BusinessMagazin

Tag: asigurari de viata

  • La 38 de ani este responsabil de coordonarea strategiei şi activitatea canalelor de distribuţie ale NN România

    Mihai Muntean lucrează de aproape doi ani la NN, dar a cunoscut o mare parte dintre actualii colegi în alte roluri profesionale pe care le-a avut de-a lungul carierei sale – o carieră pe parcursul căreia a acumulat experienţă în zona de resurse umane, vânzări, management al riscului şi consultanţă în strategia de afaceri.

    Consideră că cele mai mari realizări ale sale în cadrul NN sunt finalizarea implementarii unui program de profesionalizare a forţei de vânzări, care a devenit benchmark pentru businessurile din alte ţări din interiorul grupului, lansarea unor noi direcţii de business pentru consultanţii financiari şi a unui mod de lucru axat pe colaborarea transversală între canalele de distribuţie.

    Notează ca principale reuşite în cariera sa cele trei decizii de a „o lua de la zero“. Fiecare dintre aceste momente, povesteşte el, a fost dificil; „A fost greu de fiecare dată când am început de la zero, într-un domeniu nou sau într-o companie nouă, în primul rând pentru că nu am răbdare şi în al doilea rând pentru că a trebuit să las în urmă relaţii, realizări, capitalul de credibilitate şi confortul familiarului. Am învăţat însă să îmi extrag energie din plăcerea de a învăţa, de a cunoaşte oameni noi şi de a exeperimenta, uneori chiar forţat, noi moduri de a face lucrurile“. Folositor a fost, spune el, că în fiecare situaţie s-a întrebat „Cum pot să fac ca să reuşesc asta?“, că a căutat permanent să înveţe mai întâi de toate şi, nu în ultimul rând, că a întâlnit oameni dispuşi să îi acorde şansa creşterii profesionale înainte de vârsta care reprezenta norma socială pentru poziţiile respective.

    Mihai Muntean spune că a încercat câteva proiecte antreprenoriale şi plănuieşte să mai încerce şi altele. „Multe nu au reuşit, dar există unul de care sunt mândru deşi e încă mic – «Cărţile Lucia Muntean» – un proiect editorial destinat părinţilor ocupaţi, aşa cum sunt şi eu, dar care caută să petreacă timp de calitate alături de copii lor“.

    Peste zece ani, crede Mihai Muntean, va călători mult şi va lucra în training. „Am început activitatea profesională ca trainer şi simt că mă voi îndrepta la un moment dat în această direcţie din nou.“

  • Pensiile private facultative devin o ţintă pe termen lung

    Creşterea salarială de mici dimensiuni şi stagnarea bugetelor alocate pentru beneficiile extrasalariale pot fi explicate de contextul economic fragil din ultimii ani“, explică Marius Popescu, directorul general al NN Asigurări de Viaţă, referindu-se la modul în care angajatorii din România distribuie beneficiile propriilor angajaţi. Dacă salariile din mediul privat au crescut anul trecut cu 4,1%, toate tipurile de beneficii extrasalariale au scăzut, arată studiul PayWell realizat de firma de audit şi consultanţă fiscală PwC România la finalul anului trecut.

    Astfel, venitul fix, reprezentat de salariul de bază şi de bonusurile fixe, reprezenta 92% din totalul pachetului total de remunerare (în comparaţie cu 69% în 2008), în timp ce bonusurile de performanţă au scăzut la 5% din totalul remuneraţiei, iar beneficiile extrasalariale la 3%. Spre comparaţie, în Germania, ponderea salariului în totalul pachetului salarial este de doar 75%.

    „Pentru industria pe care o reprezint, este mai impor-tantă dublarea numărului de companii care oferă angajaţilor pensii facultative în perioada 2010 – 2014 şi faptul că, dintr-o paletă largă de beneficii – de la tichete de masă şi până la servicii medicale – , pensiile facultative sunt beneficiul ex-trasalarial cel mai puţin accesat de companii pentru a-şi motiva, răsplăti şi loializa angajaţii. Astfel, există un potenţial mare ca pensiile facultative să urce în clasamentul beneficiilor oferite de către angajatori angajaţilor lor“, argumentează Popescu referindu-se la potenţialul de creştere al pieţei, pe seama creşterii numărului de participanţi înscrişi la fondurile de pensii facultative (Pilon III). În 2011, contribuţiile pentru pensia facultativă erau plătite de angajator pentru 40% dintre noii partici-panţi, în 2012 procentul a crescut la 41%, iar în 2014 ponderea a fost de 49%.

