Tag: american

  • Succesul de peste noapte: Truth Social, noua platformă socială a lui Trump, a atins 170.000 de descărcări în doar prima zi de când a fost disponibilă pe App Store

    Chiar dacă Truth Social – nouă reţea de socializare creată de compania de media a fostului preşedinte american Donald Trump – a cedat după un val uriaş de cereri de înscriere, succesul nu a fost în zadar. Potrivit Forbes, Truth Social a înregistrat 170.000 de descărcări în doar prima zi de când a fost disponibilă pe marketplace.

    Noua reţea de socializare a lui Trump a fost lansată în weekend în App Store, însă a fost actualizată Dumnică din cauza unor probleme tehnice. Aceasta va apărea curând şi pe Google Play Store.

    În momentul de faţă, Truth Social este clasificată pe primul loc în topul celor mai descărcate aplicaţii de pe App Store, în ziua de luni.

    Truth Social este menită pentru a încuraja conversaţiile online să fie deschise, libere şi oneste, fără să existe discriminare asupra ideologiilor politice.

     

  • Ce se întâmplă în Turcia: lira turcească a devenit mai volatilă decât bitcoinul

    Lira turceasă a devenit mai volatilă decât bitcoinul, în contextul în care volatilitatea istorică pe ultimele 90 de zile a monedei naţionale a Turciei a atins un nivel anualizat de 65%, acesta fiind un indicator care arată cât de mult a fluctuat preţul faţă de medie, raportat la dolarul american, conform datelor TradingView, citate de CoinDesk.

    Practic, volatilitatea lirei turceşti a crecut de cinci ori în două luni, în timp ce volatilitatea istorică a bitcoin a scăzut la un nivel anualizat de circa 61%.

    Creşterea volatilităţii istorice înseamnă că preţurile s-au mişcat mai mult decât de obicei. Activele cu un nivel înalt de volatilitate sunt considerate investiţii riscante, ceea ce înseamnă că lira turcească este în prezent mai riscantă dect bitcoinul.

    Moneda turcilor s-a prăbuşit în doar şase săptămâni de la 9 lire pentru un dolar până la 18,5 lire pentru un dolar la mijlocul lunii decembrie. Situaţia s-a mai îmbunătăţit uşor în ultimele două săptămâni, dar încă rămâne instabilă.

    Preşedintele turc Erdogan a venit cu o abordare prin care reduce dobânzile într-un moment în care inflaţia creşte, ceea ce contravine logicii economice aplicate la nivel global. Oricine s-a opus planului său a fost eliminat din poziţia pe care o ocupa.

  • O veste proastă pentru americani: Preşedintele Joe Biden a fost diagnosticat cu o leziune precanceroasă

    Preşedintele american Joe Biden a fost supus săptămâna trecută unei colonoscopii în cadrul căreia i s-a extirpat un polip  „cu o creştere lentă, dar considerată a fi precanceroasă”. Medicul Casei Albe consideră că în urma intervenţiei este necesară o îngrijire medicală suplimentară, relatează Reuters.

    Polipul a fost identificat ca un „adenom tubular”, similar cu cel pe care Biden l-a extirpat în 2008, potrivit declaraţiilor doctorului Kevin O’Connor.

    El a spus că recomandă supravegherea de rutină şi o viitoare colonoscopie în următorii 7 – 10 ani.

    Biden i-a transferat pentru scurt timp puterea vicepreşedintelui Kamala Harris, în timp ce acesta a fost supus procedurii medicale, făcând-o prima femeie care a deţinut frâiele prezidenţiale din istoria Statelor Unite.

    Pe lângă colonoscopie, Biden a fost supus unui examen fizic, medicul Casei Albe declarând vineri că preşedintele este „sănătos” şi „apt pentru serviciu”.

    Biden, în vârstă de 79 de ani, este cea mai în vârstă persoană care a preluat funcţia de preşedinte al SUA, ceea ce duce la un mare interes pentru sănătatea şi bunăstarea sa.


     

  • Nou maxim istoric pentru euro. Este aproape de pragul de 5 lei

    Cu 4,9495 lei, euro atinge miercuri un nou maxim istoric în raport cu leul şi este aproape de pragul psihologic de 5 lei.

    Creşterea este de 0,02% faţă de cursul de marţi.

