BusinessMagazin

Tag: analisti

  • Ce aşteptări au analiştii cu privire la rezultatele UiPath din primul trimestru. Compania va publica raportul după finalul sesiunii de tranzacţionare de astăzi

    UiPath, primul startup de IT pornit din România care a ajuns pe Wall Street, este aşteptat să raporteze venituri de 226 de milioane de dolari la T1/2022, reprezentând o creştere de 21,4% faţă de trimestrul similar al anului precedent, conform furnizorului de date Zacks Consensus Estimate, citat de Yahoo Finance.

    Compania argumentează că produsele UiPath din gama de vârf ar fi beneficiat de pe urma extinderii bazei de clienţi, efectelor acordurilor multianuale şi rezilienţei diviziilor de abonamente, roboţi software şi cloud. UiPath va raporta rezultatele din primul trimestru al anului fiscal 2023 după închiderea şedinţei de tranzacţionare de astăzi, 1 iunie, adică după 23:00, ora României.

    Zacks Consensus Estimate spune, de asemenea, că nivelul mai mare de cheltuieli şi-ar putea spune cuvântul asupra balanţei UiPath.

    Acţiunile UiPath s-au depreciat anul acesta cu 61%, fiind pe minus cu 77% de la listarea realizată anul trecut în New York. Capitalizarea companiei atinge 9,3 miliarde de dolari.

     

  • Piaţa americană de capital, lovită de evoluţia retailerului Target: Analiştii nu se mai aşteaptă ca acţiunile companiei să scadă considerabil

    Prăbuşirea acţiunilor Target (simbol bursier TGT) de miercuri a adus indicele S&P 500 tot mai aproape de piaţa „bear”, însă întrebarea este dacă investitorii au exagerat sau nu în urma publicării rezultatelor financiare ale retailerului american, scrie Barron’s.

    Ieri, indicii S&P 500 şi Nasdaq Composite au coborât cu 4%, respectiv 4,7%. Dow Jones Industrial Average a pierdut 3,6%.

    Analiştii băncii de investiţii Cowen estimează că acţiunile Target nu vor înregistra fluctuaţii majore de preţ, după ce compania a suferit ieri un declin de 25%, cea mai accentuată scădere din 1987 încoace.

    „Clienţii şi-au pivotat cheltuielile mai rapid decât a putut să reacţioneze Target, iar noi ne aşteptăm că va fi nevoie de câteva trimestre până când compania va rezolva problema stocurilor excedentare”, scrie Cowen, semnalând însă că avansul înregistrat de Target în ceea ce priveşte traficul şi veniturile este încurajator.

    Acţiunile TGT se depreciau cu 2% în şedinţa premarket de astăzi. Valoarea de piaţă atingea 75 de miliarde de dolari.

    Având în vedere că Target a fost optimist în cadrul întâlnirii cu investitorii din urmă cu câteva luni, „înţelegem frustrarea investitorilor, însă avântul, traficul şi loialitatea clienţilor rămân puternice”, adaugă analiştii Target. Astfel, societatea şi-ar putea creşte cota de piaţă pe termen lung.

    Profitul dezamăgitor şi estimările slabe lansate de Target au rănit şi alţi retaileri prezenţi pe piaţa din Statele Unite, precum Kohl’s, Urban Outfitters şi Dollar General. Între timp, temerile conform cărora costurile de transport vor înregistra creşteri semnificative au afectat acţiunile companiilor din domeniu.

     

  • Urcă BNR dobânda-cheie de la 3% la 3,5% sau până la 4% având în vedere perspectivele ca inflaţia să avanseze spre 11-12% sau chiar peste în timp ce economia încetineşte? Părerile analiştilor sunt împărţite

    ♦ Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, crede că BNR va menţine pasul de majorare a dobânzii-cheie la 0,5 pp, rata urmâd să crească de la 3% la 3,5% ♦ Economiştii-şefi de la BCR şi ING Bank anticipează creşterea ratei-cheie de la 3% la 4% ♦ Boardul BNR va aproba astăzi şi raportul trimestrial asupra inflaţiei, analiştii aşteptând o prognoză majorată.

