Banca Centrală Europeană se aşteaptă să-şi atingă ţinta de inflaţie de 2% până în 2025, potrivit unor modele interne nepublicate ce sugerează că aceasta ar putea majora dobânzile peste doar doi ani, cu cel puţin un an mai devreme decât se aşteaptă majoritatea economiştilor, relatează Financial Times.
Majoritatea oamenilor nu cred că lucrătorii se vor întoarce la birou cu normă întreagă, sugerează un sondaj realizat de BBC News.
Un total de 70% din 1.684 de persoane chestionate au prezis că lucrătorii „nu se vor mai întoarce nicidoată la birou în acelaşi număr”.
Majoritatea lucrătorilor au declarat că preferă să lucreze de acasă, full-time sau part-time.
În acest context, managerii devin îngrijoraţi de scăderea creativităţii angajaţilor la locul de muncă.
În cadrul sondajului, jumătate dintre cei 530 de lideri chestionaţi au fost de părere că lucrul de acasă ar putea afecta atât creativitatea angajaţilor, cât şi colaborarea dintre aceştia.
Şefii marilor firme, cum ar fi banca de investiţii Goldman Sachs şi gigantul technologic Apple, au dat dovadă de ceva mai puţină flexibilitate, numind lucrul de acasă „o aberaţie”.
Cu toate acestea, atât managerii cât şi angajaţii chestionaţi pentru BBC au fost de acord că nici productivitatea, nici economia nu vor fi afectate de continuarea lucrului la domiciliu.
Directorul executiv al BT, Philip Jansen, a declarant pentru BBC că intenţionează să-şi lase angajaţii, pe viitor, să lucreze de acasă trei sau patru zile pe săptămână – deşi mii de ingineri nu vor beneficia de aceeaşi flexibilitate.
Potrivit sondajului, mai mult de trei sferturi dintre angajaţi sunt de părere că, pe viitor, superiorii lor le vor permite să lucreze o parte din timp de acasă.
Conform celor mai recentre cifre oficiale, proporţia angajaţilor care au lucrat de acasă în 2020 a crescut la 37%, o creştere semnificativă faţă de 27% în anul precedent.
Aproximativ 60% dintre persoanele chestionate au considerat că tinerii vor avea dificultăţi în a se adapta fără contactul direct cu colegii lor de muncă.
De asemenea, jumătate dintre lucrătorii chestionaţi au declarat că randamentul femeilor poate fi sporit de munca la domiciliu, sarcinile de îngrijire a copiilor fiind mai puţin un obstacol.
În Anglia, prim-ministrul Boris Johnson a recomandat o „revenire traptată la muncă” în timpul verii, deoarece măsurile legate de coronavirus s-au mai relaxat. În restul Regatului Unit, oamenii sunt încă sfătuiţi să continue lucru la distanţă, acolo unde este posibil.
Leul s-ar putea deprecia dacă criza politică nu se va încheia, moneda naţională ar putea atinge pragul de 5 lei pentru un euro începând cu următoare săpămână, mult mai rapid decât estimările anterioare.
„Aş spune că e destul de clar că evenimentele recente au devansat puternic orizontul de timp în care ne aşteptam să atingem pragul de 5 lei şi considerăm că este cumva posibil ca luna ca până în octombrie să depăşim acest nivel chiar la dublu sau mai scurt. Foarte posibil. Banca centrală este prezentă în această perioadă în piaţă şi din păcate noi ştim că perioada de toamnă nu este statistic începutul toamnei nu este statistic benefică leului şi atunci aş spune că săptămâna următoare ar fi spus atinge sau chiar să depăşim dacă criza nu se încheie devine foarte probabil să depăşim 5 lei” a declarat Claudiu Cazacu, Consulting Strategist, XTB România, la ZF Live.
Creşterile salariale din Marea Britanie înregistrează noi recorduri, în contextul în care peste 1 milion de locuri de muncă sunt libere în economie, în ceea ce se conturează drept o situaţie fără precedent generată de relaxarea restricţiilor, potrivit Bloomberg.
Salariul mediu a crescut în T2/2021 cu 8,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor publicate astăzi de Biroul de Statistică.
În timp ce datele reflectă parţial distrorsiunile survenite pe fondul pandemiei, această creştere este alimentată şi de un cumul de factori care pun presiune pe salarii.