    În acelaşi timp, în 2014 au fost înregistrate 10% contracte cu contribuţie mixtă a angajatorului şi angajatului, procent relativ similar cu cel înregistrat în 2011. Un argu-ment în plus pentru creşterea pieţei este măsura reducerii CAS cu cinci puncte procentuale implementată la finalul anului trecut, ce ar putea să impulsioneze companiile din România să utilizeze acest tip de beneficii.

    Preferinţele angajaţilor în materie de beneficii extrasalariale sunt în continuare dominate de tichetele de masă, urmate de vacanţe, de servicii de transport (carduri de combustibil şi abonamente la Metrorex/RATB), de pensii private, de cursuri de dezvoltare profesională sau de limbi străine şi de asigurările de sănătate, potrivit unui studiu realizat prin platforma de beneficii personalizate Benefit Systems, după un an de activitate pe piaţa locală. Alegerea unei pensii facultative ca benefi-ciu a fost desemnată de 12,9% dintre respondenţi, fiind aleasă pentru utilitatea ei în planificarea viitorului financiar, pentru salariaţii care au posibilitatea de a opta.

    „Între beneficiile oferite de angajatori angajaţilor lor nu ar trebui să existe concurenţă, iar soluţia ar fi un pachet de benefi-cii extrasalariale echilibrat, care să răspundă nevoilor imediate ale acestora, dar care să le ofere şi siguranţă pe termen lung, fiind incluse astfel şi pensiile facultative“, descrie Marius Popescu modul ideal în care ar trebui să funcţioneze schemele de beneficii extrasalariale. 11% dintre respondenţii unui studiu realizat la iniţiativa NN Asigurări de Viaţă consideră angajatorul drept principalul responsabil pentru asigurarea veniturilor proprii după momentul pensionării. „Există încă un decalaj în privinţa gradului de cunoaştere a beneficiilor pensiilor facultative şi a modului în care funcţionează sistemul, atât în rândul angajatorilor, cât şi la nivel individual. Lucrurile se schimbă însă treptat, un rol extrem de important în acest sens avându-l demersurile de informare pe care administratorii fondurilor de pensii facultative le-au intensificat în ultimii ani“, explică Popescu.

  • Sectorul asigurărilor de viaţă are o pondere de doar 0,3% din PIB în România, de 15 ori sub media europeană

    Sectorul asigurărilor de viaţă din România are un nivel redus de dezvoltare, gradul de penetrare a acestora fiind mult în urma altor ţări europene, chiar şi a celor din regiune, se arată într-un studiu realizat de Consiliul Concurenţei (CC) pe această piaţă.

    Din punct de vedere al primelor brute subcrise, în România, sectorul asigurărilor de viaţă are o pondere de doar 0,3% în Produsul Intern Brut (PIB), la fel ca în Bulgaria, în timp ce media europeană este de 4,5% din PIB. Chiar dacă şi alte ţări din regiune se află în coada clasamentului european în ceea ce priveşte ponderea asigurărilor de viaţă în PIB (Ungaria, 1,4%, Slovacia 1,6%, Cehia 1,8%), diferenţele faţă de situaţia României sunt evidente. La polul opus se află Marea Britanie cu 10,3% din PIB şi Danemarca cu 7,2% din PIB.
    Din punct de vedere al primei de asigurare, o persoană din România plăteşte în medie 16 euro/an, mult sub media europeană de 1072 euro/an de persoană. În Ungaria, prima medie de asigurare se ridică la 139 euro/an de persoană, în Slovacia la 206 euro/an de persoană, iar în Cehia la 272 euro/an de persoană. Elveţia şi Danemarca înregistrează cele mai mari cote ale primelor pentru asigurările de viaţă, valoarea medie fiind de peste 3000 de euro/an de persoană, arată CC.

    “Gradul de concentrare a pieţei a crescut în ultimii ani, în timp ce numărul societăţilor de asigurări de viaţă a scăzut constant, de la 24 în anul 2009 la 19 în anul 2014 şi ar putea scădea în continuare. În acelaşi timp, liderul pieţei a depăşit pragul de 40% al cotei de piaţă, nivel de la care se prezumă, până la proba contrară, că se află în poziţie dominantă. Având în vedere că aceste modificări structurale pot avea impact asupra concurenţei pe această piaţă, Consiliul Concurenţei va monitoriza atent evoluţiile din acest sector”, informează autoritatea. 

    Mai mult, Consiliul Concurenţei a formulat o serie de recomandări ce au în vedere atât dezvoltarea sectorului asigurărilor de viaţă, cât şi promovarea intereselor consumatorilor români. Astfel, autoritatea de concurenţă recomandă elaborarea de comparatoare online de preţuri în zona asigurărilor de viaţă, acolo unde produsele de asigurare sunt, într-o oarecare măsură, standardizate, un astfel de instrument putând ajuta consumatorii în procesul de selecţie.