    Aşteptările de continuare a creşterii inflaţiei spre 11-12% sau chiar peste acest nivel vor determina BNR să majoreze astăzi rata-cheie la şedinţa de politică monetară, însă părerile analiştilor privind amploarea majorării sunt împărţite. În timp ce unii analişti văd posibilă o creştere a dobânzii-cheie cu un pas mai mare, de la 3% până la 4%, alţii consideră că banca centrală va menţine pasul de creştere de 50 puncte de bază (0,5 puncte procentuale), la 3,5%, având în vedere şi perspectivele de încetinire a economiei în 2022 spre 2-3%.

    Cea mai recentă majorare a dobânzii de politică monetară a fost operată de BNR în luna aprilie, de la 2,5% la 3%. Din luna februarie 2022, BNR a mărit cadenţa şi a majorat dobânda-cheie cu 0,5 puncte procentuale, până la 2,5%, după ce la precedentele trei şedinţe de politică monetară a mizat pe paşi mici optând pentru majorări de dobândă cu 0,25 puncte procentuale de fiecare dată.

    Recent, banca naţională a Cehiei a majorat dobânda de politică monetară cu 75 puncte, la 5,75%, creştere peste estimările analiştilor. Şi banca naţională a Poloniei a anunţat majorarea dobânzii de referinţă cu 75 de puncte, la 5,25%.

    BCR, a doua cea mai mare bancă din piaţă după active, anticipează o nouă majorare a dobânzii-cheie până la 4%, de la nivelul actual de 3%, având în vedere inflaţia mare, dar şi deciziile recente ale băncilor centrale din Polonia şi Cehia şi faptul că următoarea întrunire a boardului BNR va fi de-abia în iulie.

    „Ne aşteptăm ca BNR să majoreze dobânda-cheie cu 100 puncte de bază (1 pp – n.red.), la 4% la şedinţa boardului din 10 mai“, anticipează Dascălu.

     „Rata dobânzii la facilitatea de credit (Lombard – n.red.), care ar trebui să rămână instrumentul de politică operaţional relevant în condiţii de politică de management strâns al lichidităţii, ar trebui să ajungă la 5%. Vedem rata terminală la 5,50% pentru rata-cheie şi 6,50% pentru facilitatea de credit până la sfârşitul acestui anî, adaugă el.

    El a explicat că deciziile recente ale băncilor centrale din Polonia şi Cehia vor convinge BNR să facă o mişcare mai îndrazneaţă având în vedere că ratele dobânzii la noi sunt deja în urmă faţă de cele din alte ţări. În plus, după 10 mai, următoarea şedinţă a BNR este programată pentru 6 iulie, în timp ce între timp alte bănci centrale din regiunea ECE au întâlniri la care se aşteaptă să majoreze în continuare dobânzile.

    Şi Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank, estimează o creştere a dobânzii-cheie tot cu 100 de puncte de bază (1 pp) de la 3% la 4%, care va fi “n continuare cea mai scăzută rată-cheie din regiunea Europei Centrale şi de Est (CEE4).

    “În esenţă, puţine s-au schimbat pentru BNR de la întâlnirea din aprilie, deoarece persistă acelaşi context inconfortabil de creştere mai lentă şi inflaţie mai mare. O creştere a ratei cheie cu 100 puncte de bază (1 pp-n.red.) nu va însemna neapărat o nouă poziţie a politicii monetare, dar va menţine, în linii mari, decalajul faţă de alte bănci centrale din CEE4. Situaţia neobişnuită în care România are cel mai stabil curs de schimb şi cea mai mică rată-cheie, în timp ce înregistrează şi deficite gemene semnificative, ar putea continua şi după acest an”, susţine economistul şef al ING Bank.

    Tătaru consideră că există şi o probabilitate relativ mică, dar deloc neglijabilă (15%) ca BNR să exindă coridorul simetric în jurul ratei-cheie de la 100 la 125 de puncte de bază, ceea ce ar putea susţine o eventuală majorare mai temperată a dobânzii-cheie.

    “Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, este de părere că BNR va menţine pasul de majorare a dobânzii-cheie la 50 puncte de bază (0,5 pp), el anticipând creşterea ratei de la 3%, la 3,5%. Credem că BNR va menţine pasul de creştere a dobânzii-cheie la 50 de puncte de bază. Vedem un ciclu mai lung de întărire a politicii monetare în paşi de 50 de puncte de bază (0,5 pp)”, susţine Dumitru.

    BNR ar trebui să publice şi prognoza actualizată a inflaţiei IPC după întâlnirea boardului.

    “Vedem inflaţia la 11,5% până la sfârşitul anului după ce atinge un vârf în jurul valorii de 12% în iunie, cu inflaţia de bază convergând la nivelul maxim până la sfârşitul anului”, susţine economistul-şef al BCR.

    Economistul-şef al ING Bank vorbşete despre o inflaţie medie de 10,7% în acest an şi rată  a inflaţiei de 9,9% în decembrie 2022.

    “La şedinţa din 10 mai, BNR va aproba cel mai recent Raport asupra inflaţiei, care ar trebui să includă previziuni de inflaţie revizuite mai sus pentru inflaţia generală şi brusc mai mari pentru inflaţia de bază. Acum estimăm inflaţia medie în 2022 la 10,7%, cu o inflaţie la sfârşitul anului de 9,9%. Pentru 2023, ne menţinem prognoza sub consens cu o inflaţie medie de 6,1%, deoarece contextul extern ar putea deveni mai util, având în vedere riscurile de recesiune care se profilează în zona euro”, explică Valentin Tătaru.

    Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna martie la două cifre, ajungând la aproape 10,2%.

    În ceea ce priveşte evoluţia economiei României în acest an, prognozele au început să fie ajustate spre 2-3% sau chiar mai puţin.

  • Acţiunile UiPath au închis cu un minus de 8% şedinţa de la bursa din New York, dar au pierdut încă 16% ulterior, după ce producătorul de roboţi software a anunţat pierderi de 526 mil. $ la venituri de 892 mil. $ în anul fiscal 2022, mult peste estimările analiştilor

    Acţiunile UiPath, cel mai valoros start-up de IT pornit din România, au închis şedinţa de pe bursa din New York de miercuri 30 martie cu o scădere de 8%, la 29 de dolari, după ce compania a raportat pierderi de 63 mil. $, mai mari decât cele estimate de analişti. Mai exact analiştii estimau o pierdere de 7 cenţi pe acţiune, dar acestea s-au ridicat în realitate la 12 cenţi pe acţiune. În acest an acţiunile UiPath au un minus de aproape 34%, conform datelor de la bursa din New York.

    După închiderea şedinţei de tranzacţionare acţiunile au mai pierdut 16%, ajungând la o cotaţie de 24,4 $, conform portalului Google Finance. După acest declin capitalizarea de piaţă a UiPath era de 14,9 mld. $.

    Compania a anunţat pentru trim. 4 al anului fiscal 2022 venituri de 289,7 mil. $, mai mari cu 39% de la an la an.

    Pentru întreg anul fiscal 2022, care se încheie la 31 ianuarie 2022, UiPath a avut venituri de 892 mil. $, faţă de 607,6 mil. $ în anul fiscal 2021 şi pierderi nete de 526 mil. $ faţă de 92 mil. $ în perioada anterioară, conform datelor companiei.

    În comunicatul de presă dedicat rezultatelor, UiPath a pus în prim plan creşterea veniturilor şi a numărului de clienţi, susţinând astfel că ultimul trimestru a fost unul “puternic”.

    Compania menţionează că Annualized Renewal Run-Rate (rata anuală de reînnoire a abonamentelor ARR)- indicator utilizat adesea de companiile de software ca serviciu pentru a arăta la ce venituri se poate aştepta compania pe baza abonamentelor, a fost de 925 mil. $, mai mare cu 59%.

    “Echipa UiPath a oferit un final puterrnic pentru anul fiscal 2022 cu o rată anuală netă de reînnoire a abonamentelor record de 107 mil. $ în trim. 4, o creştere de 72% de la an la an. Credeam că această evoluţie stă mărturie pentru platforma noastră completă şi puternic diferenţiată pe piaţă”, a declarat Daniel Dines, cofondator şi CEO al UiPath.