Situaţia arată avântul revenirii economice după cea mai abruptă recesiune din ultimii 300 de ani. Deşi Banca Angliei se aşteaptă ca presiunile din piaţa muncii să fie doar temporare, oficialii au avertizat luna aceasta că inflaţia se va menţine în ţinta de 2% doar dacă stimulii monetari fac un pas înapoi.
„Aceste deficite reprezintă o problemă pe termen lung care îşi are rădăcinile înainte de pandemie. (…) Companiile trebuie să realizeze că aceste probleme nu vor dispărea pur şi simplu”, a subliniat Neil Carberry, CEO al Recruitment & Employment Confederation.
Cifrele publicate astăzi ar putea acţiona ca un imbold pentru Rishi Sunak, ministrul britanic de Finanţe, care vrea să reducă impactul pandemiei asupra finanţelor publice readucând în piaţa muncii oamenii aflaţi în şomaj sau în şomaj tehnic.
Dan Hanson de la Bloomberg Economics consideră că adevăratul test prin care va trece piaţa muncii din Marea Britanie va veni la finalul lunii septembrie, când guvernul elimină programul de şomaj tehnic.
Banca Naţională a programat pentru astăzi şedinţa Consiliului de administraţie pe probleme de politică monetară.
Piaţa aşteaptă să vadă ce face BNR cu dobânda-cheie, aflată la minimul istoric de 1,25%.
Cea mai recentă decizie a boardului BNR privind dobânda a fost în ianuarie 2021, când dobânda-cheie a fost redusă surpinzător la 1,25%, aceasta fiind cea de-a patra reducere de dobândă de după declanşarea pandemiei COVID-19.
Practic, de la debutul pandemiei de coronavirus banca centrală a înjumătăţit dobânda.
În contextul creşterii inflaţiei la nivel internaţional, unele bănci centrale au început să înăsprească politica monetară şi să treacă la majorări de dobânzi.
Unii analişti de pe piaţa locală se aşteaptă la majorări de dobânzi în România cel mai probabil la începutul anului 2022.
Oricât de benefice ar fi pentru sănătate, ieşirile în parc sau la picnic, drumeţiile, grădinăritul sau joggingul în aer liber pot ascunde riscuri la care nu ne-am fi aşteptat vreodată.
Ce ar trebui să avem în vedere înainte de aventurile în natură?
În primul rând, trebuie să ştim că în natură ne aşteaptă căpuşele, un pericol care nu se vede cu ochiul liber. Iar acestea aduc cu ele o serie de complicaţii care se văd cu ochiul liber.
Pe lângă boală Lyme, ele mai pot transmite şi encefalita de căpuşă. Aceasta este o boală infecţioasă mai puţin cunoscută, pentru care nu există un tratament specific.
Encefalita de căpuşă se transmite prin muşcătura unei căpuşe infectate cu virusul encefalitei de căpuşă şi evoluează în două faze. În prima etapă, boala seamănă cu o gripă: febră moderată, oboseală, dureri de cap. În cea de-a doua, cea neurologică, simptomele sunt mai grave: febră mare, cefalee, redoare de ceafă, greaţă, ameţeli, confuzie şi somnolenţă.
Primele semne pot apărea în 7 – 14 zile de la muşcătură şi durează de la 2 până la 7 zile.
Pentru a afla mai multe informaţii despre cum putem ne putem feri de infectare, dar şi despre opţiunea vaccinării, este recomandat să ne adresăm medicului de familie. De asemenea, ne putem informa şi pe www.desprecapuse.ro.
În plus, atunci când ieşim în natură, ar trebui să avem grijă la câteva aspecte.
E bine să ne ferim de zonele unde căpuşele sunt prezente, să purtăm mâneci şi pantaloni lungi şi să ne verificăm periodic de căpuşe. De asemenea, este indicat să avem la îndemână un spray anti-insecte şi o pensetă, dar şi să ne informăm care sunt zonele cu risc ridicat de infecţie.
Viza ANMDM nr 9799E/06.07.2020
Simona Constantinescu, general manager al Ana Hotels, afirmă că a observat o dinamică extrem de mare în acest început de an pe piaţa de turism.