    În acelaşi timp, educarea financiară a clienţilor români cu privire la aceste produse complexe de asigurare poate atenua asimetria informaţională existentă între clienţi, pe de o parte, asigurători şi intermediarii de asigurări, pe de altă parte. În acest moment, există riscul real al ghidării clienţilor neinformaţi către produse de asigurare sub-optime, care nu răspund cel mai bine nevoilor particulare ale acestora.

    Băncile sunt reticente în a accepta cesionarea din partea clienţilor a asigurărilor de viaţă încheiate de aceştia cu asigurători din afara grupului economic din care fac parte. Acest aspect poate genera dificultăţi companiilor de asigurări care nu fac parte din grupuri ce includ şi o bancă comercială. Ca urmare, Consiliul Concurenţei susţine deschiderea acestui important canal de distribuţie a asigurărilor şi emiterea de norme care să faciliteze posibilitatea de a alege a consumatorului în cazul asigurărilor de viaţă asociate creditelor bancare.
    Studiul Consiliului Concurenţei a fost demarat în 2013. Motivele care au stat la baza declanşării acestui studiu ţin de faptul că, în ultimii ani, sectorul asigurărilor de viaţă a fost caracterizat, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional, de fuziuni şi achiziţii, dar şi de faptul că actul de asigurare, în general, şi cel de asigurare de viaţă, în particular, au fost afectate semnificativ de declanşarea şi persistenţa crizei economice.

    Alături de asigurările generale, asigurările de viaţă reprezintă una din cele două componente de bază ale sectorului asigurărilor din România, ponderea asigurărilor de viaţă în totalul sectorului fluctuând în jurul valorii de 20%, dar reprezentând doar aproximativ 0,3% din PIB.

  • Plus 10% a volumului de prime brute subscrise de ING Asigurări de Viaţă la 9 luni

    Valoarea activelor financiare în administrare s-a situat la nivelul de 2,7 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie 2014, în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Volumul de prime brute subscrise în primele nouă luni din 2014 este de 449,4 milioane lei, în creştere cu 10% faţă de cel din perioada similară a anului precedent (408,2 milioane lei).

    Din totalul poliţelor nou încheiate la ING Asigurări de Viaţă în ianuarie-septembrie a.c., 35% sunt de tip unit-linked. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, s-a înregistrat o creştere cu 8pp a ponderii contractelor unit-linked în portofoliul de poliţe noi, astfel încât 51% din contractele în vigoare la finalul lunii septembrie sunt de acest tip.

    În primele nouă luni ale anului, ING Asigurări de Viaţă a plătit clienţilor indemnizaţii pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate de aproape 94 de milioane de lei, valoare în creştere cu 9,2% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013. Din această sumă, 67,4% (respectiv 73,6 milioane de lei) reprezintă beneficii plătite clienţilor pentru contracte ajunse la maturitate.

    Pentru contractele încheiate în primele nouă luni, nivelul mediu al sumei asigurate este de 50.437 lei (plus 19% faţă de aceeaşi perioadă din 2013), iar prima brută medie este de 1.710 lei (plus 9% faţă de ianuarie-septembrie 2013).

    Marja de solvabilitate disponibilă a ING Asigurări de Viaţă este 1,54, faţă de nivelul minim cerut de lege de 1, iar coeficientul de lichiditate este de 4,73, comparativ cu nivelul minim cerut, de 1.

    Fondurile de pensii facultative administrate de ING Asigurări de Viaţă au fost alese de aproape jumătate dintre clienţii care au încheiat un contract de acest fel în primele nouă luni din 2014.

    Din totalul clienţilor care au încheiat o pensie facultativă în 2014, aproape jumătate (46%) au ales unul dintre cele două fonduri din administrarea ING – ING Activ şi ING Optim (calcule ale companiei, pe baza statisticilor ASF). Astfel, la finalul lunii septembrie 2014, numărul total de participanţi la fondurile facultative din administrarea ING era de 142.301(1) (plus 12% faţă de aceeaşi perioadă din 2013) (sursa: ASF).

    Valoarea activelor nete administrate de cele două fonduri facultative ING era de 473,83(1) milioane lei la sfârşitul trimestrului trei din 2014, în creştere cu aproximativ 33% faţă de intervalul similar din 2013. Astfel, la finalul lunii septembrie a.c., ING deţinea pe piaţa Pilonului III o cotă cumulată, în funcţie de active, de 48,5%(1) (sursa: ASF).

    Contribuţia medie la fondul ING Activ în primele nouă luni din 2014 a fost de 100,55 lei (în creştere cu aproape 9% faţă de aceeaşi perioadă din 2013), iar la ING Optim de 111,12 lei (plus 9,45% faţă de intervalul ianuarie-septembrie 2013).