     

     

  • Dragoş Damian, CEO Terapia: Domnule Prim-Ministru, o sa ducem in urmatorii trei ani greul flancului estic. Analişti, consultanţi, avocaţi, lobişti, la treabă! Veniţi cu soluţii pentru România

    Toate companiile, dar absolut toate, sunt în febra re-bugetarii din cauza conflictului din Ucraina. Este fără precedent pentru companiile unde anul financiar se suprapune peste cel calendaristic că trebuie să se intoarca în şedinţe, să verifice şi să recalculeze bugetele de venituri şi cheltuieli la doar câteva săptămâni dupa ce au primit aprobarile de executie.

    Au scapat intr-o oarecare masura de corvoada dubla companiile cu an financiar decalat (1 aprilie – 31 martie), dar si aici a inceput febra regandirii unor cifre, in special in afacerile direct afectate de conflict. Asadar, anul asta, pe langa obisnuita tortura bugetare Ă prima estimare dupa 4 luni Ă a doua estimare dupa 8 luni, vrand-nevrand introducem si exercitiul de re-bugetare si, probabil, vor exista estimari si prognoze lunare.

    Sa ne intelegem, va fi un 2022 teribil pentru toate “societatile comerciale”, nu cred ca va exista una care va face galopul de sanatate din 2021, in care toate afacerile au crescut prin inflatie, practic zero volume, adica fara ceva sustenabil. In 2022 mai putin afectati vor fi producatorii de armament, acestia, din pacate, vor face superprofituri anul asta si in multi ani care vor urma. Lumea se schimba.

    As avea o sugestie pentru Guvern – despre care o vreme nu am sa spun nimic, este primul Guvern care

    1)  isi numara fabricile sa vada cate mai sunt si cum le poate ajuta si cum mai poate deschide inca 1000 – chiar daca reactia intarziata a mai inchis sau sa sta inchida inca trei combinate chimice si

    2) redeschide mine si hidrocentrale – mult prea nesabuit de repede inchise si in contra interesului national. Daca tot ducem greul flancului estic al Uniunii Europene – noi si Bulgaria, Ungaria, Polonia, Tarile Baltice – nu ar fi natural sa cerem exceptii de la regulile de bugetare ca sa ne acoperim cheltuielile in crestere si pierderile generate de razboi?

    De exemplu, sa ni se aprobe de catre creditorii internationali, in mod exceptional, stergerea a jumatate din datoria publica?

    Analisti, consultanti, avocati, lobisti, la treaba! Veniti cu solutii pentru Romania. Este momentul stelar sa obtinem ceva palpabil pentru ca vin 3, poate 5 ani foarte grei, si meritam orice stergere de datorii, exceptare, derogare, sprijin financiar nerambursabil, etc, de la organismele financiare internationale.

    Ar ajuta enorm economia care, asa cum este construita acum, nu are sanse sa aduca valoare adaugata. Avem nevoie de timp ca sa franam deficitul de balanta comerciala, cea mai adanca rana.

    Si sa nu uitam, este necesara revizuirea urgenta a PNRR, care asa cum a fost creat ramane in mare parte un exercitiu nerealist.

    Ne lipsesc vreo 500.000 de muncitori ca sa executam pana in 2026 planurile de acolo.


     

     

  • Bitcoin se îndreaptă către o „perioadă de creşteri susţinute”, după un plus de 20% în ultima săptămână. Ce estimări oferă analiştii în contextul în care moneda se apropie de pragul de 45.000 de dolari

    Revenirea rapidă înregistrată de Bitcoin sugerează că moneda – a cărei capitalizări depăşeşte 850 de miliarde de dolari – începe să părăsească trendul descendent pe care l-a adoptat în ultimele luni şi se îndreaptă către o nouă perioadă marcată de creştere, susţine grupul de investiţii Bespoke, citat de Business Insider.

    „În timp ce pieţele de capital s-au confruntat cu piedici de la începutul anului, Bitcoin se află pe minus încă din toamnă – însă până săptămâna aceasta”, spune compania.

    Activul digital încearcă să treacă în teritorii pozitive în 2022, înregistrând miercuri a cincea sesiune consecutivă pe plus. La ora redactării ştirii, moneda atingea, potrivit CoinMarketCap, 44.794 de dolari, un avans de 20% în ultimele şapte şedinţe de tranzacţionare. Mai mult, Bitcoin afişează un plus de 35% faţă de minimul intraday de 33.184 de dolari din 24 ianuarie.