”Noi am văzut o dinamică extrem de mare pe acest început de an. La începutul anului am avut valul trei şi singurul segment care a funcţionat a fost cel de turism de iarnă, adică partea de ski. În luna mai a fost o aşteptare şi nu s-a organizat mare lucru, iar începând cu luna iunie avem o relaxare a măsurilor, dar nu se ridică businessul la nivelul pe care noi îl aşteptăm pentru această lună pentru că la campionatul de fotbal se participă destul de limitat. Probabil şi ritmul vaccinării a fost un factor. Probabil că va fi o creştere, partea de leisure va fi în continuare cerută, va fi o creştere pe cererea de la mare şi de la munte”, a declarat Simona Constantinescu în cadrul videoconferinţei ZF Cei mai mari jucători din economie.
Ce a mai declarat Simona Constantinescu:
· Având în vedere că suntem cel mai afectat domeniu din industrie, aş spune că a fost rezilienţă, dar a fost şi un impact major. Noi ne-am adaptat la situaţie în condiţiile date, adică restricţii puse efectiv pe domeniul nostru şi a trebuit să răspundem foarte repede şi foarte atent. Diversificarea portofoliului nostru de hoteluri ne-a ajutat.
· Segmentul de B2B ar fi unul cu potenţial. Oamenii vor avea nevoie să interacţioneze, să călătorească, dar şi să aibă şi interacţiune pe zona de B2B. Pe timpul construcţiilor, probabil că vor fi ingineri, constructori şi parteneri care vor veni să stea cazaţi.
· În acest moment, noi nu avem în plan investiţii în hoteluri noi pentru că avem investiţii în hotelurile pe care le deţinem, respectiv Athenee Palace Hilton. Am încheiat faza 1 a renovării şi începem faza a doua în toamnă, după Festivalul George Enescu.
· Estimăm că zona de B2B va începe mai bine din toamnă, iar în zona de leisure ne aşteptam la acel revenge tourism, care vine, este acolo.
· Acum ne lovim de alte probleme, cele legate de personal. Cum noi am repornit turismul, au repornit şi hotelurile şi restaurantele închise complet în acest an, plus vasele de croazieră, care au reînceput angajarea. Astfel, avem o migraţie de personal calificat care îşi caută de lucru şi pleacă. Personalul pe care noi deja începusem să îl aducem din Asia vine mai greu.
· Cu siguranţă, salariul este un factor determinant pentru cei care pleacă din ţară. A crescut flexibilitatea oamenilor, au început să decidă mai uşor să plece din ţară, iar digitalizarea a fost un factor care a ajutat. Încep să plece pentru perioade de 1-2 ani pentru a câştiga mai bine şi apoi pot să revină. Vedem şi un val de reveniri în rândul tinerilor absolvenţi de facultăţi, care pe perioada pandemiei au suferit pentru că au stat în cămine, şi au început să revină. Nu vin neapărat în HoReCa, unde salariile sunt mai mici comparativ cu alte industrii.
· Avem şi noi oameni care au decis să plece în industrii care au funcţionat în această perioadă – retail, farma. Este de înţeles.
· Cele mai descoperite funcţii din acest moment sunt cele de munci necalificate – housekeeping şi partea de spălare vase, curăţenie, deci munca ce poate fi prestată de muncitorii asiatici.
La miezul nopţii intră în vigoare noi măsuri de relaxare şi în Bucureşti. Cele mai aşteptate relaxări sunt cele din domeniul cultural. Piscinele se vor deschide şi vor funcţiona la 70% din capacitate. Incidenţa cazurilor COVID-19 la 14 zile este, luni, în Bucureşti, de 0,35 la mie
De mâine, 1 iunie, te aşteaptă noi măsuri de relaxare în Capitală, decise cu puţin timp în urmă de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.
În principiu, sunt măsurile adoptate la nivel naţional săptămâna trecută, prin hotărâre de guvern. În direct la Aleph News, Alin Stoica, prefectul Capitalei, a sintetizat cele mai importante măsuri ce vor intra în vigoare la miezul nopţii.
„Noutăţile sunt că, de exemplu, se vor putea organiza evenimente precum concerte sau festivaluri pentru care numărul de participanţi nu va mai fi limitat în condiţiile în care participarea este asigurată, doar pentru persoane vaccinate. De asemenea, un spaţiu de 2 m pentru fiecare persoană, 2 m pătraţi.