    Euro a început anul la un curs de 4,8691 lei.

    Dolarul american este cotat la 4,2188 lei, în creştere cu 0,02%, iar lira sterlină la 5,7509 lei, în scădere.

    Gramul de aur este cotat la 240,9126 lei, în creştere faţă de cursul anterior.

     

     

     

  • Cum răspunde Intel crizei semiconductorilor: Gigantul american Intel vrea să cumpere producătorul de cipuri GlobalFoundries pentru 30 de miliarde de dolari

    Intel Corp. ia în calcul o potenţială achiziţie a GlobalFoundries, într-o mişcare care ar alimenta din plin planurile producătorului de semiconductori de a dezvolta cipuri pentru alte companii, potrivit unor surse familiare cu situaţia, citate de The Wall Street Journal.

    Acordul ar evalua GlobalFoundries la 30 de miliarde de dolari, ceea ce ar marca cea mai mare achiziţie pe care a efectuat-o vreodată Intel. Însă momentan nu este clar dacă cele două firme vor ajunge la o înţelegere, GlobalFoundries putând să meargă înainte cu planurile privind oferta publica iniţială (IPO).

    GlobalFoundries este deţinut de Mubadala Investment, braţul de investiţii al guvernului de la Abu Dhabi, însă care ar sediul în Statele Unite. Totuşi, o purtătoare de cuvânt a companiei a declarat că executivii nu se află în discuţii cu Intel.

    Penuria de cipuri ar putea costa industria auto 110 miliarde de dolari, iar producţia a 4 milioane de vehicule riscă să fie pierdută

    Noul CEO al Intel, Pat Gelsinger, a anunţat în martie că grupul pe care îl conduce va dori să îşi majoreze capacitatea de producţie, într-o piaţă dominată de Taiwan Semiconductor Manufacturing.

    Intel, cu o capitalizare de piaţă de aproximativ 225 de miliarde de dolari, a promis anul acesta că va investi 20 de miliarde de dolari pentru extinderea fabricilor de cipuri din SUA, Gelsinger intenţionând să efectueze o serie similară de mişcări în afara ţării.

    GlobalFoundries este una dintre cele mai mari companii dedicate producţiei de cipuri. A fost creată în 2008 când rivalul Intel, Advanced Micro Devices, a decis să îşi transfere divizia de producţie de cipuri.

     

  • Situaţie dezastruoasă într-un stat american. A fost declarată STARE de DEZASTRU în caz de violenţă armată. Rata criminalităţii creşte alarmant în SUA

    New York devine primul stat american care declară stare de dezastru în caz de violenţă armată.

    Guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo, a semnat miercuri ordinul executiv.

    Weekendul de 4 iulie, când americanii au celebrat Ziua Independenţei, a fost unul extrem de agitat, cu peste 50 de focuri de armă trase doar în New York.

    Guvernatorul statului american New York a semnat un nou ordin, care vizează procedura de intervenţie în caz de violenţe ce implică focurile de armă. O sumă de aproape 139 de milioane de dolari va fi direcţionată spre programe dedicate prevenirii şi acţiunii imediate în astfel de situaţii, relatează BBC.

    Măsura a fost luată pe fondul unei creşteri îngrijorătoare a numărului de decese prin împuşcare înregistrate la nivel naţional. Aproximativ 200 de victime au fost raportate în SUA doar weekendul trecut, când americanii au celebrat Ziua Independenţei.

    În martie, FBI a publicat statisticile preliminare pentru anul 2020 care arată un salt semnificativ, de 25%, al criminalităţii din Statele Unite. Tendinţa ascendentă a continuat şi în 2021, cu atât mai mult cu cât majoritatea omuciderilor din SUA sunt legate de incidente armate.

    Preşedintele Joe Biden a dezvăluit la finalul lunii iunie strategia Casei Albe pentru a combate creşterea omuciderilor. Aceasta are drept obiectiv şi diminuarea traficului de arme de foc. De asemenea, sunt alocate mai multe fonduri pentru forţele de ordine.
     

  • Arhitectul american care ar fi putut rezolva gratis problema traficului din Bucureşti, ignorat de Nicuşor Dan. „Dragoste cu sila nu se face”

    Michael Horodniceanu, americanul originar din România, care a rezolvat problema traficului din New York, a fost în juriul emisiunii ŞTIU de la Aleph News.

