BusinessMagazin

Tag: apa

  • Căldura extremă loveşte recoltele de măsline şi avocado din Spania

    Agricultorii spanioli se confruntă cu valuri de caniculă şi penurii de apă. Culturile de cereale şi măsline se usucă. Criticii spun că o parte din vină o poartă chiar fermierii, scrie Deutsche Welle. Lacul de acumulare La Vinuela are cele mai mari rezerve de apă din provincia sudică Malaga. Însă volumul de apă rămas după luni de secetă şi caniculă extremă este la 12% din cel normal. În unele locuri, rezervorul ar trebui să aibă o adâncime de 100 de metri.

    Lacul obişnuia să fie atracţie turistică, dar acum s-a transformat într-un şirag de bălţi înconjurate de hectare şi hectare de nămol. Fermierii locali îşi descriu situaţia ca dramatică deoarece nu li se pemrite să folosească decât foarte puţin din apa lacului redirecţionată cândva către sistemele de irigaţii. În apropiere de La Vinuela se află cea mai mare cultură de avocado din Europa, fructele fiind destinate în mare parte exportului. Lipsa apei a lovit copacii.

    Un număr în creştere de copaci de avocado se usucă, iar fructele cad. Ca măsură de ultimă instanţă, fermirii scot din rădăcinii unii copaci pentru a nu pierde toată recolta. Sunt calamitate şi culturile de măsline sau de floarea soarelui. Şi cele de cereale furajere vor avea randamente neobişnuit de mici. Aceste lucruri, spun specialiştii, scot în evidenţă ineficienţa sistemelor de acum pentru utilizarea apei în agricultură. Cu alte cuvinte, risipa este prea mare. 

  • Apele Române: 16 cursuri de apă au secat în spaţiul hidrografic Crişuri, în iulie

    În luna iulie 2022, în spaţiul hidrografic Crişuri, au secat 16 cursuri de apă şi s-au înregistrat debite minime istorice la 14 staţii hidrometrice. Pentru prima dată de când se fac observaţii şi măsurători, Valea Obârşa a secat la staţia hidrometrică Târnava de Criş (Jud. Arad), au anunţat reprezentanţii Apele Române Crişuri pe Facebook.

    Conform acestora, debite minime istorice s-au înregistrat pe următoarele cursuri de apă: Crişul Alb, Valea de la Lazuri, Zimbru (Iosaş), Chisindia, Moneasa, Beliu, Obârşa (jud. Arad), Ier, Borod, Finiş, Sighiştel (jud. Bihor) şi Poicu (jud. Cluj).

    „Colegii noştri urmăresc permanent evoluţia debitelor de apă şi nivelurilor piezometrice prin 88 de staţii hidrometrice şi 275 de foraje. Datele sunt transmise zilnic către Dispeceratul Naţional Apele Române”, au transmis reprezentanţii Apelor Române.

    Aceştia atrag atenţia că „apa este o resursă naturală limitată care trebuie consumată responsabil”.

  • Europa se luptă cu penurii de apă, continentul fiind prins în ghearele unei secete severe

    Din Portugalia până în estul Europei şi din sudul Angliei până în Italia, Europa se confruntă cu o secetă severă, ce generează penurii de apă, relatează Financial Times.

    Seceta şi temperaturile extrem de ridicate de pe continent afectează gospodăriile, industria, transporturile şi turismul, cât şi agricultura.

     

  • Reportaj. Bucureştiul, un „oraş ostatic“: iarna în frig, vara fără apă pe călduri de 40 de grade. De 30 de ani de vină sunt Ceauşescu şi primarii de dinainte

    Ieri, la intersecţia Bulevardului Chişinău cu strada Pictor Dimitrie Hârlescu, din sectorul 2 al Bucureştiului, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a vizitat şantierul prin care se modernizează 12 kilometri de conductă din sistemul de termoficare. Lipsiţi de apă caldă de săptămâni bune, dar atraşi de promisiunea unor posibile clipe de celebritate asigurate de prezenţa camerelor de televiziune, locuitorii zonei s-au adunat spontan în jurul primarului, devenind la rândul lor jurnalişti. Interacţiunea dintre cele două părţi, primar-alegători, a arătat că dincolo de sistemul centralizat de încălzire, oamenii au zeci de alte probleme. 