    De la lansare (2007) şi până la finalul lunii septembrie 2014, fondul ING Activ, fond din categoria celor cu grad de risc dinamic, a obţinut o performanţă anualizată de 8,83%(1), iar ING Optim, fond din categoria celor cu grad de risc echilibrat, a înregistrat o performanţă anualizată de 9,59%(1) – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 8,2% (sursa: calcule ING/APAPR pe baza statisticilor ASF).

    Marius Popescu, director general al ING Asigurări de Viaţă, declară: “Consolidarea poziţiei noastre pe piaţă prin continuarea creşterii volumului de prime brute subscrise a fost susţinută de trei mari tendinţe: revenirea interesului clienţilor pentru asigurările unit-linked, diminuarea nevoii imediate a acestora de lichiditate şi, totodată, de alegerea unui nivel mai mare al protecţiei financiare.

    La nivelul portofoliului nostru, revenirea interesului clienţilor pentru asigurările unit-linked este o evoluţie tot mai vizibilă, prezentă încă din primele şase luni ale anului. Contractele unit-linked au reprezentat 35% din vânzările aferente intervalului ianuarie-septembrie 2014, faţă de 27% în aceeaşi perioadă din 2013.

    În acelaşi timp, tot mai puţini clienţi aleg să renunţe la asigurarea de viaţă, numărul total de contracte răscumparate şi reziliate diminuându-se în intervalul analizat cu 19%.

    În plus, am implementat în ultimele luni un nou model de desfăşurare a întâlnirilor anuale cu clienţii, pentru a le facilita acestora o mai bună evaluare a evoluţiei contractului deţinut, respectiv actualizarea realistă a nivelului de protecţie financiară contractat în funcţie de noile nevoi şi planuri de viitor.

    În zona de pensii facultative, semnalele pozitive se referă la faptul că aproape jumătate dintre persoanele care au încheiat un contract în 2014 au ales un fond ING, iar ponderea participanţilor cărora angajatorii le oferă acest beneficiu extrasalarial este tot mai mare. Astfel, dacă în primele nouă luni din 2013, pentru 30% dintre noii participanţi contribuţiile pentru pensia facultativă erau plătite exclusiv de angajator, în 2014, ponderea acestora este mai mare cu 10pp.”

    În primele nouă luni din 2014, ING Asigurări de Viaţă a obţinut un profit brut estimat de 25,4 milioane lei, comparativ cu 13,6 milioane lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Pe segmentul de pensii obligatorii, ING administrează active nete de 6,7 miliarde de lei în beneficiul a peste 1,8 milioane de participanţi.

    La sfârşitul primelor nouă luni din 2014, fondul de pensii administrat privat ING cumula active nete de 6,7 miliarde de lei(1), în creştere cu 39% faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul aceleiaşi perioade din 2013. Astfel, cota de piaţă a ING Pensii la sfârşitul lunii septembrie a.c., în funcţie de active, era de 37,47%(1) (sursa: ASF).

    La aceeaşi dată ING avea 1.809.790 de participanţi la Pilonul II, dintre care 97,2% au plătit cel puţin o contribuţie de la începutul colectării în sistem (sursa: ASF).

    Contribuţia medie pe participant la fondul de pensii administrat privat ING a fost de 97,13 lei în primele nouă luni din 2014, în creştere cu 19% faţă de acelaşi interval din 2013.

    De la înfiinţare (mai 2008) şi până la finalul lunii septembrie 2013, fondul de pensii obligatorii al ING a obţinut o performanţă anualizată de 11,77%(1) – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 11,2% (sursa: calcule ING/APAPR, pe baza statisticilor ASF).

    Raluca Ţintoiu, director general al ING Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat: „La finalul lunii septembrie Fondul de pensii ING administra active nete de 6,7 miliarde de lei, având peste 1,8 milioane de participanţi.

    Deşi Pilonul 2 reprezintă singura formă de economisire pentru pensie pentru o mare parte a populaţiei active actuale, studiile realizate ne arată că oamenii încă nu au o imagine foarte clară asupra sistemului de pensii obligatorii şi a beneficiilor pe care acesta le oferă.

    De aceea, preocupările noastre urmăresc două direcţii principale: de a contribui prin performanţele investiţionale obţinute în beneficiul participanţilor noştri la acumularea resurselor financiare suplimentare pentru viitorii pensionari şi, totodată, de a răspunde provocării existente în România, aceea a lipsei unei experienţe de economisire timpurie pentru pensie.”

  • Grupul Gothaer a încheiat anul financiar 2013 cu o creştere de 3,3%

    Grupul Gothaer a înregistrat anul trecut o creştere a primelor brute subscrise de 3,3%, ajungând astfel la peste 4,233 miliarde de euro.  În România, compania a ajuns la un volum al primelor brute subscrise de 66,72 milioane de lei, în creştere cu 75% faţă de anul anterior.

