Două persoane au murit şi alte opt au fost rănite marţi dimineaţa, după ce un vehicul al poliţiei a fost vizat de un atac cu bombă în centrul Istanbulului, informează postul de ştiri Haberturk, citat de Reuters online.
Explozia a avut loc în districul Vezneciler, potrivit presei locale.
Anterior, postul de televiziune a anunţat că este vorba despre un atentat cu bombă care viza un vehicul al poliţiei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Duminică noaptea preşedintele Turciei a afirmat că “Atacul sporesşte determinarea noastră de a lupta împotriva terorismului”.
Un înalt oficial din cadrul securităţii a declarat pentru Reuters că explozia pare să fie cauzată de un atac cu maşină-capcană.
Atacul nu a fost revendicat, însă doi oficiali din cadrul serviciilor de securitate au declarat că primele elemente ale anchetei sugerează implicarea Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat de Ankara organizaţie teroristă, sau a unei frupări afiliate acestuia.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Autoritatile germane au primit informatii, mai intai de la serviciile secrete americane, apoi de la cele franceze, conform carora sapte irakieni, toti identificati, se aflau in oras si se pregateau sa comita atentate. Potrivit informatiilor primite, barbatii voiau sa comita atacurile in grupuri mici in doua gari, precum si in alte locuri din oras, a anuntat radioteleviziunea publica bavareza, Bayerischer Rundfunk.
Invocand indicii primite din partea unui serviciu de informatii aliat, ministrul de interne al landului Bavaria, Joachim Herrmann, a declarat intr-o conferinta de presa ca amenintarea avea legatura cu Statul Islamic, care ar fi planuit un atac la München, capitala Bavariei. “Biroul Federal al Politiei de Urmarire Penala a informat in ajunul Anului Nou politia bavareza cu privire la existenta unei informari provenind de la o agentie de informatii prietena conform careia Statul Islamic planuia un atac concret, atacuri, in aceasta noapte, la miezul noptii, in gara centrala din München sau/si Pasing”, a declarat Herrman.
Autoritatile germane au primit informatii, mai intai de la serviciile secrete americane, apoi de la cele franceze, conform carora sapte irakieni, toti identificati, se aflau in oras si se pregateau sa comita atentate. Potrivit informatiilor primite, barbatii voiau sa comita atacurile in grupuri mici in doua gari, precum si in alte locuri din oras, a anuntat radioteleviziunea publica bavareza, Bayerischer Rundfunk.
Invocand indicii primite din partea unui serviciu de informatii aliat, ministrul de interne al landului Bavaria, Joachim Herrmann, a declarat intr-o conferinta de presa ca amenintarea avea legatura cu Statul Islamic, care ar fi planuit un atac la München, capitala Bavariei. “Biroul Federal al Politiei de Urmarire Penala a informat in ajunul Anului Nou politia bavareza cu privire la existenta unei informari provenind de la o agentie de informatii prietena conform careia Statul Islamic planuia un atac concret, atacuri, in aceasta noapte, la miezul noptii, in gara centrala din München sau/si Pasing”, a declarat Herrman.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism l-au prins pe Beke Istvan Attila, membru al formaţiunii extremiste “Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” din Ungaria (HVIM), în urma unor percheziţii care au avut loc în noaptea de luni spre marţi, acesta fiind pus sub acuzare pentru că ar fi intenţionat să confecţioneze un dispozitiv exploziv improvizat, pe care să-l detoneze în public, marţi, la manifestările de Ziua Naţională organizate la Târgu Secuiesc. Curtea de Apel Bucureşti a admis, marţi noapte, propunerea procurorilor şi a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Beke Istvan.
Anchetatorii au arătat, în referatul prin care au propus arestarea preventivă a lui Beke Istvan, că în 10 octombrie, în judeţul Covasna, a avut loc o întâlnire a mai multor membri HVIM, la care s-a propus amplasarea şi detonarea unui dispozitiv exploziv improvizat pe timpul desfăşurării manifestaţiei prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie 2015 la Târgu Secuiesc, cel care a făcut propunerea spunând că are o cutie de petarde acasă ce poate fi folosită în acest sens.
În timpul întâlnirii s-a convenit ca dispozitivul să fie realizat de Beke Istvan, care se pricepe la electronică, prin utilizarea unui fitil care “ar face să se aprindă cel puţin trei-patru petarde simultan” şi că mai trebuie “doar o baterie”.
