe care poliţiştii au răscolit-o toată noaptea.
Khalid El Bakraoui ar fi închiriat sub un nume fals un apartament din zona Forest, din suburbiile Bruxellesului, unde au avut loc săptămâna trecută operaţiuni de amploare ale poliţiei pentru arestarea lui Salah Abdeslam, islamistul dat în urmărire generală timp de patru luni pentru implicare în atentatele teroriste din Paris şi care a fost arestat vinerea trecută.
În apartamentul respectiv, au fost găsite amprentele lui Abdeslam şi a murit un islamist algerian în confruntările cu poliţia.
În atentatele de la Bruxelles de marţi dimineaţă care au vizat aeroportul Zaventem şi staţia de metrou Maalbeek, 31 de persoane au murit şi 250 au fost rănite, scrie 20minutes.fr.
Patru din tinerii răniţi în incendiul din clubul Colectiv, internaţi la Spitalul Militar ‘Regina Astrid”, sunt externaţi marţi, pentru a face loc răniţilor din atentatele din capitala belgiană, aceştia urmând să fie aduşi în România, au declarat surse oficiale pentru MEDIAFAX.
Potrivit surselor citate, Raluca Chiţiga, Ciocăneli Silviu Mihail, Oana Rotariu şi Marius Frăţoaică, sunt externaţi marţi din Spitalul Militar ‘Regina Astrid”.
O rudă a unuia dintre cei internaţi, a declarat pentru MEDIAFAX, că mai multe ambulanţe staţionează în faţa spitalului, pregătite să ia pacienţii si să-i transporte la un hotel.
Tinerii vor fi aduşi în România în zilele care urmează. Cei patru tineri făceau recuperare în spitalul belgian, fiind aduşi aici de la alte spitale din Europa.
“Este perfect normal ce au făcut medicii de acolo, este o siutaţie de aşa natură în care trebuiau să facă acest lucru. Atâta timp cât pacienţii din România nu aveau viaţa pusă în pericol şi se aflau pentru recuperare acolo, este firesc să se întămple aşa” a declarat Raed Arafat, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne pentru MEDIAFAX.
În Spitalul Militar ‘Regina Astrid” rămân internaţi Bogdan Moleşag şi Pavlos Popovici.
Patru din tinerii răniţi în incendiul din clubul Colectiv, internaţi la Spitalul Militar ‘Regina Astrid”, sunt externaţi marţi, pentru a face loc răniţilor din atentatele din capitala belgiană, aceştia urmând să fie aduşi în România, au declarat surse oficiale pentru MEDIAFAX.
Potrivit surselor citate, Raluca Chiţiga, Ciocăneli Silviu Mihail, Oana Rotariu şi Marius Frăţoaică, sunt externaţi marţi din Spitalul Militar ‘Regina Astrid”.
O rudă a unuia dintre cei internaţi, a declarat pentru MEDIAFAX, că mai multe ambulanţe staţionează în faţa spitalului, pregătite să ia pacienţii si să-i transporte la un hotel.
Tinerii vor fi aduşi în România în zilele care urmează. Cei patru tineri făceau recuperare în spitalul belgian, fiind aduşi aici de la alte spitale din Europa.
“Este perfect normal ce au făcut medicii de acolo, este o siutaţie de aşa natură în care trebuiau să facă acest lucru. Atâta timp cât pacienţii din România nu aveau viaţa pusă în pericol şi se aflau pentru recuperare acolo, este firesc să se întămple aşa” a declarat Raed Arafat, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne pentru MEDIAFAX.
În Spitalul Militar ‘Regina Astrid” rămân internaţi Bogdan Moleşag şi Pavlos Popovici.
Reţeaua teroristă Stat Islamic a revendicat atentatele comise marţi la Bruxelles, soldate, potrivit presei, cu 34 de morţi şi peste 100 de răniţi, dar autenticitatea mesajului nu poate fi verificată din surse independente şi nu este clar dacă postarea aparţine organizaţiei fundamentaliste sunnite.
Mesaje de revendicare au fost postate pe site-urile islamiste Rudaw şi Amaq News.
Nu este clar dacă este vorba de un mesaj de revendicare ori de reacţii ale simpatizanţilor organizaţiei teroriste sunnite.
Potrivit celui mai recent bilanţ anunţat de presa belgiană, cel puţin 34 de persoane au fost ucise, iar alte 135 au fost rănite în atacurile teroriste comise la aeroportul Zaventem şi în staţii de metrou din Bruxelles.