    Creşterea de 3,3% este uşor mai ridicată de cea de 3% înregistrată la nivelul pieţei germane. Au contribuit la această evoluţie poliţele au contribuit  segmentele asigurărilor de tip property şi de accidente, cu o creştere de 6% şi segmentul asigurărilor de viaţă, cu o creştere de 3,5%. Segmentul asigurărilor de sănătate a înregistrat o scădere de 2,8%.

    Profitul grupului s-a menţinut la nivelul anului 2012 (107 milioane de euro) iar capitalul acestuia a fost majorat cu 4,5 procente, până la 1,519 miliarde de euro. Subsidiarele din România şi Polonia ale grupului înregistrează o evoluţie pozitivă, potrivit datelor transmise de companie. Compania a înregistrat totuşi pierderi de aproximativ 34 milioane de lei anul trecut, pe seama extinderii reţelei şi a promovării brandului.

    Grupul Gothaer a intrat în 2012 pe piaţa din România şi a devenit  anul acesta acţionar unic al Gothaer Asigurări Reasigurări.

     

  • Kylie Minogue are unul dintre cele mai scumpe funduri din lume, estimat la 5 milioane de dolari

    Asigurarile de viata, de sanatate, de locuinta sau pentru masini reprezinta cele mai des intalnite tipuri de asigurari. Asiguratorii nu refuza insa nici clientii care vor sa-si asigure ”bunuri” mai inedite, precum zambetul, mustata sau starea civila.

    Cu toate acestea, cei care vor o asigurare atat de neobisnuita trebuie sa si plateasca o prima pe masura, in conditiile in care sumele asigurate ajung la sute de mii, milioane sau chiar zeci de milioane de euro. De cele mai multe ori, clientii sunt persoane celebre, iar acesta tendinta este in voga in special in strainatate.

    Kylie Minogue şi-a asigurat fundul pentru 5 milioane de dolari, intrând astfel într-o listă selectă de vedete ce au diverse părţi ale corpului asigurate.

    Kylie Minogueeste o cântăreaţă câştigătoare a unui premiu Grammy, compozitoare şi actriţă australiană, decorată cu Ordinul Imperiului Britanic.Minogue a devenit cunoscută la sfârşitul anilor 1980 prin rolul jucat în serialul australian Neighbours.

    În Australia, Asia şi Europa artista a devenit una din cele mai recunoscute celebrităţi, fiind considerată un sex simbol. În noiembrie 2007 a lansat cel de-al zecelea album de studio, intitulat X. Minogue are o avere estimată la 66 milioane de dolari.

  • Picioarele modelului Heidi Klum valorează peste două milioane de dolari

    Cu toate acestea, cei care vor o asigurare atat de neobisnuita trebuie sa si plateasca o prima pe masura, in conditiile in care sumele asigurate ajung la sute de mii, milioane sau chiar zeci de milioane de euro. De cele mai multe ori, clientii sunt persoane celebre, iar acesta tendinta este in voga in special in strainatate.

    Modelul Heidi Klum şi-a asigurat picioarele pentru suma de 2,2 milioane de dolari. Interesant este că piciorul drept este evaluat la 1,2 milioane de dolari, iar cel stâng la doar un milion, datorită unei cicatrici de pe genunchi. Printre alte vedete care şi-au asigurat picioarele se regăsesc Rhianna, Mariah Carey sau Cristiano Ronaldo. 

  • Cine este tânărul de 35 de ani care deţine recordul Guinness pentru vânzarea celei mai scumpe asigurări de viaţă

    Frances, directorul companiei SG din Santa Barbara, California, a orchestrat semnarea unei poliţe în valoare de 201 milioane de dolari pentru un miliardar cunoscut din Silicon Valley.

    De ce ar avea nevoie un miliardar de o asigurare de viaţă atât de scumpă? Statul american taxează întreaga avere a unei persoane cu 45% după ce aceasta moare iar problema este că nu întotdeauna miliardarii dispun de lichidităţi, banii lor putând fi investiţi în acţiuni sau alte active, a explicat tânărul.

    Dovi Frances a crescut în Israel, unde a împărţit un dormitor împreună cu cei trei fraţi ai săi. Tatăl lui a fost agent fiscal în Israel şi a moştenit un service auto în apropiere de Tel Aviv de la bunicul său. Tatăl lui Frances a transformat atelierul într-un business de succes cu 400 de angajaţi şi câteva puncte de lucru.

    „Aş fi fost bogat însă am vrut să fac lucrurile de unul singur şi să trăiesc şi să mor pe sabia mea”, a spus el.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • In 2013 ING crescut cu 7% portofoliului de contracte noi pe segmentul de asigurări de viaţă

    Pe segmentul de asigurări de viaţă, ING a plătit clienţilor beneficii în valoare de 121,7 milioane de lei pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate.