Beke Istvan ar fi afirmat la acea întâlnire că de pe telefonul mobil poate accesa camera video amplasată în exteriorul magazinului său situat în centrul localităţii Târgu Secuiesc şi că va putea urmări marşul de Ziua Naţională a României şi detona dispozitivul exploziv improvizat de la distanţă, “chiar dacă va fi plecat din localitate cu familia”, au scris procurorii în documentul citat.
Astfel, pentru detonarea dispozitivului exploziv improvizat trebuia să se cumpere “o cartelă nou-nouţă şi un telefon la fel”, de la care să se facă apelulul, apoi să fie distruse. “La ce am avut noi, puteai să fixezi un cronometru la maxim 24 de ore”, ar fi spus Beke Istvan.
Anchetatorii au găsit în locuinţa lui Beke Istvan un dispozitiv electronic de iniţiere şi temporizare a impulsurilor electrice de 12 V. De asemenea, procurorii DIICOT au stabilit că, după întâlnirea din 10 octombrie, Beke Istvan Attila a cumpărat un telefon mobil nou de pe site-ul “rezistent telefon.ro”.
Persoana care a propus detonarea unui dispozitiv exploziv a indicat ca loc de amplasare perimetrul din zona în care se află statuia lui Gabor Aron, respectiv un coş de gunoi din centrul localităţii situat pe traseul de deplasare al paradei militare, afirmând că după acţiune “o să se spună că Târgu Secuiesc a fost atacat de terorişti”.
“Trebuie să facem o încercare, nu mănânci pizza cu poftă, doar o guşti, vezi cum e”, au mai redat procurorii din discuţia purtată la întâlnirea din 10 octomhrie, precizând că termenul de “pizza” a fost folosit cu referire la dispozitivul exploziv improvizat. Tot atunci, H.I. ar fi afirmat: “Ar merita să facem, măcar să acumulăm experienţă”.
Sesizarea la DIICOT despre acest caz a fost făcută în 23 octombrie de către Serviciul Român de Informaţii, care a arătat că membri ai organizaţiei autohtone din judeţul Covasna a grupării naţionalist-extremiste “Mişcarea de Tineret 64 de Comitate”, ai cărei lideri se află în contactul direct al coordonatorilor formaţiunilor ungare extremiste “Mişcarea pentru o Ungarie mai bună” (JOBBIK), HVIM, respectiv “Oastea Haiducilor” – recunoscută de către Oficiul pentru Protecţia Constituţiei din Ungaria drept structură cu profil terorist – desfăşoară, în scopul îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, acţiuni împotriva ordinii constituţionale de natură a pune în pericol securitatea naţională.
“S-a reţinut faptul că, începând cu anul 2014, pe teritoriul României a fost semnalată preocuparea unor cetăţeni străini/cu dublă cetăţenie pentru alimentarea interesului membrilor extensiei în România a structurii extremiste ungare «Mişcarea de Tineret 64 de Comitate» – HVIM pentru dezvoltarea propriilor abilităţi fizice, în vederea iniţierii de acţiuni de natură violentă şi, implicit, acte teroriste care să conducă la materializarea obiectivelor autonomiste şi revizioniste (refacerea «Ungariei Mari»), au menţionat procurorii în referatul trimis instanţei care a judecat propunerea de arestare preventivă a lui Beke Istvan.
Procurorii DIICOT au început urmărirea penală în acest caz în 30 octombrie, pentru infracţiunea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale, prevăzută de articolul 397 alineatul 2 din Codul penal, faptă care se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
“Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” – HVIM este una din cele mai active organizaţii cu caracter revizionist şi iredentist, rasist, antisemit şi anti-românesc care acţionează la nivelul Bazinului Carpatic pentru educarea tineretului de etnice maghiară în spiritul apartenenţei la valorile identitar-naţionale ale statului ungar, au precizat anchetatorii.
Obiectivul declarat al HVIM îl reprezintă refacerea Ungariei Mari, aşa cum aceasta exista înainte de încheierea Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920), prin alipirea la Ungaria a teritoriilor pierdute după încheierea Primului Război Mondial. Însăşi denumirea entităţii are conotaţii revizioniste, întrucât “cele 64 de comitate” reprezintă teritoriile care au aparţinut “Sfintei Coroane a Ungariei” înainte de Tratatul de la Trianon (1920), între acestea figurând şi “regiuni” din România: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Ciuc, Cluj, Covasna, Făgăraş, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Odorhei, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Târnava Mică, Târnava Mare, Timiş, Turda.
