BusinessMagazin

Tag: alesi

  • Cel mai tânăr primar din România dă de pământ cu legea pensiilor speciale pentru aleşii locali: „Nu îmi doresc beneficii nesimţite”

    Faptul că deputaţii au aprobat miercuri o lege prin care aleşii locali ar urma să beneficieze de pensii speciale l-a revoltat pe cel mai tânăr primar din România, Paul Ştir, primarul comunei Căianu-Mic, din judeţul Bistriţa-Năsăud.

    Primarul le-a transmis parlamentarilor că nu-şi aduce aminte să-i fi mandatat ca să militeze pentru pensia lui şi că legea pensiilor speciale pentru aleşii locali nu face altceva decât să favorizeze „obţinerea unor foloase care nu au nici o tangenţă cu bunul simţ şi respectul faţă de cei din jurul nostru care se află cu adevărat în nevoie”.

    Mai mult, cel mai tânăr primar din România le aminteşte parlamentarilor faptul că „trăim într-o ţară în care foarte multe pensii se învârt în jurul sumei de 400 lei sau chiar mai puţin”, iar aceştia „aprobă legi speciale pentru aleşii locali”.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Loteria bonurilor fiscale s-a modificat. Cum vor fi aleşi câştigătorii

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat marţi Legea pentru aprobarea ordonanţei Guvernului privind organizarea Loteriei bonurilor fiscale, astfel că la extragerile următoare vor fi desemnaţi un număr fix de câştigători.

    Unitatea teritorială a Fiscului unde se depune bonul fiscal câştigător în original va elibera titularului bonului o copie pe care este scris că este conform cu originalul şi conţine un număr unic de înregistrere atribuit automat printr-o aplicaţie informatică la nivel naţional.

    CÂŢI CÂŞTIGĂTORI VOR EXISTA LA LOTERIA BONURILOR FISCALE

  • Alertă azi pentru Victor Ponta! Anunţul „aliatului” Gabriel Oprea în cea mai grea zi pentru premierul României

    Gabriel Oprea, aliat de guvernare al premierului Victor Ponta, a făcut azi, în ziua în care se votează moţiunea de cenzură a PNL contra Executivului, un anunţ-surpriză.

    Liberalii au nevoie de o mobilizare maximă a propriilor parlamentari, dar şi de votul aleşilor din celelalte partide pentru a dărâma Guvernul. Iată cum arată situaţia acum:

    ALERTĂ PENTRU PONTA! ANUNŢUL DE ULTIMĂ ORĂ AL ALIATULUI OPREA

  • PNL a contestat la Curtea Constituţională Ordonanţa de Urgenţă 55, privind migraţia aleşilor locali

    Deputaţii PNL Teodor Nicolescu şi Valeria Schelean au prezentat într-o conferinţă de presă sesizarea adresată, miercuri, Curţii Constituţionale în cazul OUG 55/2014.

    ”Legea privind aprobarea OUG 55/2014 este neconstituţională pentru că ordonanţa de urgenţă este neconstituţională şi în sensul acesta avem o mulţime de decizii ale Curţii Constituţionale care arată că prin lege nu se poate suplini viciul de constituţionalitate al ordonanţei de urgenţă respectivă”, a declarat deputatul PNL.

    El a menţionat că OUG 55 este neconstituţională pentru că a reglementat în cazul instituţiilor fundamentale ale statului, cum este cazul administraţiei locale şi partidele politice, lucrul interzis de Constituţie.

    Nicolescu a făcut referire la o serie de decizii anterioare ale Curţii Constituţionale care fac referire la interzicerea traseismului politic al aleşilor locali şi se fundamentează în articolul din Constituţie care menţionează că ”partidele politice contribuire la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor”.

    De asemenea, el a susţinut că OUG 55 a fost adoptată în materia drepturilor electorale, lucru de asemenea interzis de legea fundamentală.

    Totodată, deputatul PNL a invocat motivarea urgenţei actului normativ menţionând că cei care au redactat OUG 55 ”au mentalitate de baroni”.

    ”Dacă un consiliu local sau judeţean nu votează cum vrea stăpânul judeţului înseamnă că acel consiliu nu funcţionează. Atâta timp cât consiliile locale şi judeţene şi iau decizii, indiferent în ce parte se duc deciziile respective, dacă sunt în favoarea propunerilor baronilor locali sau împotriva lor ele funcţionează, pentru că nu există obligaţie ca un consiliu judeţean să facă tot ceea ce i se cere”, a explicat Nicolescu.

    În plus, deputatul PNL a menţionat că OUG 55/2014 prevede măsuri aplicabile doar pentru o anumită situaţie pe o perioadă limitată, ceea ce ar intra în contradicţie cu decizii ale Curţii Constituţionale care precizează că ”legea trebuie să aibă un caracter general şi nu unul discriminatoriu”.

    El a menţionat că în situaţia în care Curtea Constituţională va admite sesizarea PNL OUG 55 se va întoarce în Parlament pentru a fi adoptată un proiect de lege de respingere a actului normativ.

    ”Dacă cei de la CC vor admite sesizarea noastră este posibil ca în motivarea deciziei să ne dea şi nişte îndrumări cu ce se poate întâmpla mai departe (cu mandatele aleşilor locali care au migrat, n.r.), dacă nu, OUG se întoarce în Parlament pentru respingere şi conform Constituţiei atunci când se respinge OUG trebuie ca legiutorul să stabilească şi ce se întâmplă cu efectele juridice ale ordonanţei respinse”, a mai spus Nicolescu.

    De asemenea, deputatul PNL Valeria Schelean a menţionat că menţinerea OUG 55 ar oferi un precedent ”periculos” cu privire la ce poate reglementa Guvernul şi interferenţa acestuia în raport cu Parlamentul.

    ”Permiţând o asemenea ordonanţă practic creăm un precedent periculos pentru că lăsăm Guvernului posibilitatea ca de fiecare dată când nu este de acord cu o dispoziţie dintr-un act normativ adoptat de Parlament printr-o ordonanţă de urgenţă să vină să suspende aplicarea acestor dispoziţii legale, ceea ce înseamnă o imixtiune a Executivului în tot ceea ce înseamnă activitatea puterii legislative”, a susţinut Schelean.

    Nicolescu a mai fost întrebat dacă USL mai există din punct de vedere juridic, având în vedere că Guvernul justifica actul normativ prin încetarea existenţei alianţei.

    ”USL nu a fost desfiinţat juridic (…) I-am convocat pe cei de la PSD şi de la PC la o discuţie, ei ne-au spus că există nişte probleme financiare, mandatarul financiar al USL a fost din partea PSD, noi n-am reuşit să vedem încă care este situaţia financiară a USL”, a răspuns Nicolescu.

    Ulterior, deputatul PNL a fost întrebat dacă în aceste condiţii noul PNL face parte din USL după fuziunea PNL-PDL. ”Nu este adevărat (…) Ideea e că în momentul acesta USL nu mai există, e foarte clar, din punct de vedere al votului Parlamentului avem o altă majoritate, avem un alt Guvern, nu avem o astfel de problemă”, a mai spus Nicolescu.

    Proiectul de lege de aprobare a OUG 55 care a permis migraţia aleşilor locali a fost adoptat, marţi, de plenul Senatului, fiind înregistrate 86 de voturi “pentru”, 36 “împotrivă” şi 6 abţineri.

  • Şeful STS: Dacă aş avea o putere perversă aş distruge tot mediul electronic tuturor aleşilor noştri

    “De-abia aştept într-o zi un proces, nu de criminalitate, că toţi ne-am repezit către criminalitate. Sigur, e cel mai lejer pentru noi să îi agăţăm pe cei care se comportă alfel decât dictează regulile sociale, care nici măcar nu sunt foarte limpezi. Nu avem un set de reguli de comportament în această lume a internetului. Nu. Vorbeşte pe la colţuri unul, altul… De ce? Fiindcă în primul rând, cei care ne reprezintă n-au conştientizat ei..”, a spus Opriş.

    Şeful Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) a participat miercuri la un seminar pe teme de securitate cibernetică, organizat de grupul UTI, alături, printre alţii, de consilierul prezidenţial pe securitate Iulian Fota şi de consilierul de stat al primului ministru Sorin Encuţescu.

    “Eu, dacă aş avea o putere din asta perversă sau mi-aţi asigura un mandat de imunitate, primul lucru – aş distruge tot mediul electronic tuturor aleşilor noştri. Simplu ca bună ziua. În fiecare zi îl deranjezi. Şi îi demonstrez cât de util este să fii sigur”, a adăugat Opriş.

    Acesta a povestit că la un sondaj în Suedia, când oamenii au fost întrebaţi a cui e sarcina ca ei să fie siguri de internet şi internetul să fie sigur, peste 90% au răspuns că asta e problema statului.

    “Statul nu poate fi absolvit de problema asta. Nu poate fi absolvit de răspunderea asta”, a mai spus Opriş.

    Anterior, Sorin Encuţescu, consilier de stat al primului-ministru, afirmase că România s-a confruntat anul trecut cu 42 de milioane de incidente de securitate informatică, care au afectat 2 milioane de IP-uri, cele mai multe atacuri vizând sistemul financiar bancar şi instituţiile publice.

     

  • Grupul eurofob al lui Nigel Farage din Parlamentul European a fost dizolvat

    “Eurodeputata letonă Iveta Grigule a părăsit EFDD, care nu mai are astfel reprezentanţi provenind din şapte state membre şi este, deci, declarat dizolvat astăzi (joi)”, a anunţat Jaume Duch, un purtător de cuvânt al PE, într-un mesaj postat pe Twitter.

    Dizolvarea are loc cu o săptămână înainte de votul de învestire a noii Comisii Europene (CE) conduse de către Jean-Claude Juncker, şi va fi foarte remarcată în cursul sesiunii plenare, deoarece Nigel Farage şi aliaţii săi vor fi nevoiţi să se aşeze alături de aleşii Frontului Naţional (FN, extremă-dreapta) în băncile eurodeputaţilor neînscrişi şi să împartă cu ei timpul luărilor de cuvânt care le este rezervat, a subliniat o sursă parlamentară.

    Un orator puternic, Farage s-a dovedit deosebit de critic faţă de Juncker în cursul dezbaterii dinaintea votului de confirmare a nominalizării acestuia la conducerea CE, în iulie.

    Marele învingător în alegerile europene din Marea Britanie, Farage a reuşit să aibă un grup parlamentar doar în primele două sesiuni – în iulie şi septembrie -, o perioadă “foarte scurtă, dar nu (este) surprinzător”, a confirmat altă sursă parlamentară.

    “Prima înfrângere a euroscepticilor! Grupul EFDD dispare după plecarea letone Iveta Grigule”, a comentat pe contul de Twitter grupul Partidului Popular European (PPE, conservator) condus de către germanul Manfred Weber.

    Grupul EFDD a fost înfiinţat, după alegerile europene din mai, de către o alianţă între cei 24 de aleşi Ukip conduşi de Farage şi cei 17 aleşi ai Mişcării Cinci Stele (M5S) a eurofobului Beppe Grillo, cu sprijinul disidentei FN Joelle Bergeron, a doi eurodeputaţi din cadrul Partidului Democraţilor Suedezi, deputatei letone Iveta Grigule din Uniunea Ţăranilor, unei deputate din Partidul Ordine şi Justiţie din Lituania şi unui deputat din cadrul Partidului Cetăţenilor Liberi din Cehia.

    Constituirea unui grup politic impune prezenţa unor eurodeputaţi din cel puţin şapte state membre UE, ceea ce FN nu a reuşit să obţină. Farage a reuşit să creeze grupul chiar înainte de termen, mulţumită aderării disidentei FN şi a lui Grigule.

  • Grupul eurofob al lui Nigel Farage din Parlamentul European a fost dizolvat

    “Eurodeputata letonă Iveta Grigule a părăsit EFDD, care nu mai are astfel reprezentanţi provenind din şapte state membre şi este, deci, declarat dizolvat astăzi (joi)”, a anunţat Jaume Duch, un purtător de cuvânt al PE, într-un mesaj postat pe Twitter.

    Dizolvarea are loc cu o săptămână înainte de votul de învestire a noii Comisii Europene (CE) conduse de către Jean-Claude Juncker, şi va fi foarte remarcată în cursul sesiunii plenare, deoarece Nigel Farage şi aliaţii săi vor fi nevoiţi să se aşeze alături de aleşii Frontului Naţional (FN, extremă-dreapta) în băncile eurodeputaţilor neînscrişi şi să împartă cu ei timpul luărilor de cuvânt care le este rezervat, a subliniat o sursă parlamentară.

    Un orator puternic, Farage s-a dovedit deosebit de critic faţă de Juncker în cursul dezbaterii dinaintea votului de confirmare a nominalizării acestuia la conducerea CE, în iulie.

    Marele învingător în alegerile europene din Marea Britanie, Farage a reuşit să aibă un grup parlamentar doar în primele două sesiuni – în iulie şi septembrie -, o perioadă “foarte scurtă, dar nu (este) surprinzător”, a confirmat altă sursă parlamentară.

    “Prima înfrângere a euroscepticilor! Grupul EFDD dispare după plecarea letone Iveta Grigule”, a comentat pe contul de Twitter grupul Partidului Popular European (PPE, conservator) condus de către germanul Manfred Weber.

    Grupul EFDD a fost înfiinţat, după alegerile europene din mai, de către o alianţă între cei 24 de aleşi Ukip conduşi de Farage şi cei 17 aleşi ai Mişcării Cinci Stele (M5S) a eurofobului Beppe Grillo, cu sprijinul disidentei FN Joelle Bergeron, a doi eurodeputaţi din cadrul Partidului Democraţilor Suedezi, deputatei letone Iveta Grigule din Uniunea Ţăranilor, unei deputate din Partidul Ordine şi Justiţie din Lituania şi unui deputat din cadrul Partidului Cetăţenilor Liberi din Cehia.

    Constituirea unui grup politic impune prezenţa unor eurodeputaţi din cel puţin şapte state membre UE, ceea ce FN nu a reuşit să obţină. Farage a reuşit să creeze grupul chiar înainte de termen, mulţumită aderării disidentei FN şi a lui Grigule.

  • Dâmboviţa: 17 primari PDL vor să treacă la PSD

    Mai mulţi consilieri locali, consilieri judeţeni, viceprimari, dar şi 17 primari din Dâmboviţa şi-au anunţat intenţia de a se înscrie în PSD în perioada prevăzută de ordonanţa care le dă posibilitatea să treacă de la un partid la altul fără a-şi pierde mandatul, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX preşedintele PSD Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, care deţine şi funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa.

    Acesta a spus că deocamdată aleşii locali nu s-au înscris oficial, dar participă la acţiuni politice ale PSD de mai mult timp.

    ”În urmă cu un an şi jumătate mai mulţi primari din Partidul Democrat Liberal au declarat că se alătură echipei pe care o am eu la nivelul judeţului, echipa Partidului Social Democrat, şi au participat la activităţi de natură politică sau administrativă în judeţ. La momentul acesta nu există nici un primar din PDL care să se fi înscris oficial, pentru că toţi au aşteptat actul normativ care a fost publicat în cursul zilei de ieri (marţi – n.r.). Dar sunt 17 primari care şi-au reafirmat intenţia de a se alătura Partidului Social Democrat şi am declarat public că-i primesc şi că-i primim în PSD pe toţi cei care cred că drumul lor politic este alături de noi. În sensul ăsta am fost contactat şi de viceprimari şi de consilieri locali şi procesul este în derulare” a afirmat Adrian Ţuţuianu.

    Liderul PSD Dâmboviţa a mai spus că înscrierea acestor aleşi locali în PSD va fi prezentată ”la momentul potrivit”, în cadrul unei ”acţiuni publice”.

    Cea mai recentă acţiune politică a PSD Dâmboviţa la care au participat şi unii dintre primarii aleşi sub sigla PDL este Comitetul Executiv al organizaţiei judeţene, care s-a desfăşurat luni în localitatea Aninoasa.

    Preşedintele PDL Dâmboviţa, deputatul Iulian Vladu, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, cu câteva ore înainte ca ordonanţa care permite trecerea aleşilor locali de la un partid la altul să fie publicată în Monitorul Oficial, că se aşteaptă ca 16 sau 17 primari să părăsească PDL Dâmboviţa.

    Iulian Vladu a acuzat că asupra acestor primari se fac presiuni şi că unii dintre ei sunt chiar şantajaţi pentru a se înscrie în PSD. Întrebat cine face presiuni asupra primarilor, Vladu a răspuns că este vorba despre unii lideri locali din PSD din judeţul Dâmboviţa.

    În acest context, Iulian Vladu a dat exemplul primarului din comuna Iedera, spunând că firma fiului acestuia, care operează un gater în judeţ, a fost controlată zilele trecute de Garda de Mediu şi amendată cu 30.000 de lei. Vladu a spus că reprezentanţii PSD i-au sugerat să se înscrie în acest partid, promiţându-i că ulterior fiul său va putea contesta amenda, iar contestaţia va fi admisă.

    Primarul comunei Aninoasa, Vasile Breazu, nu a putut fi contactat pentru a-şi exprima un punct de vedere cu privire la afirmaţiile liderului PDL Dâmboviţa, însă presa locală a relatat că primarul din Iedera ar fi confirmat că firma fiului său a fost amendată, menţionând că nu se fac presiuni asupra sa şi că nu s-a ”plâns” nimănui despre acest lucru.

    În prezent, PSD are 38 de primari în Dâmboviţa, unde sunt 89 de localităţi.

    OUG care permite migraţia aleşilor locali fără ca aceştia să îşi piardă mandatul a fost publicată marţi în Monitorul Oficial.

    Aleşii locali care îşi vor schimba formaţiunea, în termenul de 45 de zile prevăzut de OUG care permite migraţia aleşilor locali, o vor putea face o singură dată, ordonanţa prevăzând şi că opţiunea este pentru partid, organizaţie a minorităţilor naţionale sau statut de independent.

    “Pentru anul 2014, prin derogare de la prevederile art. 9 alin. (2) lit. h1) şi art. 15 alin. (2) lit. g1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 45 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali şi consilierii judeţeni, precum şi candidaţii care au fost declaraţi supleanţi, îşi pot exprima în scris şi o singo singură dată opţiunea cu privire la partidul politic, organizaţia minorităţii naţionale din care doresc să facă parte sau să devină independenţi, fără ca aleşii locali respectivi să-şi piardă calitatea dobândită în urma alegerilor”, se arată în ordonanţa de urgenţă.

    Proiectul legii de aprobare a OUG a ajuns şi la Senat, prima Cameră sesizată pentru dezbaterea actului normativ.

    Secretarul general al Senatului, Ion Vărgău, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că actul normativ a fost înregistrat la Secretariatul general al instituţiei, urmând să intre în parcursul legislativ. Astfel, proiectul legii de aprobare a OUG va fi înscris pe ordinea de zi a Biroului Permanent, care îl va distribui spre dezbatere comisiilor de specialitate, acestea urmând să elaboreze raportul ce va fi supus ulterior votului plenului.

    După votul în plenul Senatului, actul normativ va fi transmis Camerei Deputaţilor, care are competenţă decizională.

    Ordonanţa de urgenţă se consideră intrată în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, fiind îndeplinită şi prevederea de depunere la Camera competentă.

  • Băsescu respinge Legea prin care aleşii locali membri în Adunări Generale ale serviciilor de utilităţi nu mai erau incompatibili

     În cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 se arată că primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene li se acordă calitatea de reprezentanţi ai comunelor, ai oraşelor, respectiv ai municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice.

    Totodată, potrivit noii legi, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene îşi pot delega, prin dispoziţie, calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociaţiei.

    Şeful statului menţionează că, potrivit legislaţiei în vigoare (Art. 37 şi 92 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001), persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţilor administrativ-teritoriale în asemenea asociaţii sunt desemnate prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, în condiţiile respectării regimului incompatibilităţilor şi al conflictului de interese prevăzut de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BEC anunţă astăzi REZULTATELE FINALE de la europarlamentare şi înmânează certificate candidaţilor aleşi

     Potrivit unui comunicat transmis miercuri de BEC, joi, de la ora 10.30, va avea loc şedinţa ocazionată de semnarea procesului-verbal cu rezultatele centralizate privind alegerea membrilor din România în Parlamentul European.

    La finalul şedinţei vor fi date publicităţii rezultatele finale ale alegerilor europarlamentare.

    Totodată, de la ora 17.00, la parterul Sălii Palatului, unde se află şi sediul BEC, va avea loc evenimentul de înmânare a certificatelor constatatoare a alegerii candidaţilor declaraţi aleşi.

    BEC a anunţat luni ultimele rezultate parţiale, după centralizarea datelor din 18.721 secţii de votare (99,99 la sută).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro