BusinessMagazin

Tag: apa calda

  • Instanţa a decis deschiderea procedurii de faliment în cazul CET Bacău

    Magistraţii Tribunalului Bacău au decis deschiderea procedurii de faliment pentru societatea CET SA Bacău, care asigură furnizarea căldurii şi apei calde pentru 17.000 de locuinţe racordate la sistemul centralizat de termoficare din municipiu şi care a acumulat datorii de peste 119 milioane de lei.

    Decizia Tribunalului Bacău a fost luată ca urmare a respingerii de către Adunarea Generală a celor 60 de creditori a planului de reorganizare a unităţii.

    Intrată mai întâi în insolvenţă la cererea creditorilor, CET SA Bacău are datorii de peste 119 milioane lei către diverşi furnizori de materii prime, precum şi către bugetul de stat, bănci şi instituţii publice.

    Conducerea CET Bacău susţine că, chiar dacă unitatea a intrat în faliment, populaţia va beneficia în continuare apă caldă şi căldură,.

    ”Indiferent de evoluţia societăţii CET SA Bacău, în calitate de operator, continuitatea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat în municipiul Bacău nu va fi afectată, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, a declarat, miercuri, directorul general al CET SA Bacău, Neculai Olaru.

    Activitatea societăţii CET SA Bacău va fi preluată, potrivit unei hotărâri a Consiliului Local Bacău din această lună, de o nouă societatea de termoficare, Thermoenergy Grup SA. Cu acţionari Consiliul Local şi Primăria Bacău, noua societatea este în prezent în curs de autorizare şi obţinere de licenţe de la instituţiile abilitate ale statului necesare pentru a-şi putea desfăşura activitatea. Pe lângă active, Thermoenergy Grup SA ar urma să îi preia şi pe cei 400 de angajaţi ai CET SA Bacău.

  • Oraşul din România care rămâne timp de o săptămână fără apă caldă

    Primăria din Oradea va sista furnizarea apei calde în perioada 4-11 august, ca urmare a unor lucrări de modernizare a reţelei.

    Paralel cu aceste lucrări, se va realiza în această perioadă contorizarea la limita dintre Termoficare şi Electrocentrale şi, în acelaşi timp, şi o subtraversare pe sub şoseaua Borşului. Cu acest prilej se va face şi verificarea reţelelor, operaţiune efectuată de obicei în septembrie sau octombrie, scrie voceatransilvaniei.ro.

    ”Am purtat discuţii cu firmele care execută lucrările de reabilitare a Magistralei 1 şi 3 pentru ca şi ei să fie pregătiţi şi să efectueze cu prilejul acestor opriri lucrările care ar mai necesita alte opriri ale furnizării apei calde. În felul acesta încercăm să reducem disconfortul pe care îl creăm cetăţenilor”, a menţionat Mircea Mălan, viceprimarul Oradei, citat de aceeaşi sursă.

    Stănel Necula, directorul Electrocentrale a declarat că deşi disconfortul creat de aceste întreruperi ale furnizării apei este în prezent mare, după efectuarea lucrărilor de reabilitare a magistralelor se va reduce mult posibilitatea apariţiei unor astfel de neajunsuri.

  • Producţia industrială a crescut cu peste 10% în primul trimestru

     Producţia industrială (serie brută) a crescut în primul trimestru în urma avansului industriei prelucrătoare cu 11,7% şi producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 1,3%. Industria extractivă a scăzut cu 0,9%, se arată într-un comunicat al INS.

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (+14,9%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+11,8%), industria bunurilor intermediare (+9,1%), industria bunurilor de uz curent (+6,4%) şi industria energetică (+3,1%).

    Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, avansul producţiei industriale a fost susţinut de industria prelucrătoare (+12,1%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+2,7%). Industria extractivă a scăzut cu 0,5%.

    Cititi mai multe pe www. mediafax.ro

  • Producţia industrială a crescut la zece luni cu 7,4% faţă de perioada similară a anului trecut

     Creşterile din perioada menţionată au fost susţinute de industria prelucrătoare, care a urcat cu 8,8% în serie brută şi cu 8,2% în serie ajustată, şi de industria extractivă, care a crescut cu 2,6% în serie brută şi cu 2,2% în serie ajustată. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 2,5% ca serie brută şi cu 3,1% ca serie ajustată.

    Şi pe marile grupe industriale s-a înregistrat creşteri la majoritatea categoriilor de bunuri, atât ca serie brută, cât şi ajustată. Astfel, industria bunurilor de folosinţă îndelungată a urcat cu 10,3% ca serie brută şi cu 10,4% ca serie ajustată, industria bunurilor de capital cu 11,5% ca serie brută şi 11,8% ca serie ajustată, industria bunurilor intermediare cu 8,2% ca serie brută şi cu 6,8% ca serie ajustată, iar industria bunurilor de uz curent a crescut cu 5% brut şi cu 4,7% ajustat. În schimb, industria energetică a scăzut cu 2,4% atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: 30.100 de locuri de muncă vacante în trimestrul al doilea. În ce domenii s-au înregistrat cele mai multe

     Rata locurilor de muncă vacante a fost de 0,70% în trimestrul al doilea, în creştere cu 0,04 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent şi cu 0,11 puncte procentuale faţă de perioada similară a anului trecută, a precizat INS.

    Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (3,43%), alte activităţi de servicii (2,76%), respectiv în administraţie publică (1,61%).

    La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile de învăţământ (0,13%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,14%), respectiv cele din industria extractivă (0,15%).

    Ca şi în trimestrul precedent, în industria prelucrătoare s-a concentrat mai puţin de o treime (9.800 locuri vacante) din numărul total al locurilor de muncă vacante, fiind înregistrată o rată de 0,94%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pariul de milioane de dolari, câştigător. Cloud-ul cucereşte tot mai multe companii

    Când subsidiara locală a companiei americane IBM semna în anul 2010 un contract cu Petrom pentru a prelua pentru 10 ani administrarea abia construitului centru de date al companiei petroliere, aproape orice referire la termenul „cloud„ încă trebuia să fie urmată de paragrafe întregi de explicaţii ale conceptului, iar pentru multe companii mari scenariul în care ele urmau să renunţe la serverele proprii părea greu realizabil.

    La aproape trei ani de la acel moment, economia a depăşit recesiunea, însă a rămas încă în zodia creşterilor mici, forţând multe companii nu doar să-şi adauge în vocabular termenul cloud, ci şi să-i încerce puterile, dacă nu din convingere, măcar pentru a testa cum va arăta bilanţul contabil la finele anului cu alocări mai mici la capitolul cheltuieli de capital.

    „Piaţa din România este foarte dinamică pe partea de IT. Pe lângă efortul companiilor furnizoare de soluţii în cloud, clienţii au început să se autoeduce şi să îmbrăţişeze din ce în ce mai mult acest model de livrare a soluţiilor către utilizatorii finali„, spune Viorel Delinschi, business development executive în cadrul IBM pentru Europa de Sud-Est. Foarte mulţi clienţi, explică el, se arată interesaţi de cloud din mai multe motive – pe de-o parte este lipsa bugetelor pentru investiţii IT sau încercarea de a găsi o modalitate pentru rotunjirea profiturilor companiei într-un an fiscal, iar pe de altă parte este dorinţa de a îmbunătăţi cash-flow-ul şi restul indicatorilor financiari ai companiei.

    Schimbarea de atitudine a mediului de afaceri, până nu demult în totalitate reticent faţă de cloud computing, vine şi din faptul că există acum, inclusiv la nivelul celor câteva milioane de utilizatori de smartphone-uri şi tablete plus internet mobil din România, numeroase soluţii de cloud dedicate segmentului rezidenţial, de la cele de tipul Dropbox sau Microsoft Skydrive şi până la cele oferite pentru un abonament lunar de operatorii locali de telecom. Mai mult, nume mari de pe piaţa locală din alte industrii decât cea de IT&C, aşa cum este cazul Petrom, au făcut deja acest pas şi s-au mutat în cloud.

    La jumătatea anului trecut lista de clienţi a IBM, compania care a pariat cele câteva milioane de dolari în 2010 pentru construirea unui centru de date de unde să ofere altor companii servicii de cloud computing, număra deja câteva nume sonore, printre care Allianz, Axa, Bitdefender sau eMag. De ce au făcut toate aceste companii pasul spre soluţiile din centrul de date al IBM? Varianta scurtă a răspunsului: „Livrăm IT ca o utilitate – ca apa caldă„, explică Bogdan Popescu, global technology services manager al IBM România. Varianta mai lungă a răspunsului vine de la acelaşi executiv: „IBM pune la dispoziţie toată infrastructura necesară găzduirii aplicaţiilor de business: spaţiu securizat în centrul de date, echipamente hardware şi mentenanţa lor, infrastructura de comunicaţii, sistemele de virtualizare şi sistemele de operare – totul pentru o taxă lunară constantă„.

    În perspectivă, este clar că piaţa va creşte per ansamblu, spune oficialul IBM. Creşterea continuă a pieţei serviciilor de cloud va rezulta din adoptarea de servicii de acest gen pentru sistemele de producţie, în plus faţă de scenariile de dezvoltare şi testare, care au condus, în cele mai frecvente cazuri de utilizare, la serviciile publice de cloud din prezent. Dinamica pieţei variază considerabil atunci când se analizează dimensiunea pieţei de cloud şi creşterea domeniului în diferite regiuni ale lumii. Deşi previziunile de creştere sunt în general ridicate peste tot la nivel mondial, adoptarea serviciilor cloud variază în mod semnificativ în funcţie de ţară, mai punctează Delinschi.

    Pe plan local, IBM furnizează două soluţii de cloud computing – IBM SmartCloud Enterprise (destinată în primul rând întreprinderilor mici şi mijlocii) şi IBM SmartCloud Enterprise Plus (SCEă), care vine în completarea portofoliului de servicii administrate oferite în Centrul de Date operat de IBM România din Bucureşti. „Aceste soluţii SmartCloud sunt disponibile prin accesarea unui portal online, afirmă Viorel Delinschi, business development executivul IBM pentru Europa de Sud-Est, despre platforma care oferă acces rapid la serverele virtuale şi aplicaţiile IBM, ajutând companiile să reducă cheltuielile şi să îmbunătăţească vizibil flexibilitatea proceselor IT. România este printre primele ţări din Europa Centrală unde IBM a lansat un astfel de portal online. Semn că miza pariului de acum trei ani a fost cea corectă.