    – Valoarea activelor financiare în administrare a ajuns la nivelul de 2,5 miliarde de lei la sfârşitul anului 2013, în creştere cu 8% faţă de 2012.

    – Portofoliul de asigurări încheiate în 2013 a fost cu peste 7% mai mare faţă de cel realizat în anul precedent, 73% din numărul total de poliţe subscrise în acest interval fiind de tip tradiţional.

    – în aceeaşi perioadă, volumul de prime brute subscrise s-a ridicat la 559,6 milioane de lei, înregistrând o creştere de 2,8% faţă de 2012 (544,5 milioane de lei).

    – La finalul anului, ponderea contractelor de tip tradiţional în totalul portofoliului în vigoare era de 49%, în creştere cu două puncte procentuale comparativ cu 2012.

    – în 2013, ING Asigurări de Viaţă a plătit clienţilor beneficii pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate de 121,7 milioane de lei, cu 27,3% mai mult faţă de 2012. Aproape 78% din această sumă, respectiv 95,6 milioane de lei, reprezintă beneficii plătite pentru contracte ajunse la maturitate.

    – Marja de solvabilitate disponibilă a ING Asigurări de Viaţă este de 1,25 faţă de nivelul minim cerut de lege de 1, iar coeficientul de lichiditate este de 4,6 comparativ cu nivelul minim cerut (1).

    Pe segmentul de pensii facultative, 63% dintre persoanele care au încheiat o pensie facultativă în 2013 au ales fondurile din administrarea ING.

    – Cele două fonduri facultative din administrarea ING – ING Activ şi ING Optim – însumau 131.647(1) de participanţi la sfârşitul anului 2013, cu peste 11% mai mulţi faţă de anul precedent (sursa: ASF). Astfel, aproape 63% dintre clienţii care au încheiat o pensie facultativă în 2013 au ales unul dintre cele două fonduri din administrarea ING.

    – Valoarea activelor nete aferente celor două fonduri ale ING era de 388,03(1) milioane de lei la finalul lunii decembrie 2013, în creştere cu aproape 39% faţă de 2012. Astfel, la data respectivă ING Asigurări de Viaţă deţinea pe piaţa Pilonului III o cotă cumulată, în funcţie de active, de 46,8%(1) (sursa: ASF).

    – în ceea ce priveşte sumele alocate de participanţi pentru fondurile de pensii facultative, contribuţia medie la fondul ING Activ în 2013 a fost de 88,62 lei (comparativ cu 86,5 lei în 2012), iar pentru ING Optim de 97,9 lei (faţă de 91 lei în 2012).

    – De la lansare (2007) şi până la finalul anului 2013 fondul ING Activ, fond din categoria celor cu grad de risc dinamic, a obţinut un randament mediu anualizat de 8,92%(1), iar ING Optim, fond din categoria celor cu grad de risc echilibrat, un randament mediu anualizat de 9,87%(1) – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 8,27% (sursa: calcule ING/APAPR pe baza statisticilor ASF).

    Administrator fond: ING Pensii SAFPAP – www.asigurari-pensii.ing.ro

    Depozitar: BRD Groupe Societe Generale S.A

    Marius Popescu, director general ING Asigurări de Viaţă: ”Am încheiat anul 2013 cu rezultate pozitive atât pe segmentul de asigurări de viaţă, cât şi pe cel de pensii private facultative. Portofoliul de asigurări noi încheiate anul trecut a fost cu 7% mai mare faţă de cel realizat în 2012 şi, pe fondul interesului pentru produsele tradiţionale, volumul de prime brute subscrise s-a majorat cu circa 3%. Privim ca semnale pozitive scăderea cu 6%, comparativ cu anul trecut, a numărului de contracte care s-au încheiat înaintea termenului stabilit iniţial şi încrederea cu care ne investesc clienţii ale căror contracte ajung la maturitate. Concret, 12% dintre persoanele ale căror contracte au ajuns la maturitate în ultimele trei luni din an* au ales să-şi achiziţioneze produsul de asigurare NEXT. Produsul de asigurare special conceput pentru segmentul feminin a fost foarte bine primit şi, în doar cinci luni de la lansare, aproximativ 1.000 de femei şi-au cumpărat asigurarea UNA de la ING.