    Michael Horodniceanu: „În 2020 am avut o discuţie cu Nicuşor Dan, care era candidat pentru Primăria Bucureşti, şi mi-am oferit serviciile mele, pro bono, în ajuta oraşul să fie mai bun din punct de vedere transport public şi transport rutier”.

    Michael Horodniceanu: „Eu sunt foarte ocupat şi la New York cu multe lucruri tehnice şi dacă nu am primit răspunsul am crezut că nu este nevoie. Ştiţi cum se spune, dragoste cu sila nu se face”.

    Michael Horodniceanu este românul care i-a uimiti pe americani cu felul în care a pus la punct infrastructura din New York.

    „Am avut un noroc care apare numai o dată în viaţă: să mi se ofere această poziţie de a construit infrastructura metroului şi a două linii de tren din New York. Nouă ani am făcut asta şi am avut un buget de peste 20 de miliarde de dolari şi am reuşit în nouă ani să termin patru proiecte.

    A rămas un proiect pe care l-am lăsat la 78%, apoi am ieşit şi am lăsat pe alţii să termine să acest proiect, iar eu m-am reîntors după 40 de ani la Departamentul de Inginerie Civilă la Universitatea din New York şi am o poziţie în care caut să aduc inovaţii în construcţii”, a spus Michael Horodniceanu la Aleph News.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Joe Biden a anulat până acum 3 miliarde de dolari în credite studenţeşti. Ce implică măsurile preşedintelui american

    De când a devenit preşedinte în luna ianuarie, Joe Biden a anulat peste 2,8 miliarde de dolari în împrumuturi studenţeşti, scrie Forbes.

    Astăzi, liderul de la Casa Albă a anulat 500 de milioane de dolari în credite pentru studenţi, acoperind un număr de circa 18.000 de debitori.

    La jumătatea lunii martie, Biden a decis anularea unor credite oferite către aproximativ 72.000 de studenţi. Valoarea împrumuturilor ajungea la un miliard de dolari.

    Ulterior, preşedintele SUA a finalizat o nouă rundă de anulări, ştergând astfel 1,3 miliarde de dolari în credite studenţeşti pentru 41.000 de debitori cu dizabilităţi parţiale sau totale.

    Americanii au reacţionat diferit la mişcările efectuate de Joe Biden. Anularea împrumuturilor studenţeşti a fost văzută ca un stimulent, dar şi ca un transfer masiv de avere.

    Departamentul pentru Educaţie din Statele Unite estimează că, din martie 2020 până pe 30 septembrie 2021, studenţii care au obţinut credite vor primi o reducere a împrumuturilor de 90 de miliarde de dolari ca rezultat al CARES Act, un pachet de cheltuieli de 2.200 de miliarde de dolari, care a mai inclus o compensare suplimentară pentru lucrătorii strămutaţi în timpul pandemiei şi o serie de stimulente pentru reţinerea angajaţilor.

    Totuşi, mai mulţi susţinători ai preşedintelui spun că cei 2,8 miliarde de dolari reprezintă aproximativ 0,1% din datoriile restante create prin intermediul împrumuturilor studenţeşti – 1,7 trilioane de dolari.

     

  • Joe Biden a anulat până acum 3 miliarde de dolari în credite studenţeşti. Ce implică măsurile preşedintelui american

    De când a devenit preşedinte în luna ianuarie, Joe Biden a anulat peste 2,8 miliarde de dolari în împrumuturi studenţeşti, scrie Forbes.

    Astăzi, liderul de la Casa Albă a anulat 500 de milioane de dolari în credite pentru studenţi, acoperind un număr de circa 18.000 de debitori.

    La jumătatea lunii martie, Biden a decis anularea unor credite oferite către aproximativ 72.000 de studenţi. Valoarea împrumuturilor ajungea la un miliard de dolari.

    Ulterior, preşedintele SUA a finalizat o nouă rundă de anulări, ştergând astfel 1,3 miliarde de dolari în credite studenţeşti pentru 41.000 de debitori cu dizabilităţi parţiale sau totale.

    Americanii au reacţionat diferit la mişcările efectuate de Joe Biden. Anularea împrumuturilor studenţeşti a fost văzută ca un stimulent, dar şi ca un transfer masiv de avere.

    Departamentul pentru Educaţie din Statele Unite estimează că, din martie 2020 până pe 30 septembrie 2021, studenţii care au obţinut credite vor primi o reducere a împrumuturilor de 90 de miliarde de dolari ca rezultat al CARES Act, un pachet de cheltuieli de 2.200 de miliarde de dolari, care a mai inclus o compensare suplimentară pentru lucrătorii strămutaţi în timpul pandemiei şi o serie de stimulente pentru reţinerea angajaţilor.

    Totuşi, mai mulţi susţinători ai preşedintelui spun că cei 2,8 miliarde de dolari reprezintă aproximativ 0,1% din datoriile restante create prin intermediul împrumuturilor studenţeşti – 1,7 trilioane de dolari.

     

  • Povestea românului care la vârstă de 10 ani era trimis la ocnă, la muncă silită şi cum a reuşit să ajungă la conucerea unei companii recunoscută in toată lumea

    A venit în Statele Unite în anii ’50 ca refugiat politic şi a reuşit să-şi construiască o carieră care a culimnat cu numirea în funcţia de CEO al companiei internaţionale de advertising Young&Rubicam, scrie CNN Money. Născut în România în 1939, Peter Georgescu a fost despărţit de părinţii lui în 1947, atunci când instaurarea Cortinei de Fier în Europa i-a împiedicat pe aceştia să se întoarcă în ţară, dintr-o călătorie de afaceri în New York.

    A locuit cu bunicii după acest episod, dar a fost arestat şi trimis la ocnă, la muncă silită, la numai 10 ani, împreună cu fratele său. În 1953, părinţii care între timp deveniseră cetăţeni americani au fost obligaţi de diplomaţii români din America să devină spioni, dacă vor să-şi mai vadă copiii, a povestit Georgescu pentru CNN. După ce aceştia au refuzat, au apelat la FBI pentru a-i ajuta să-şi reupereze copiii din România. În sprijinul lor a intervenit însuşi preşedintele Eisenhower, astfel că băieţii au reuşit să-şi reîntâlnească părinţii în Statele Unite, în 1954.

    După reîntregirea familiei, Georgescu a fost invitat să înveţe la exclusivista Exeter Academy, chiar dacă în acel moment nu ştia limba engleză. Pe el, “visul american” l-a ajutat să devină cea mai bună versiune a sa. “Nu numai că sunt în viaţă datorită Americii şi a poporului american, dar am obţinut ajutor pe tot parcursul vieţii”, a spus imigrantul din România.

    De aceea, Georgescu este mâhnit de felul în care a ajuns societatea americană şi de faptul că este scindată, nu numai la nivel de venituri şi oportunităţi, dar şi în ceea ce priveşte valul anti-imigraţionist alimentat de administraţia Trump. “America este o ţară de imigranţi. Puterea şi energia pe care imigranţii o aduc Americii este extraordinară. Ei au văzut întotdeauna această ţară ca pe un tărâm al oportunităţilor, un loc unde pot învăţa şi în care îşi pot trăi viaţa după valorile pe care le împărtăşesc de ani de zile.

    Acum nu mai recunosc această ţară, care a preferat să spună ‘America de primul loc’”, a explicat Georgescu într-o emisiune televizată. Ultima lui carte – “Capitalists, Arise: End Economic Inequality, Grow the Middle Class, Heal the Nation”, face un apel la sectorul privat să ia atitudine în acest sens. „Problema este aceea că marile corporaţii au mai mulţi acţionari care pun interesele lor mai presus de cele ale cosumatorilor.

    Sigur, acţionarii sunt importanţi, dar la fel de importanţi sunt consumatorii. Şi angajaţii. Şi comunitatea din care fac parte”, a spus el. În opinia lui Georgescu, “corporaţiile nu-şi mai permit să se dezvolte fără să le pese de comunitate sau de naţiune.” Sau să nu le pese de angajaţi. “Angajaţii trebuie să fie trataţi bine, pentru că un angajat nefericit nu-şi va petrece nopţile gândindu-se cum să crească productivitatea şi cum să fie mai bun în ceea ce face”, a mai spus omul de afaceri.