    ♦ Dacă ai nenorocul să fii ultimul maimuţoi de pe planetă, vei prinde un tren de metrou abia peste 20 de minute după ce ultimul după care ai fugit tocmai a plecat din gară ♦ Menţinerea haosului la nivelul administraţiei publice din Bucureşti este esenţială pentru factorul politic pentru că el facilitează aruncarea vinii de la un partid la altul fără ca cineva să-şi asume vreodată eşecul major în gestionarea capitalei economice a României – 10% din populaţia României, 26% din PIB-ul ei.

    Ieri, la intersecţia Bulevardului Chişinău cu strada Pictor Dimitrie Hârlescu, din sectorul 2 al Bucureştiului, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a vizitat şantierul prin care se modernizează 12 kilometri de conductă din sistemul de termoficare. Lipsiţi de apă caldă de săptămâni bune, dar atraşi de promisiunea unor posibile clipe de celebritate asigurate de prezenţa camerelor de televiziune, locuitorii zonei s-au adunat spontan în jurul primarului, devenind la rândul lor jurnalişti. Interacţiunea dintre cele două părţi, primar-alegători, a arătat că dincolo de sistemul centralizat de încălzire, oamenii au zeci de alte probleme. A mai ieşit însă un lucru în evidenţă: haosul de organizare la nivelul administraţiei publice este principalul lucru care ţine oraşul ostatic. Vina este a nimănui, consecinţele se plătesc colectiv.

    „De ce nu e, domne, şi domnu primar aici (Radu-Nicolae Mihaiu, primarul sectorul 2 – n.red.), că tot de la USR e şi el, să vină să vorbească?”, întreabă un locuitor al zonei unde s-a deschis un nou şantier pentru modernizarea a 12 kilometri de conductă magistrală din sistemul centralizat de încălzire.

    „Nu e, domne, treaba lui, că încălzirea nu e la primăria de sector”, îi răspunde altcineva. Sistemul centralizat de încălzire din Bucureşti este format din mai multe segmente, esenţiale fiind zona de producţie, ELCEN, gestionată acum de Ministerul Energiei şi aflată în insolvenţă, şi Compania Muncipală Termoenergetica Bucureşti, care este deţinută de Consiliul General al Bucureştiului şi care anul trecut a avut pierderi de 241 de milioane de lei. Ieri, în toate cele şase sectoare ale Bucureştiului erau probleme în alimentarea cu apă caldă, dar oamenii nu înţeleg a cui e vina. Ştiu doar că de săpătămâni întregi se spală la lighean, în Bucureşti, capitală a unui stat european.

    „O am pe mama, suferă de demenţă şi trebuie zi de zi să-i încălzesc apă să o spăl. Stă cu scutece. Cât să mai suportăm?”, spune o altă femeie. A cui este vina până la urmă? Oamenii din blocuri se tot adună.

    „Las-o, nea Eugen. Hai şi matale aici!” Se face cerc în jurul primarului.

    „Supărarea trebuie să se îndrepte împotriva primarilor Firea şi Oprescu (ambii PSD), care ani de zile au ignorat sistemul de termoficare pentru a da bani pe bâlciuri”, spune Nicuşor Dan, primarul general al Bucureştiului. De parcă pasărea vinii încălzeşte ţevile de apă.