    Cele mai recente evoluţii au dus moneda peste media mobilă (moving average/MA) pe 50 de zile pentru prima dată din luna noiembrie, încheind astfel un număr record de 81 de zile în care s-a tranzacţionat sub respectivul indicator.

    Evenimentul oferă astfel un suflu nou de optimism în piaţa crypto. Bespoke menţionează că, în iulie 2021, Bitcoin a încheiat o perioadă de 76 de zile sub MA pe 50 de zile, apreciindu-se ulterior cu 13,08% într-o săptămână şi cu 72,36% într-o perioadă de şase luni.

    De regulă, la şase luni după ce a urcat peste MA pe 50 de zile, dinamica Bitcoin a fost, în mare parte, pozitivă, singurul declin fiind consemnat în 2018, când valoarea monedei digitale a pierdut 50 de procente.

    „Performanţa la un an de la depăşirea pragului a fost pozitivă în fiecare dintre aceste cazuri, cu o creştere medie de 122%”, spune Bespoke, adăugând că datele sunt în linie cu media creşterilor anuale din 2014 încoace.

    Ieri, gigantul bancar american JPMorgan a estimat că „valoarea corectă” a Bitcoin este cu 12% sub nivelurile actuale, calcul bazat pe raportul de volatilitate dintre criptomonedă şi aur.

     

  • Analiştii din energie avertizează: „Legea plafonării şi compensării este ineficientă, consumatorii vor plăti greşelile unora, care niciodată nu plătesc”

    Legea plafonării şi compensării în energie este ineficientă, susţine preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, care a transmis o analiză a impactului în piaţă a modificărilor legislative din schema de ajutor, dar şi un set de măsuri care, susţine specialistul, ar duce la majorări mai mici ale preţurilor.

    Specialistul în energie a transmis un material de analiză după ce declaraţiile publice ale luiMarcel Ciolacu, liderul Partidului Social Democrat, formaţiune venită la guvernare după adoptarea legii în Parlament.

    „Funcţionăm pe o lege propusă de actualul ministru, din punctul meu de vedere ineficientă, ea neputând fi pusă în aplicare, cea cu plafonarea şi cu compensarea facturilor. Ar trebui cât mai curând să avem o şedinţă de coaliţie şi să venim cu alt act normativ, ori prin ordonanţă, ori facem sesiune extraordinară la Parlament şi venim cu el, atât în privinţa persoanelor fizice, cât şi a companiilor româneşti, fiindcă ele nu mai sunt competitive la aceste preţuri. Totul este în lanţ, pentru că nemaiavând producţie, nu mai ai export, nu mai ai venituri, se ajunge la şomaj. Ce mă bucur este faptul că am reuşit să introducem de la început acel pachet social care are o destinaţie aproape 10 milioane de români şi am anticipat într-un fel ce se va întâmpla în luna ianuarie” a afirmat Marcel Ciolacu, la Antena 3, în 4 ianuarie.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Preţurile cafelei au atins recordul ultimilor 10 ani, iar analiştii anticipează noi creşteri

    Preţurile cafelei au atins un maxim pe 10 ani, iar analiştii se aşteaptă ca penuria de pe piaţă să se menţină până în 2023, notează CNBC.

    Pe lângă vremea neprielnică, problemele existente la nivelul lanţurilor mondiale de aprovizionare au avut un impact considerabil asupra pieţei cafelei pentru că producătorii şi procesatorii sunt adesea localizaţi în ţări diferite.

     

  • Probleme pentru Alibaba: Preţul ţintă al acţiunilor gigantului din e-commerce scade pentru a optsprezecea săptămână consecutivă. Declin de 50% în 2021

    Media de preţ oferită de Wall Street gigantului chinez din e-commerce Alibaba scade pentru a optsprezecea săptămână la rând după ce un grup de firme şi-au redus aşteptările privind evoluţia acţiunilor, pe fondul unor temeri legate de competiţie şi autorităţile de reglementare, transmite Bloomberg.