Reţeaua teroristă Stat Islamic a revendicat atentatele comise marţi la Bruxelles, soldate, potrivit presei, cu 34 de morţi şi peste 100 de răniţi, dar autenticitatea mesajului nu poate fi verificată din surse independente şi nu este clar dacă postarea aparţine organizaţiei fundamentaliste sunnite.
Mesaje de revendicare au fost postate pe site-urile islamiste Rudaw şi Amaq News.
Nu este clar dacă este vorba de un mesaj de revendicare ori de reacţii ale simpatizanţilor organizaţiei teroriste sunnite.
Potrivit celui mai recent bilanţ anunţat de presa belgiană, cel puţin 34 de persoane au fost ucise, iar alte 135 au fost rănite în atacurile teroriste comise la aeroportul Zaventem şi în staţii de metrou din Bruxelles.
Traficul feroviar şi rutier dintre Franţa şi Belgia este întrerupt în totalitate, pe fondul atentatelor din Bruxelles de marţi care au vizat aeroportul Zaventem şi trei staţii de metrou, fiind vorba de o decizie a guvernului belgian, scrie Liberation, citând un responsabil al companiei Thalys.
Cursele operate de compania feroviară Thalys dintre Franţa şi Belgia au fost suspendate în totalitate, a precizat un responsabil al companiei, citat de Liberation.
Traficul a fost întrerupt în ambele sensuri.
Potrivit ultimul bilanţ al atentatelor de la Bruxelles de marţi, cel puţin 21 de persoane au murit.
Parchetul belgian confirmase un bilanţ anterior de 13 morţi şi 35 de răniţi în cazul atentatelor.
Două explozii s-au produs pe aeroportul din Zaventem marţi dimineaţă, fiind cauzate de un atentat sinucigaş, confirmat de parchetul belgian.
Traficul feroviar şi rutier dintre Franţa şi Belgia este întrerupt în totalitate, pe fondul atentatelor din Bruxelles de marţi care au vizat aeroportul Zaventem şi trei staţii de metrou, fiind vorba de o decizie a guvernului belgian, scrie Liberation, citând un responsabil al companiei Thalys.
Cursele operate de compania feroviară Thalys dintre Franţa şi Belgia au fost suspendate în totalitate, a precizat un responsabil al companiei, citat de Liberation.
Traficul a fost întrerupt în ambele sensuri.
Potrivit ultimul bilanţ al atentatelor de la Bruxelles de marţi, cel puţin 21 de persoane au murit.
Parchetul belgian confirmase un bilanţ anterior de 13 morţi şi 35 de răniţi în cazul atentatelor.
Două explozii s-au produs pe aeroportul din Zaventem marţi dimineaţă, fiind cauzate de un atentat sinucigaş, confirmat de parchetul belgian.
Nu există imagine mai zguduitoare, mai reprezentativă pentru anul 2015, decât cea cu trupul lui Alan Kurdi, copilul în vârstă de trei ani care s-a înecat în Mediterană şi care a fost descoperit pe o plajă din Turcia. Alan nu a fost singur, pentru că, potrivit UNICEF, cel puţin 185 de copii imigranţi au murit înecaţi în Marea Egee în timp ce încercau să ajungă pe cale maritimă din Turcia în Grecia. „În Marea Egee, aproximativ 30% dintre cei care au murit în acest an sunt copii. Ceea ce înseamnă 185 de copii din totalul de 590 de persoane decedate în estul Mării Mediterane în acest an“, a declarat Sarah Crowe, un purtător de cuvânt al UNICEF.
Peste 250.000 de sirieni şi-au pierdut viaţa în conflictul armat care are loc în Siria din 2011, început cu proteste antiguvernamentale, înainte de a escalada în război civil. Alţi 11 milioane de oameni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele, iar peste 4 milioane au fugit din ţară, din cauza luptelor dintre forţele loiale preşedintelui Bashar al-Assad şi rebeli. La acestea se adaugă militanţii jihadişti ai grupării Stat Islamic, care controlează mari regiuni din Siria şi Irak, unde seamănă teroare. Statele Unite şi ţări partenere lansează atacuri aeriene împotriva forţelor Statului Islamic încă din septembrie 2014. Rusia a început la rândul ei, în septembrie, atacuri aeriene împotriva ISIS, la cererea preşedintelui Bashar al-Assad, şi a intensificat acţiunile în noiembrie, după doborârea unei aeronave ruseşti în Sinai de către islamişti şi a atentatelor de la Paris.