    Nicuşor Dan continuă şi spune că problemele majore vizează reţeaua de conducte, dar şi partea de producţie de energie, multe dintre unităţile de generare fiind active din anii ’60. Mai departe, sistemul de transport şi distribuţie din Bucureşti este compus din aproximativ 1.000 km de reţele termice primare şi alţi aproximativ 3.000 km de reţele termice secundare. Din cei aproximativ 1.000 km reţele termice primare, o proporţie de 11,1% are o vechime mai mică de zece ani, 9,7% are o vechime cuprinsă între 10 şi 20 de ani, 8,8% are o vechime cuprinsă între 20 şi 25 de ani, restul de 70,3% are o vechime de peste 25 de ani. Din cei aproximativ 3.000 km reţele termice secundare, o proporţie de 21,8% are o vechime mai mică de zece ani, 16,7% are o vechime cuprinsă între 10 şi 20 de ani, 13,5% are o vechime cuprinsă între 20 şi 25 de ani, restul de 47,9% are o vechime de peste 25 de ani.

    „Din cei 1.000 de kilometri de conducte, în ultimii 30 de ani s-au modernizat 100 de kilometri”, spune Nicuşor Dan. „Am avut ani întregi în care s-au modernizat numai 5-7 kilometri pe an. Abia din 2020 încoace am reuşit să trecem de 30 de kilometri de conductă pe an.” Dar calculele nu ies. Chiar şi cu acest ritm, reabilitatea întregului sistem ar dura zeci de ani.

    „În 2010, de exemplu, pierderile din reţea erau de 25%. În 2020, din cauza lipsei investiţiilor, aceastea au ajuns la 47%”, mai dă primarul câteva cifre.

    Toate aceste statistici însă nu spun decât un lucru, duşul şi caloriferul cald sunt un miraj pentru Bucureşti, cel puţin pe termen foarte lung.

    „Acum, preţul pentru gigacalorie este de 860 de lei în total, dar bucureşteanul plăteşte circa 346 de lei. Dacă sistemul era mai performant, preţul total era de numai 500 de lei pe gigacalorie.” Se va întâmpla ceva cu subvenţia? Nu, desigur că nu, factura la încălzire a celui mai bogat oraş din România va continua să fie subvenţionată de primăie şi de Guvern pentru că nimeni nu se joacă cu voturile. Şi nici oamenii adunaţi în jurul primarului nu vor să plătească mai mult, ei vor doar o ţară ca afară.

    „Sunt 550.000 de apartamente conectate la sistemul centralizat de încălzire din Bucureşti, lucru care contribuie la menţinerea calităii aerului. Este foarte important să nu-i încurajăm pe oameni să treacă pe centralele cu gaze”, mai spune Nicuşor Dan. Primarul se arată optimist şi spune că odată cu trecerea ELCEN de la Ministerul Energiei la Primărie lucrurile vor merge mai bine, dar nu este foarte clar de ce două găuri negre ar funcţiona productiv împreună.

    „Soluţia pentru modernizarea producţiei de energie termică este accesarea banilor din Fondul de Modernizare, dar aceste fonduri nu pot fi accesate de companiile în insolvenţă. Luna aceasta vom afla dacă ELCEN va trece la primărie”, spune Nicuşor Dan.

    Optimismul lui Nicuşor Dan se loveşte însă de lipsa de încredere a oamenilor care ştiu sigur că vor mai petrece o iarnă în frig, cu sau fără război la graniţă.

    „Domnule primar, dar toalete în parcuri când mai puneţi”, întreabă din mers un taximetrist.

    Dar cu locurile de parcare ce se întâmplă? Dar cu tramvaiul 41 sau străzile pline de gropi? Cu parcurile neîngrijite? Oamenii adunaţi în jurul conductei de apă caldă sparte cer o gândire unitară într-un oraş fărâmiţat până la anulare.

    „Hoţilor, bandiţilor!”, urlă un bucureştean dintr-o maşină. Nici nu îl interesa despre ce se discută. Concluzia era oricum trasă, indiferent de discursuri.

     

  • Tara unde guvernul declară oficial penurie de apă din cauza secetei

    Guvernul olandez a declarat miercuri penurie de apă, ca urmare a unei veri neobişnuit de secetoase şi a faptului că nu sunt prognozate ploi pentru următoarele două săptămâni, potrivit Reuters.