    Pe segmentul de pensii facultative, am încheiat anul cu o creştere de 11% a numărului de participanţi şi o majorare de 40% a activelor nete administrate. Demersurile pe care am continuat să le întreprindem şi în 2013 pentru informarea clienţilor individuali şi a angajatorilor au generat evoluţii pozitive atât în privinţa resurselor alocate economisirii pentru fondurile de pensii, cât şi a recunoaşterii pe o scară tot mai largă a P3 ca beneficiu extra-salarial atractiv. Remarcăm, în acest context, că pe parcursul anului 2013 s-a dublat ponderea contractelor în cadrul cărora contribuie, împreună, angajaţi şi angajatorii lor”.

    Profitul brut estimat al ING Asigurări de Viaţă în 2013 este de 12,1 milioane lei.

    în anul 2013 ING Asigurări de Viaţă a obţinut un profit brut estimat de 12,1 milioane lei, comparativ cu 29 milioane lei în 2012.

    Rezultatul obţinut este superior celui bugetat şi reflectă investiţiile realizate pentru lansarea de noi produse (UNA de la ING şi NEXT), pentru programele de formare şi dezvoltare a forţei de vânzare (Sales Force Academy) şi pentru continuarea proiectelor în vederea alinierii la noile standarde de raportare în domeniul asigurărilor (Solvency II).

    Pe segmentul de pensii obligatorii activele administrate de ING au crescut cu 43% în 2013.

    – La sfârşitul lui 2013, Fondul de Pensii Administrat Privat ING deţinea active nete de 5,24(1) miliarde de lei, în creştere cu 43% faţă de nivelul înregistrat la finele lui 2012. Astfel, cota de piaţă a ING Pensii la sfârşitul lui 2013, în funcţie de active, era de circa 37,6%(1) (sursa: ASF) din piaţa pensiilor private obligatorii.

    – La aceeaşi dată, ING avea 1.781.170(1) participanţi în Pilonul II, dintre care 97% au plătit cel puţin o contribuţie de la începutul colectării în sistem (sursa: ASF).

    – Contribuţia medie netă pe participant la Fondul de Pensii Administrat Privat ING a fost de 80,6 lei, comparativ cu 66,1 lei în 2012.

    – De la înfiinţare (mai 2008) şi până la finalul anului 2013 fondul de pensii obligatorii al ING a obţinut o performanţă anualizată de 12,03%(1), comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 11,51% (sursa: calcule ING, pe baza statisticilor ASF).

    Administrator fond: ING Pensii SAFPAP

    Depozitar: BRD Groupe Societe Generale S.A                 

    Raluca Tintoiu, director general ING Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat privat: ”{i în 2013 am reuşit să obţinem în beneficiul participanţilor noştri rezultate foarte bune, care contribuie la sporirea economiilor lor pentru pensia viitoare. |n acelaşi timp credem în potenţialul economiei româneşti şi suntem preocupaţi să investim banii românilor, pe care îi avem în grijă, în economia locală, contribuind astfel la stimularea creşterii economice şi dezvoltarea pieţei locale de capital. în acest sens, participarea ING Pensii la privatizările realizate de Stat prin piaţa de capital pentru companii precum Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz şi Transelectrica în 2013 s-a concretizat în investiţii de 223 milioane de lei.”

  • ING lansează UNA, o asigurare de viaţă dedicată femeilor

    “Atât în sediul central cât şi în forţa de vânzare, echipa ING Asigurări de Viaţă e formată în proporţie de 75% din femei. Pornind de aici, pe baza studiilor pe care le-am realizat, am constatat că există un segment important de femei care, deşi manifestă o nevoie reală de protecţie financiară, nu dispune în piaţă de nicio asigurare de viaţă adaptată nevoilor specifice. Este un public pe care îl estimăm la aproape 130.000 de persoane şi care creşte, format din acele femei puternice, ambiţioase, cu familie şi carieră, care îi susţin financiar pe cei dragi, nu se rezumă să viseze, ci fac lucrurile prin propria voinţă şi reuşesc într-o lume <a bărbaţilor> fără a-şi pierde însă feminitatea. Le-am întrebat prin intermediul unui studiu calitativ online ce îşi doresc, ce le sperie şi cum le putem ajuta. Astfel am ajuns să creăm UNA de la ING”, a declarat Marius Popescu, Membru al Consiliului de Administraţie şi Director General ING Asigurări de Viaţă (în curs de aprobare de către Autoritatea de Supraveghere Financiară).

    Concret, componenta de protecţie acoperă principalele vulnerabilităţi exprimate de publicul ţintă: diagnosticarea cancerului, inclusiv în fazele incipiente, reconstrucţia mamară după mastectomie în urma cancerului, invaliditatea şi decesul din orice cauză. Durata contractului este fixă, de 10 ani, iar suma asigurată se stabileşte de către client şi poate varia între 30.000 şi 400.000 de lei.