Membrii HVIM se remarcă prin atitudini extremiste, acţiuni violente pentru atingerea obiectivelor revizionist-separatiste, critici lansate la adresa Uniunii Europene pe motiv că nu permite exprimarea liberă a atributelor identitare naţionale maghiare în relaţia cu statele comunitare şi că impune condiţii inacceptabile pentru ţările membre, au mai arătat procurorii în referatul trimis instanţei.
Pe teritoriul României activează HVIM Transilvania, entitate care, prin structura ideologică şi modelul acţional respectă tiparul mişcării ungare, preşedinte fiind din anul 2014 Szocs Zoltan. În prezent, HVIM activează în România pe raza judeţelor Cluj, Covasna, Harghita şi Mureş.
Beke Istvan, acuzat de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi nerespectarea regimului materiilor explozive, este în arest preventiv, dar decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă, contestaţia urmând să fie judecată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Anchetatorii au găsit la percheziţiile din Covasna, la imobilul folosit de Beke Istvan Attila, sute de materii explozive, dispozive electronice care permiteau acţionarea de la distanţă, două dispozitive militare de vedere pe timp de noapte, dar şi un poligon de tragere, potrivit unor surse judiciare.
Beke Istvan Attila nu apucase să asambleze materiile explozive şi dispozitivele atunci când au avut loc percheziţiile. Dispozitivul, dacă ar fi fost asamblat, cu materiile explozive pe care le avea la dispoziţie şi cu acţionare de la distanţă, putea produce victime, au precizat surse din rândul anchetatorilor.
Bărbatul amenajase şi un poligon de tragere, însă nu au fost găsite şi arme de foc sau dintre cele pentru care este necesară autorizarea. De asemenea, au fost găsite la percheziţii şi aproximativ 400 de articole pirotehnice.
La data de 01.12.2015 procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus reţinerea pentru o perioadă de 24 de ore a inculpatului B. I. A. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tentativă la infracţiunea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale prev.de art.412 alin.2 rap.la art.397 alin.2 Cod penal şi nerespectarea regimului materiilor explozive prev.de art.346 alin.1 Cod penal săvârşită în condiţiile art.32 alin.1 lit.”o” din Legea nr.535/2004 – privind prevenirea şi combaterea terorismului.
În cauză, există suspiciunea rezonabilă că în realizarea obiectivelor revizionist-separatiste pe care structura naţionalist-extremistă ”Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” – HVIM Ungaria le promovează în Transilvania în scopul realizării, inclusiv prin acte de violenţă îndreptate împotriva cetăţenilor români şi a bunurilor acestora, dezideratului de îngreunare/împiedicare a autorităţilor române în actul de exercitare a puterii de stat în zona aşa-zisului ”Ţinut Secuiesc”, ca etapă a procesului ce vizează refacerea ”Ungariei Mari”, inculpatul B. I. A., membru marcant al extensiei în România a HVIM Ungaria, şi-a asumat, şi ulterior a procurat mijloacele şi instrumentele necesare confecţionării unui dispozitiv exploziv improvizat pe care intenţiona să-l detoneze în public, pe raza localităţii Târgu Secuiesc, pe parcursul desfăşurării manifestaţiei prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie.
Materialele şi dispozitivele ridicate la percheziţiile efectuate ar fi fost apte să pună în pericol cetăţenii români şi bunurile acestora, acţiunile inculpatului fiind stopate prin măsurile legale dispuse de către procurorii D.I.I.C.O.T. cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii.
Acţiunea a fost efectuată împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate.
Suportul tehnic şi informativ a fost asigurat de către Serviciul Român de Informaţii.
Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă.
Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul IPJ Covasna şi Jandarmeriei Braşov.
Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecţii şi inculpaţii beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.
La 14 ani după ce a supravieţuit atacurilor de la World Trade Center, în New York, un american a fost rănit în timpul atentatului de la teatrul Bataclan din Paris.
Bărbatul de 36 de ani a fost împuşcat în picior în timp ce fugea din teatrul Bataclan, unde terorişti ai Statului Islamic au omorât 89 de persoane.
Matthew asista la concertul susţinut de formaţia Eagles of Death Metal când teroriştii au pătruns în clădire şi au deschis focul. “Am recunoscut imediat sunetul unui foc de armă”, a spus tânărul. “Probabil că face parte din cultura mea americană”. Fiind rănit, el povesteşte cum a reuşit să se târască până la ieşire folosind pauzele în care teroriştii îşi reîncărcau armele. Ajuns afară, el s-a prăbuşit pe stradă; norocul său a fost că Daniel Psenny, un jurnalist de la Le Monde, i-a sărit în ajutor.