    Două treimi din populaţia olandeză trăieşte sub nivelul mării, iar seceta poate deveni rapid o problemă acută în Ţările de Jos, ducând la secarea râurilor şi la îngreunarea traficului pe apă.

    O altă problemă apare din cauza uscării digurilor deoarece multe dintre acestea au nevoie de greutatea apei pentru a rămâne rezistente.„De câteva săptămâni vedem că se usucă pământul în Ţările de Jos din cauza evaporării din propria ţară şi a debitelor foarte scăzute ale râurilor din străinătate”, a declarat Michele Blom de la agenţia pentru lucrări publice şi gestionarea apei din ţară, desemnată să supravegheze un grup de lucru pentru secetă.

    În acest moment, barjele de pe Rinul inferior, o rută importantă pentru transportul cărbunelui din Rotterdam în interiorul ţării şi către oţelăriile şi producătorii de energie din Germania, funcţionează la mai puţin de jumătate din capacitate.

    Ministerul olandez al Infrastructurii şi Transporturilor a declarat că, începând de marţi, la Lobith, oraşul din estul ţării unde Rinul intră în Olanda, apa este „excepţional de scăzută pentru această perioadă a anului”.

    Nivelurile erau mai bune în râul Maas, cunoscut şi sub numele de Meuse, care curge din Franţa în Olanda.

    Cu toate acestea, nivelul apelor subterane este în scădere mai ales în sud. Apa potabilă nu este afectată, dar autorităţile locale fac apel la populaţie să economisească apa şi să nu o folosească pentru irigaţii.

  • AN Apele Române: coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri este de 73,43%

    Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri (cu folosinţă complexă), este de 73,43%, anunţă Administraţia Naţională „Apele Române”.

    Rezerva (strategică) este 3,18 miliarde de metri cubi de apă, în scădere faţă de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022. Aceasta este suficientă şi poate asigura necesarul de apă pentru toţi beneficiarii care se alimentează din sursa de apă de suprafaţă.

    Oraşele mari, inclusiv Bucureştiul, nu se confruntă cu probleme legate de alimentarea cu apă. Bucureştiul se alimentează din râul Argeş şi Dâmboviţa prin intermediul unui complex de acumulări hidrotehnice şi derivaţii care permit asigurarea fără restricţii a resursei de apă în vederea potabilizării pentru următoarele luni.

    Debitul Dunării la intrarea în ţară este de 1950 mc/s, fiind la jumătate faţă de media multianuală a lunii august (4300 mc/s). Conform prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere, apoi într-o uşoară scădere şi va ajunge în jurul valorii de 1950 mc/s în data de 9 august.

    La staţia hidrometrică de la Cernavodă a fost atinsă prima treaptă de avertizare (de restricţii) şi mai sunt 0,74 metri (74 cm) până la atingerea treptei II. Treapta I înseamnă o monitorizare mai atentă a evoluţiei nivelurilor pe Dunăre şi în bazinul de aspiraţie al centralei de la Cernavodă, în perioada următoare.

    Conform prognozei, nivelul Dunării la Cernavodă va fi în uşoară creştere şi va ajunge la -168 cm în data de 9 august. Aceasta înseamnă că va avea 0,86 metri (86 cm) până la treapta II de avertizare. Centrala de la Cernavodă a fost oprită în 2003, când Dunărea avea la intrarea în ţară un debit de 1800 mc/s.

    Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiştii Administraţiei Naţionale „Apele Române”, precum şi de la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă, în special în zona oraşelor mici şi a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă. Cele mai afectate judeţe sunt Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea. Aici, apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafaţă, fie din subteran.

    La nivel naţional, sunt 364 de localităţi (din 26 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Maramureş, Satu-Mare, Hunedoara, Alba, Ilfov, Olt, Teleorman, Braşov, Harghita, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Buzău, Ialomiţa, Dolj, Gorj, Bihor şi Arad) alimentate restricţionat din sursa de apă de suprafaţă, respectiv 415 din foraje/fântâni (din 12 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara, Maramureş).