De asemenea, în restaurante se permite activitatea la 70% din capacitate dar la fel, dacă persoanele sunt vaccinate, este permisă activitatea la peste 70%. La fel în în sălile de spectacol şi de concerte.”, a declarat Alin Stoica, prefectul Capitalei.
Alin Stoica a anunţat că peste 50% dintre bucureşteni s-au vaccinat cu cel puţin o doză şi că aproape jumătate dintre aceştia au deja ambele doze administrate.
„Rata de vaccinare pentru Bucureşti este bună, în sensul că suntem peste 1,2 milioane cetăţeni vaccinaţi cu minim o doză din 2,2 milioane listaţi ca locuind în Bucureşti. Este foarte îmbucurător şi vedem că în continuare se prezintă persoane noi la vaccinare, nu într-un ritm atât de mare pe cât ne-am dori.”, a mai spus Alina Stoica.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Împreună, Bill şi Melinda Gates au format unul dintre cele mai înstărite cupluri din lume. Chiar şi după despărţire, fiecare dintre ei va rămâne cel puţin la fel de bogat. Analiştii sugerează că Melinda se va implica în continuare în acte de caritate, după divorţ
După decenii de implicare în scopuri caritabile, Melinda Gates a devenit un model de filantropie, iar după divorţul de Bill Gates, va continua să facă acelaşi lucru.
De-a lungul timpului, Melinda şi-a concentrat atenţia spre diverse domenii, printre care sănătatea mentală, zonele sărace şi importanţa vaccinurilor, scrie CNN.
Egalitate de şanse
În 2015, miliardara şi-a creat propria companie de investiţii şi incubare, Pivotal Ventures.
„După ce am deschis fundaţia noastră, am început să petrec timp cu femeile din întreaga lume şi să înţeleg mai bine impactul inegalităţii de şanse asupra vieţii femeilor şi a fetelor”, a declarat Melinda anul trecut.
În iunie 2020, prin Pivotal Ventures, Melinda Gates a colaborat cu fosta soţie a lui Jeff Bezos, MacKenzie Scott, pentru a lansa un program referitor la egalitatea de şanse. Prin program, se vor acorda 30 de milioane de dolari organizaţiilor cu cele mai bune idei pentru a ajuta la extinderea influenţei femeilor în Statele Unite până în anul 2030. Au fost aleşi zece finalişti, iar câştigătorii vor fi anunţaţi în această vară.
Este şi cazul rapperului Post Malone, care a ajuns în topuri când nimeni nu îi dădea vreo şansă.
Povestea de succes a lui Post Malone începe în noaptea de 4 februarie 2015, când acesta a încărcat pe internet melodia “White Iverson” pe pagina sa de SoundCloud. Când a mers la culcare, era un simplu anonim falit. Totuşi, peste noapte, piesa i-a schimbat viaţa.
În adolescenţă, Malone a interpretat o serie de hituri ale unor celebre trupe rock, şi a realizat de asemenea videoclipuri pe care le-a publicat pe YouTube şi Vine. După terminarea liceului s-a mutat în Los Angeles. Între două sesiuni de Minecraft, el obişnuia să cânte la chitara hituri de la Queen şi Frank Sinatra. Numele Post Malone a venit de la un generator de rap-name online.
În cele din urmă a început să lucreze cu producătorii FKi 1 şi Rex Kudo pe melodii care îmbinau hip-hop cu melodiile cu influenţe rock şi folk, White Iverson fiind una dintre acestea. Traiectoria carierei sale a fost neobişnuit de accelerată. În câteva lunia ajuns să colaboreze cu artişti precum Justin Bieber şi Kanye West.
Albumul său de debut, Stoney, din 2016, a avut un succes uriaş. Melodiile erau pline de viaţă. De acelaşi success s-a bucurat şi ultimul album, Beerbongs & Bentleys, lansat luna trecută. Acesta a înregistrat un record pe Spotify încă din prima zi de lansare.
În timpul unui interviu din 2017, artistul le transmitea celor care se aşteaptă să regăsească în hip- hop o sursă de a-şi hrăni emoţiile şi nostalgiile, să se orienteze spre alt gen de muzică, declarând că el îl preferă pe Bob Dylan. Post a descris muzica hip-hop drept un mod de a te distra şi de a rămâne pozitiv. Ulterior, şi-a cerut scuze pentru comentariile sale, care păreau să demonstreze o profundă neînţelegere a originilor muzicii hip-hop.