Este a doua oară când Matthew scapă dintr-un atentat: în 2001, atunci când al-Qaeda a lovit turnurile gemene din New York, el se afla la baza uneia dintre clădiri. “Am alergat aproape jumătate de Manhattan”, povesteşte Matthew celor de la The Telegraph. “Dar ce s-a întâmplat la Bataclan a fost de 1.000 de ori mai rău.”
Ministerul nu a precizat, în comunicatul pe care l-a postat marţi pe site, dacă ofcialii vizaţi de suspendare urmează să revină în posturi după anchetă, relatează Reuters online.
Cel mai puternic om din Turcia, vizat de un val de critici după acest atentat – cel mai sângeros din istoria modernă a ţării -, a depus o jerbă de flori pe esplanada gării din capitala turcă, unde a fost comis atentatul.
Erdogan era însoţit de omologul său finlandez Sauli Niiniston, aflat într-o vizită în Turcia, relatează AFP în pagina electronică.
Doi bărbaţi kamikaze au comis cele două atacuri devastatoare cu bombă, în acest weekend la Ankara, a anunţat Biroul premierului turc duminică, anunţând că bilanţul a ajuns la 97 de morţi.
“Munca de identificare a cadavrelor celor doi bărbaţi terorişti care au comis atacurile sinucigaşe cu bombă continuă”, anunţa Biroul premierului Ahmet Davutoglu într-un comunicat.
Atacul, cel mai sângeros din istoria modernă a Turciei, s-a doldat cu 97 de morţi, potrivit aceleiaşi surse.
Un bilanţ anterior anunţa 95 de morţi.
În total 92 dintre victime au fost identificate şi se lucra la identificarea celorlalte, potrivit biroului.
Partidul Democratic al Poporului (HDP, prokurd) a afirmat că bilanţul a urcat până la 128 de morţi, însă autorităţile nu au confirmat anunţul.
Potrivit unui comunicat difuzat de Centrul de coordonare din cadrul Biroului premierului, 48 de răniţi se află în continuare la terapie intensivă. Dintre persoanele decedate, 52 au fost identificate, a precizat comunicatul.
Anterior, premierul Ahmet Davutoglu a anunţat trei zile de doliu naţional pentru victimele atentatului. Deşi identitatea autorilor nu este cunoscută, Davutoglu a precizat că există “indicii puternice” că exploziile de la Ankara au fost cauzate de doi kamikaze.
Oficiali din domeniul securităţii au declarat pentru Anadolu, sub protecţia anonimatului, că atacul a fost comis de doi kamikaze care au folosit bombe cu TNT şi bile metalice.
Aceştia au adăugat că metoda folosită de atacatori şi cantitatea de explozibil seamănă cu atentatul de la Suruc, din 20 iulie. Zeci de oameni au fost ucişi în oraşul din sudul Turciei, când o bombă a explodat în timpul unei reuniuni a activiştilor pro-kurzi.
Poliţia a anunţat că a găsit fragmente din cadavrele presupuşilor autori ai atacului de sâmbătă şi încearcă să-i identifice. Autorităţile verifică de asemenea imaginile înregistrate de camerele de supraveghere.
Procurorul şef din Ankara a anunţat că a fost demarată o anchetă, condusă de cinci procurori.
Acesta este atentatul cu cele mai multe victime din istoria modernă a Turciei şi deocamdată nu a fost revendicat de nicio grupare. Aproximativ 14.000 de persoane s-ar fi aflat în zonă în momentul exploziilor.
Atacul a fost comis în timp ce numeroase persoane se adunaseră în faţa gării pentru a participa la o manifestaţie în Piaţa Sihhiye, din apropiere. Participanţii la miting, organizat de Confederaţia Sindicatelor din Sectorul Public (KESK) şi mai multe ONG-uri, cereau încetarea conflictului dintre organizaţia teroristă PKK şi statul turc.
Circulaţia trenurilor prin gara centrală a fost perturbată de explozii, a anunţat Compania feroviară turcă. Mai multe geamuri ale gării au fost sparte de forţa deflagraţiei.
Atentatul a avut loc cu trei săptămâni înaintea alegerilor legislative anticipate de la 1 noiembrie, convocate după ce partidele parlamentare nu au reuşit să formeze un Guvern în urma alegerilor generale de la 7 iunie.
Atacul a fost condamnat de lideri din toată lumea, iar mai multe sindicate din Turcia au anunţat o grevă de trei zile în semn de protest.
Sâmbătă seara, au avut loc demonstraţii în mai multe oraşe din Turcia, inclusiv la Istanbul, Izmir şi Eskisehir.