În condiţiile uriaşului aflux de oameni, Uniunea Europeană a stabilit la un summit din luna septembrie redistribuirea obligatorie a refugiaţilor în statele membre. Potrivit planului CE, Germania şi Franţa urmează să accepte cele mai multe persoane, 31.443 şi 24.031. Spania, Polonia şi Olanda sunt următoarele, cu 14.931, 9.287 şi 7.214 de azilanţi. Sistemul obligatoriu de cote, contestat de unele state, precum Ungaria, are drept criterii populaţia, economia, şomajul şi acceptarea în trecut a unor refugiaţi de către statele membre. România, care s-a opus cotelor obligatorii, urmează să găzduiască 6.351 de azilanţi.
Potrivit datelor ONU, războiul civil din Siria a făcut ca în ultimii cinci ani peste 4 milioane de oameni să se refugieze mai întâi în ţările vecine Turcia, Liban, Iordania şi Irak, iar apoi în Europa. În luna februarie, Turcia a devenit gazda celui mai mare număr de refugiaţi din lume, adăpostind 2,2 milioane de sirieni şi cheltuind 7,6 miliarde de dolari pentru asistenţa directă acordată acestora. La sfârşitul lunii noiembrie, Uniunea Europeană a încheiat un acord cu Turcia pe tema gestionării crizei migraţiei şi negocierilor de aderare, în care s-a angajat să îi acorde un ajutor de 3 miliarde de euro.
Europenii, în frunte cu cancelarul german Angela Merkel, au fost supuşi unor presiuni puternice în gestionarea celui mai mare aflux de oameni de la al doilea război mondial încoace, cei mai mulţi prezenţi deja în Germania, unde Merkel depune eforturi importante în vederea unui acord cu turcii. Criza a fost exploatată de către opoziţii populiste şi a ridicat unele ţări împotriva altora, afectând totodată ideea frontierelor deschise, atât de preţuită de către membrii Uniunii.
Măsurile pe care UE le-a adoptat în ultimele luni au contribuit prea puţin la preluarea controlului asupra afluxului, iar iarna, care poate diminua numărul migranţilor timp de câteva luni, înăspreşte situaţia zecilor de mii de oameni blocaţi după închiderea frontierelor în Balcani, sporind presiunea asupra liderilor europeni să găsească o soluţie. Europenii vor ca Turcia să cheltuiască noile fonduri europene – aproximativ 3 miliarde de euro în următorii unu-doi ani – pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale celor aproximativ 2,3 milioane de sirieni care trăiesc în prezent în Turcia, pentru ca aceştia să fie mai puţin dispuşi să urce în bărci şi să plece către coastele Greciei. UE doreşte de asemenea ca autorităţile turce să păstreze mai mulţi afgani şi alţi asiatici care traversează Turcia în drumul lor către Europa. Uniunea mai vrea ca Turcia să-şi asume angajamentul de a reprimi persoane care reuşesc să ajungă în Grecia, dar ale căror solicitări de azil politic sunt respinse.
Criza refugiaţilor ar putea căpăta aspecte din ce în ce mai dramatice după atentatele teroriste din Franţa, de la începutul şi de la sfârşitul anului. Este vorba de masacrul de la birourile revistei de satiră Charlie Hebdo, din 7 ianuarie, care s-a sfârşit cu o uriaşă operaţiune a poliţiei şi două asedii, două zile mai târziu, dar şi de atacurile seara zilei de 13 noiembrie, din Paris, comise de islamişti înarmaţi şi sinucigaşi, care au lovit o sală de concerte, un stadion, restaurante şi baruri, provocând moartea a 130 de oameni şi rănirea altor câteva sute. Atacurile, comise de trei echipe coordonate, au fost descrise de preşedintele Francois Hollande drept un act de război organizat de gruparea Stat Islamic. Atacurile au fost cele mai sângeroase atentate din Uniunea Europeană după cel care au avut loc într-un tren la Madrid, în 2004.
Mai multe percheziţii şi arestări au avut loc duminică şi luni la Bruxelles, în Brabant şi în regiunea Liege, la cererea unui judecător de instrucţie din capitala Belgiei, specializat pe probleme de terorism.
În total, şase persoane au fost reţinute în cadrul anchetei, dar numai doi suspecţi au fost în final plasaţi sub mandate de arestare, celelalte patru persoane fiind eliberate după audieri.
Cei doi indivizi arestaţi sunt inculpaţi pentru apartenenţă la o grupare teroristă şi ameninţare cu atentate. Unul dintre ei este bănuit că era atât liderul unei celule teroriste, cât şi recrutor.
Conform informaţiilor obţinute de RTBF, gruparea intenţiona să comită atentate în Belgia vizând locuri emblematice din Bruxelles şi poliţia, cu ocazia sărbătorilor de Revelion. Parchetul federal a confirmat aceste informaţii, menţionând “ameninţări serioase cu atentate”.