    Dacă riscurile asigurate se produc, ING plăteşte beneficiarilor indemnizaţia calculată în funcţie de suma asigurată aleasă, ce poate fi folosită pentru acoperirea tratamentelor medicale (în cazul apariţiei cancerului, chiar din stadiile incipiente), a recuperării sau pentru menţinerea independenţei financiare în cazul invalidităţii din boală sau accident (în aceste situaţii beneficiarul asigurării este chiar persoana asigurată) sau pentru susţinerea financiară a celor dragi, în cazul decesului (situaţie în care beneficiarii sunt persoane desemnate de contractant). În cazul decesului survenit din accident, suma asigurată plătită de ING beneficiarilor se dublează.

    Dacă până la sfârşitul contractului nu se produce niciunul dintre evenimentele asigurate, ING rambursează clientului 30% din valoarea primelor plătite.

    În plus, pe parcursul contractului, persoana contractantă are posibilitatea de a întrerupe plata primelor de asigurare pentru o perioadă cumulată de şase luni (fracţionat pe mai multe intervale sau integral), continuând să fie în această perioadă acoperită pentru toate riscurile asigurate şi, astfel, protejată financiar.

    UNA reprezintă, de asemenea, un instrument ce permite acumularea financiară pentru realizarea planurilor pe termen lung, prin componenta de investiţie pe care o include. Primele pentru componenta de investiţii nu sunt însă obligatorii şi pot fi plătite oricând pe durata contractului. Alături de aceasta, taxele comparabile cu cele aferente subscrierii într-un fond mutual diferenţiază UNA de alte asigurări de viaţă cu componentă de investiţie.

    De exemplu, o clientă în vârstă de 35 de ani care încheie o poliţă de asigurare UNA de la ING pentru o sumă asigurată de 100.000 lei, plăteşte lunar pentru componenta de protecţie 154 de lei. în cazul În care este diagnosticată cu cancer, ea primeşte de la ING suma asigurată de 100.000 de lei sau 20.000 de lei pentru fiecare diagnosticare cu un carcinom in situ. Dacă este necesară reconstrucţia mamară după masectomie în urma cancerului, ING plăteşte clientei 20.000 de lei (20% din suma asigurată, o singură dată pe durata contractului). în cazul încadrării în grad de invaliditate, clienta primeşte maxim 100% din suma asigurată, în funcţie de gradul de invaliditate. în situaţia decesului, ING plăteşte beneficiarilor desemnaţi 100.000 de lei dacă acesta survine din îmbolnăvire sau 200.000 de lei dacă survine din accident, la care se adaugă valoarea contului de investiţii. Dacă până la sfârşitul contractului clienta nu face nicio solicitare de despăgubire, ea va primi înapoi 5.544 lei, respectiv 30% din primele plătite pentru componenta de protecţie. Dacă, în plus, alege să aloce separat pentru contul de investiţii 300 de lei în fiecare lună, la finalul celor 10 ani de contract va acumula 45.166 lei (folosind un scenariu prudent şi luând în calcul o alocare de 100% în fondul Mixt 50. Suma nu este garantată, ci depinde de randamentul fondurilor alese de către client).

    Astfel, pentru a asigura flexibilitate şi rapiditate maxime, toate informaţiile despre contract sunt disponibile în cadrul MyING (portalul integrat prin care clienţii pot afla informaţii despre toate contractele de pensii private obligatorii, facultative şi asigurări de viaţă pe care le deţin la ING), unde pot fi realizate şi tranzacţii online. Plata primelor se poate realiza prin MyING, prin debitare directă, cu ordin de plată din cont deschis la orice bancă din România, prin serviciul HomeBank, multimatele sau Serviciul Plăţi Expres de la ING. Pe parcursul contractului, clienţii pot face oricând schimbări în privinţa sumei asigurate, a beneficiarilor sau modalităţilor de plată. în plus, ING va crea o comunitate online dedicată femeilor.

    “Prin lansarea UNA, marcăm şi cel de-al 16-lea an de prezenţă ING Asigurări de Viaţă pe piaţa din România,”, declară Marius Popescu.

    Concret, de la începutul anului 2013, ING a desfăşurat mai multe iniţiative în premieră pe piaţa de asigurări de viaţă din România, (funcţionalităţi noi în cadrul portalului MyING, pentru tranzacţionare şi plăţi online), cât şi creşterea profesionalismului forţei de vânzări (Sales Force Academy, un program construit după modelul programelor internaţionale de master, ce se adresează celor 1.650 de consultanţi financiari şi 200 de manageri ai ING Asigurări de Viaţă), dezvoltarea canalelor de distribuţie (Vita Protect, prima asigurare de viaţă vândută online prin intermediul serviciului Homebank al ING Bank) şi crearea brandului de angajator (ING Welcome, care combină elemente specifice culturii organizaţionale proprii şi aşteptările potenţialilor candidaţi).