    Cel puţin patru analişti de pe Wall Street au redus săptămâna aceasta preţul ţintă al acţiunilor Alibaba. De exemplu, Shyam Patil, analist al Susquehanna International Group, a citat în acest sens ritmul creşterii economice din China şi cadrul normativ al ţării.

    Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, argumentează că ultimele investiţii şi iniţiative vor cântări greu asupra marjelor pe termen scurt, în timp ce firma de cercetare Argus Research a oferit o perspectivă mai conservatoare, actualizând rating-ul de la „buy” la „hold”.

    Cu un declin de 50% în 2021, acţiunile Alibaba suferă a optsprezecea scădere consecutivă a target-ului de preţ, cea mai slabă performanţă de acest fel din istoria companiei cu sediul în Hangzhou.

    Evoluţia vine în contextul în care Alibaba a publicat o serie dezamăgitoare de rezultate trimestriale şi a redus estimările pentru privind veniturile din actualul exerciţiu financiar, care se încheie în martie 2022. Declinul a devenit tot mai pronunţat în vară, când autorităţile de reglementare din China au lansat o serie de represalii asupra marilor grupuri tech din ţară.

    În ciuda presiunilor de moment, majoritatea analiştilor intervievaţi de Bloomberg prezintă o perspectivă favorabilă vis-a-vis de acţiunile Alibaba. Astăzi, acţiunile gigantului au crescut cu 2,7 la 13:10 (ora României).

    Conform unui clasament realizat de platforma digitală de trading eToro, Alibaba a fost una dintre cele mai tranzacţionate acţiuni de către investitorii români în T3/2021.

     

  • Acţiunile Zoom se prăbuşesc cu 15%, deşi compania a raportat peste aşteptări în T3/2021. CEO-ul cere sfaturi de creştere din partea analiştilor

    Acţiunile companiei Zoom Video Communications (simbol bursier ZM) au început prima jumătate de oră a şedinţei de tranzacţionare de marţi cu un declin de 14,81%, în contextul în care, ieri, firma americană a raportat creşteri şi a majorat estimările pentru perioada următoare.

    De la începutul anului, acţiunile ZM s-au depreciat cu aproape 33%, în timp ce S&P 500 a înregistrat o creştere de 25%. Declinul ZM depăşeşte 50% în ultimele 12 luni.

    Motivul, conform publicaţiei Bloomberg, ar fi că analiştii monitorizează un indicator special al Zoom – creşterea numărului de clienţi care au 10 sau mai mulţi angajaţi. În acest sens, compania ridică mari semne de întrebare în rândurile analiştilor.

    Peter Cohan, contribuitor la Forbes, nu crede că Zoom reprezintă un chilipir în momentul de faţă, cu 242 dolari per acţiune, întrucât alte companii cresc în procente de trei cifre şi obţin capitalul investitorilor atraşi de randamente ridicate.

    În T3/2021, care s-a încheiat în octombrie în cazul Zoom, compania a raportat – prin comparaţie cu aceeaşi perioadă de anul trecut – o creştere a veniturilor de 35% până la 1,05 miliarde de dolari, cu 30 de milioane mai mult decât prognozaseră analiştii Refinitiv. Venitul net a înregistrat o creştere de 71% la 340 de milioane de dolari.

    Totuşi, Zoom a dezamăgit investitorii în ceea ce priveşte numărului de mari clienţi înregistraţi în cel mai recent trimestru, care a fost cu 36% sub nivelul prognozat. Mai mult, rezultatul a dezamăgit în contextul în care creşterea puternică de anul trecut şi-a pierdut treptat din ritm.

    Potrivit CNBC, CEO-ul Eric Yuan le-a transmis în glumă analiştilor să „mă caute dacă ştiu vreo companie grozavă care ne poate ajuta pe partea de investiţii”. Declaraţia vine după ce Zoom a încercat să cumpere în septembrie furnizorul de servicii software în bază de cloud Five9, în schimbul sumei de 15 miliarde de dolari.

    Totodată, Zoom se confruntă cu o competiţie extrem de puternică prin Microsoft şi Alphabet (Google). Aplicaţia Microsoft Teams, care combină videoconferinţele cu alte funcţii de colaborare, a ajuns în vară la 250 de milioane de utilizatori activi, iar gigantul american vrea să accelereze eforturile de dezvoltare a platformei.