    Reţelele de alimentare cu apă aparţin operatorilor de apă-canal şi aceştia sunt cei care stabilesc restricţiile în alimentarea cu apă în funcţie de fiecare caz în parte.

    Din cele 80 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 16 secţiuni s-au înregistrat debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someş-Tisa, Olt, Crişuri, Jiu, Argeş-Vedea, Siret şi în special în bazinul hidrografic Prut-Bârlad. În afara secţiunilor de monitorizare a secetei, în secţiunile a 23 staţii hidrometrice din râuri (sectoare/tronsoane de râuri) sunt secate (Somes-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Olt, Siret şi Prut).

    Conform Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitele au fost în general în scădere, exceptând cursul mijlociu şi inferior al Siretului şi cursurile inferioare ale râurilor: Someş, Timiş, Ialomiţa, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna, Râmnicu. Sărat şi Buzău, unde au fost în creştere prin propagare. Pe râurile din bazinul Bârladului şi pe cursul mijlociu al Prutului, debitele au fost relativ staţionare.

    Debitele medii zilnice se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-80%, mai mari (peste 100%) în bazinul Ialomiţei, bazinul superior al Oltului, pe cursurile superioare ale Târnavelor, pe unii afluenţi ai Argeşului superior (râul Târgului, Argeşel) şi pe râurile din Dobrogea şi mai mici (sub 30%) pe cursul Siretului, pe râurile din bazinele hidrografice: Amaradia, Olteţ, Bârlad şi Jijia.

    Debitele vor fi în general în scădere, exceptând râurile din bazinul Bârladului unde vor fi relativ staţionare. Sunt posibile mici creşteri de niveluri şi debite pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte din nordul şi centrul ţării, ca urmare a precipitaţiilor, slabe cantitativ, prognozate.

    Măsurile de limitare sau suspendare temporară a utilizării apei se pun în aplicare conform Planului de restricţii şi utilizare a apei în perioadele critice, în baza prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu prevederile Ordinului MMGA nr. 9/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de restricţii şi utilizare a apei în perioadele critice.

  • Apele Romane: 779 de localităţi alimentate restricţionat la nivel naţional

    În 779 de localităţi primesc apă restricţionat la nivel naţional, potrivit Apele Române. Cele mai afectate judeţe sunt: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea. Aici, apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafaţă, fie din subteran.

    Administraţia Naţională „Apele Române”, alături de reprezentanţii Hidroelectrica, reuşesc să menţină coeficientul de umplere de peste 70%, în principalele 40 de lacuri (cu folosinţă complexă), adică la 73,61%.

    Rezerva (strategică) în principalele 40 de lacuri este 3,19 miliarde de metri cubi de apă, în scădere faţă de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022. Aceasta este suficientă şi poate asigura necesarul de apă pentru toţi beneficiarii care se alimentează din sursa de apă de suprafaţă.

    Oraşele mari, inclusiv Bucureştiul, nu se confruntă cu probleme legate de alimentarea cu apă. De exemplu, Bucureştiul se alimentează din râul Argeş şi Dâmboviţa prin intermediul unui complex de acumulări hidrotehnice şi derivaţii care permit asigurarea fără restricţii a resursei de apă în vederea potabilizării pentru următoarele luni.

    Fiecare folosinţă îşi stabileşte pragurile şi debitele care pot fi restricţionate. Acestea sunt parte integrantă din Planurile de restricţii care se aplică gradual conform celor trei trepte, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

    Debitul Dunării la intrarea în ţară este de 1860 mc/s, fiind la jumătate faţă de media multianuală a lunii august (4300 mc/s).

    Conform prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere şi va ajunge în jurul valorii de 2000 mc/s în data de 8 august.

    La staţia hidrometrică de la Cernavodă a fost atinsă prima treaptă de avertizare (de restricţii) şi mai sunt 0,77 cm până la atingerea treptei II. Treapta I înseamnă o monitorizare mai atentă a evoluţiei nivelurilor pe Dunăre şi în bazinul de aspiraţie al centralei de la Cernavodă, în perioada următoare.

    Conform datelor deţinute de Apele Române, Centrala de la Cernavodă a fost oprită în 2003, când Dunărea avea la intrarea în ţară un debit de 1800 mc/s.

    Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiştii Administraţiei Naţionale „Apele Române”, precum şi de la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă, situaţia la această oră se prezintă astfel: în special în zona oraşelor mici şi a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă. Cele mai afectate judeţe sunt: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea. Aici, apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafaţă, fie din subteran.

    La nivel naţional, sunt 364 de localităţi (din 26 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Maramureş, Satu-Mare, Hunedoara, Alba, Ilfov, Olt, Teleorman, Braşov, Harghita, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Buzău, Ialomiţa, Dolj, Gorj, Bihor şi Arad) alimentate restricţionat din sursa de apă de suprafaţă, respectiv 415 din foraje/fântâni (din 12 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara, Maramureş).

    Reţelele de alimentare cu apă aparţin operatorilor de apă-canal şi aceştia sunt cei care stabilesc restricţiile în alimentarea cu apă în funcţie de fiecare caz în parte.

    Din cele 80 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 16 secţiuni s-au înregistrat debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someş-Tisa, Olt, Crişuri, Jiu, Argeş-Vedea, Siret şi în special în bazinul hidrografic Prut-Bârlad. În afara secţiunilor de monitorizare a secetei, în secţiunile a 23 staţii hidrometrice din râuri (sectoare/tronsoane de râuri) sunt secate (Somes-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Olt, Siret şi Prut).

    Conform Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitele au fost în general în scădere, exceptând cursul mijlociu şi inferior al Siretului şi cursurile inferioare ale râurilor: Someş, Timiş, Ialomiţa, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna, Râmnicu. Sărat şi Buzău, unde au fost în creştere prin propagare. Pe râurile din bazinul Bârladului şi pe cursul mijlociu al Prutului, debitele au fost relativ staţionare.

    Debitele medii zilnice se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-80%, mai mari (peste 100%) în bazinul Ialomiţei, bazinul superior al Oltului, pe cursurile superioare ale Târnavelor, pe unii afluenţi ai Argeşului superior (râul Târgului, Argeşel) şi pe râurile din Dobrogea şi mai mici (sub 30%) pe cursul Siretului, pe râurile din bazinele hidrografice: Amaradia, Olteţ, Bârlad şi Jijia.

    Debitele vor fi în general în scădere, exceptând râurile din bazinul Bârladului unde vor fi relativ staţionare. Sunt posibile mici creşteri de niveluri şi debite pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte din nordul şi centrul ţării, ca urmare a precipitaţiilor, slabe cantitativ, prognozate.

    Administraţia Naţională „Apele Române” face în continuare apel la calm şi responsabilitate socială în direcţia folosirii raţionale a resurselor de apă şi pe cât posibil a economisirii acestora.

  • Apele Române: Rezerva de apă este în scădere, dar suficientă

    Rezerva de apă este în scădere, dar suficientă pentru toţi beneficiarii care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafaţă, a anunţat marţi Administraţia Naţională Apele Române (ANAR).

    Potrivit ANAR, în principalele 40 de lacuri, este disponibil un volum de apă de 3,35 miliarde de mc de apă, iar coeficientul de umplere este de 77,36%, în scădere faţă de perioada anterioară.

    Speaciliştii estimează că, la sfârşitul lunii iulie, în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populaţie, industrii şi producţia de energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional se va menţine un coeficient de umplere de peste 70%.

    „Având în vedere prognoza emisă de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) cu privire la evoluţia debitelor Dunării şi a râurilor interioare pentru luna iulie, debitele Dunării în secţiunea Baziaş vor ajunge până la valoarea de 2150 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii iulie (5350 mc/s) şi cu un aport scăzut al debitele afluente medii lunare în lacurile interioare ale României. Pe tot sectorul din aval de Porţile de Fier, debitele vor fi în scădere”, transmit reprezentanţii Apelor Române.

    În acest moment, pentru Centrala Nucleară (CNE) Cernavodă există o rezervă de nivel de cca 80 (cm) suficientă pentru funcţionarea CNE.

    În ceea ce priveşte situaţia alimentărilor cu apă în regim centralizat (aparţinând operatorilor de apă-canal), 214 localităţi din judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Sibiu, Hunedoara, Ilfov, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Ialomiţa, Dolj şi Bihor (17 judeţe) funcţionează în regim restricţionat. Restricţiile au fost impuse de operatorul de apă în scopul refacerii rezervei, deoarece consumul a crescut foarte mult şi apa din sursă nu mai ajunge să umple rezervoarele de înmagazinare.

    În ceea ce priveşte sistemele de alimentare cu apă centralizate din judeţele Bacău, Neamţ şi Vrancea, acestea au sursă de apă subterană din foraje sau drenuri, iar restricţiile sunt determinate de creşterea consumului de apă pentru irigaţii.

    În 345 de localităţi din judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Hunedoara, Sălaj (11 judeţe) sunt fântâni secate parţial, unde autorităţile locale şi Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă iau măsuri de transport a necesarului de apă sau măsuri de denisipare/decolmatare a puţuri.

    „Din cele 80 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 19 sectiuni s-au înregistrat debite sub cel minim necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ, în bazinele Someş-Tisa, Banat, Olt şi în special în bazinul hidrografic Siret şi Prut-Bârlad. În afara secţiunilor de monitorizare a secetei, în secţiunile a 20 staţii hidrometrice din râuri, sunt secate (Somes-Tisa 4, Crisuri 8, Siret 2, Prut 6)”, arată ANAR.

  • BREAKING NEWS. Incendiu puternic la APACA! Etajul patru al clădirii a luat foc

    Un incendiu puternic a izbucnit, luni, la etajul 4 al clădirii APACA, cu degajări mari de fum.

    Conform Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dealul Spirii Bucureşti-Ilfov, incendiul s-a produs la etajul patru al clădirii APACA.

    Incendiul se manifestă cu degajări mari de fum.

    Pompierii intervin cu 5 autospeciale de stingere cu apă şi spumă, 1 SMURD, o descarcere şi o autoscară.

    S-au constituit echipe de căutare-salvare şi se acţionează din interior.

    Până în acest moment nu sunt victime.

    Incendiul este localizat.

    Incendiul s-a manifestat într-o cameră pe aproximativ 20-25 mp.

    Au ars material lemnos şi maculatură.

    Incendiul a fost stins.

  • Câtă apă trebuie cu adevărat să bei?

    Beneficiile pretinse ale consumului de apă sunt aparent nesfârşite, de la îmbunătăţirea memoriei şi a sănătăţii mintale la creşterea energiei până la un ten mai bun.

    A te hidratata este cu siguranţă important, simplul act de a bea mai multă apă va face oamenii mai sănătoşi nu este adevărată.

    Cu toţii am fost învăţaţi că doi litri de apă pe zi este numărul magic pentru toată lumea, dar această noţiune este un mit.
    Dacă stai des în social media sau ai fost recent un eveniment sportiv în ultima vreme, cu siguranţă ai fost bombardat cu încurajări să bei mai multă apă.

    Influencerii celebri se plimbă cu sticle de apă după ei, bidonul fiind noul accesoriu. Boţii de pe Twitter ne reamintesc constant să ne facem mai mult timp pentru a ne hidrata.

    Unele sticle de apă reutilizabile vin chiar etichetate cu fraze motivaţionale „Ţine minte obiectivul tău”, „Continuă să bei”, „Aproape ai terminat”, pentru a te încuraja să consumi mai multă apă pe parcursul zilei.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro