Tag: alegeri europarlamentare

  • Antonescu: Dacă PNL nu va lua 20% la europarlamentare eu îmi dau demisia

     Antonescu a declarat, la Adevărul Live, că obiectivul PNL la alegerile europarlamentare este să obţină un scor electoral de 25%, însă se poate considera că partidul şi-a atins obiectivul dacă ar obţine un scor între 23 şi 24 la sută din opţiuni.

    El a fost întrebat ce se va întâmpla dacă PNL obţine sub 20% din voturi.

    “Dacă luăm sub 20 … nici nu vreau să analizez aşa ceva. (…) Sub 20 ar fi foarte rău şi ar genera schimbări foarte serioase”, a declarat liderul PNL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alianţa PSD-UNPR-PC poate candida la europarlamentare, ICCJ a respins contestaţia PNL

     Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au aprecizat că cererea PNL de anulare a deciziei Biroului Electoral Central privind înregistrarea alianţei PSD-UNPR-PC pentru alegerile europarlamentare este nefondată, fiind astfel respinsă. Decizia ICCJ este irevocabilă.

    PNL a cerut instanţei supreme să anuleze decizia BEC privind înregistrarea alianţei PSD-UNPR-PC pentru alegerile europarlamentare, pentru că protocolul de constituire nu reprezintă protocolul unei alianţe electorale, ci al unei alianţe politice.

    Totodată, PNL mai arăta că protocolul de constituire a alianţei PSD-UNPR-PC a fost depus tardiv, după expirarea termenului prevăzut de lege şi, astfel, nu poate produce efecte juridice.

    Biroul Electoral Central a aprobat, miercuri, înregistrarea alianţei electorale PSD-UNPR-PC pentru alegerile europarlamentare, după ce iniţial BEC a respins solicitarea de înregistrare a alianţei Uniunii Social Democrate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Paradoxul alegerilor: sentimente antieuropene în noul Parlament European

    În rândurile cetăţenilor din statele membre ale UE au existat întotdeauna eurosceptici – cei care nu sunt de acord cu cedarea unei părţi din puterea de decizie a statului către o entitate suprastatală. Discuţia este una care probabil nu se va încheia niciodată, însă îndoielile unora nu au fost încă suficiente pentru a anunţa apusul comunităţii europene. Anul acesta miza este mai mare decât de obicei. Parlamentul şi-a mărit puterea, iar frământările din interiorul Uniunii au dus la divergenţe între coaliţiile importante din cadrul instituţiei. Euroscepticii încearcă să profite de efervescenţa sentimentului antieuropean şi să pornească un atac din interior.

    CARE ESTE MIZA ALEGERILOR DIN 2014?

    Euroscepticismul se defineşte ca o mişcare de protest împotriva Uniunii Europene şi opoziţie faţă de integrarea europeană, iar partidele cu acest profil au câştigat tot mai mulţi simpatizanţi pe măsură ce Bruxelles-ul a emanat tot felul de măsuri de austeritate în încercarea de salva moneda şi chiar zona euro. Votanţi din majoritatea statelor membre migrează către partidele extremiste, ignorând uneori mesajele cu tentă rasistă sau antisemită.

    Până acum, votul pentru Parlamentul European nu a avut o importanţă foarte mare din punctul de vedere al alegătorilor. Faptul că este vorba de o instituţie cu care nu intră în contact direct face votul să pară consultativ, astfel încât rezultatele diferă deseori faţă de cele pentru guvernul local sau preşedinţie (acolo unde este cazul). Cei mai mulţi consideră că îşi pot exprima nemulţumirea faţă de conducerea actuală printr-un vot acordat unor partide de natură extremistă, precum cele de extremă dreapta, fără ca acest vot să aducă prejudicii la nivel naţional. Sondaje de opinie realizate de instituţii precum Gallup arată o diferenţă considerabilă între intenţia de vot în cadrul alegerilor europene şi cea din cadrul alegerilor locale.
    După criza financiară şi cea a datoriilor, după reduceri bugetare şi măsuri aspre de austeritate, alegerile din 2014 ar trebui să fie un bun indicator al încrederii în Uniunea Europeană.

    Pentru prima dată, votanţii vor alege, indirect, viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Votul devine astfel extrem de important, miza fiind direcţia pe care executivul Uniunii o va urma.

    Alegerile din mai vor propune votanţilor o dezbatere între două ideologii: cea de centru-dreapta, care mizează în continuare pe măsuri de reducere a cheltuielilor, şi cea de centru-stânga, care preferă relaxarea fiscală în vederea creşterii puterii de consum. Aici intră în scenă euroscepticii, care se prezintă ca o alternativă la toate aceste mişcări. „Forţele extremiste nu au mai avut atâta forţă şi nu au fost atât de bine reprezentate în aproape 60 de ani”, spune Cecilia Malmstrom, comisarul UE pentru afaceri interne.

    Conform site-ului Electionista, care adună şi grupează sondaje de opinie, euroscepticii vor aduna mai multe voturi decât în 2009. Acest lucru este valabil atât pentru ţări precum Grecia sau Spania, unde măsurile de austeritate impuse de UE au dus la scăderea nivelului de trai, cât şi pentru Germania, Franţa sau Olanda.

    VAL DE NEÎNCREDERE ÎN EUROPA.

    Ţările cu cel mai mare număr de eurosceptici sunt Grecia, Spania, Marea Britanie şi Cipru. Dintre acestea, trei au în comun modul extrem de aspru în care au fost lovite de criza financiară. Grecia, Spania şi Cipru au fost chiar în pragul falimentului – doar datorită măsurilor impuse de Uniunea Europeană au putut avea o anumită continuitate economică. Cu toate acestea, populaţia a fost dur afectată de măsurile de austeritate şi asta a crescut gradul de neîncredere atât în instituţiile locale de guvernământ, cât şi în cele interstatale.

    Marea Britanie reprezintă un caz aparte, dat fiind faptul că măsurile luate pentru a preveni efectele crizei financiare nu au fost atât de puternic resimţite. Stilul extrem de conservator al britanicilor şi naţionalismul poate exagerat constituie motive pentru care ei nu sunt încă aliniaţi sau chiar obişnuiţi la ideea unei Europe unite. Premierul David Cameron a început să cedeze presiunii exercitate şi a anunţat organizarea, până la sfârşitul anului 2017, a unui referendum privind apartenenţa la Uniune.

    DE CE SUNT EUROSCEPTICII PERICULOŞI?

    Recentele mişcări de protest anti-UE şi apariţia alianţelor de dreapta au fost comparate de analişti cu „The Tea Party movement”, idee preluată din Statele Unite, acolo unde mai multe partide s-au unit în încercarea de a combate măsurile implementate de Casa Albă. Denumirea vine de la un eveniment-cheie în istoria Statelor Unite, „The Boston Tea Party”, atunci când locuitorii oraşului Boston s-au răzvrătit împotriva taxelor impuse de guvernanţa britanică prin distrugerea unui transport de ceaiuri. Incidentul a escaladat, transformându-se ulterior în războiul de independenţă.

    „Grupul euroscepticilor poate fi mai periculos decât mişcarea Tea Party”, notează Mark Leonard, un cunoscut jurnalist de la Reuters. „Mişcări de tipul Tea Party vor să minimalizeze rolul guvernului în viaţa oamenilor, dar nu se opun ideii de conducere în sine. Euroscepticii nu susţin existenţa Uniunii Europene şi, prin urmare, se situează împotriva Parlamentului European, adică instituţia pentru care candidează. Dacă euroscepticii vor obţine atât de multe mandate pe cât arată sondajele, s-ar putea să avem un Parlament care se urăşte singur”, a adăugat Leonard.

  • Grapini: Nu mai pot fi ministru după luna martie. Mediul de afaceri ar prefera să rămân

     “Nu pot rămâne în funcţia de ministru mai târziu de luna martie, pentru că se va intra în campania electorală pentru alegerile europarlamentare. Dar dacă se va face acum o restructurare a guvernului, nu mai are rost să rămân”, a spus Grapini.

    Partidul Conservator a anunţat recent că va participa la alegerile parlamentare pe o listă comună, alături de PSD şi UNPR, iar Maria Grapini va fi propusă pentru un loc eligibil.

    “Eu cred că un europarlamentar poate face mult mai multe. Mediul de afaceri prefera să rămân. Te acomodezi cu ei, începi nişte proiecte şi, într-un fel, te regretă când pleci”, a afirmat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Virusul elveţian într-o Europă deja gripată de sindromul antimigraţionist

    Aprobarea limitelor asupra imigraţiei a uimit guvernul şi cealaltă jumătate a populaţiei elveţiene, dar a provocat şi nemulţumirea mediului de afaceri, îngrijorat de repercusiuni din partea partenerilor europeni având în vedere că industriile de export generează mai mult de jumătate din PIB. Majoritatea economiştilor avertizează că măsurile de limitare a imigraţiei vor avea un efect negativ asupra economiei elveţiene, în principal în ceea ce priveşte investiţiile.

    CURENTELE NAŢIONALISTE AU CÂŞTIGAT TEREN ÎN EUROPA ÎN URMA CRIZEI FINANCIARE ŞI A DEPRESIUNII ECONOMICE. Trendul l-a ajutat pe Christopher Blocher, vicepreşedintele Partidului Popular din Elveţia, să-şi impună punctul de vedere în referendumul recent. Blocher se declară un luptător împotriva „imigraţiei în masă„ şi este principalul responsabil atât pentru convocarea referendumului, cât şi pentru succesul iniţiativei naţionaliste.

    Este cea de-a doua mare lovitură pe care politicianul elveţian o aplică proiectului unei Europe unite. În 1992, el s-a folosit tot de un referendum pentru a preveni aderarea Elveţiei la Zona Economică Europeană, eliminând astfel pe termen nedeterminat posibilitatea intrării în UE.
    „Elveţia nu are de gând să prevină sosirea tuturor străinilor. Cei de care este nevoie pot imigra în continuare. Restul, nu„, a declarat Blocher pentru Der Spiegel.

    IN URMA CRIZEI ECONOMICE, PARTIDELE DE DREAPTA CU MESAJE POPULISTE DIN MAI MULTE STATE ALE UE AU ATINS COTE RECORD ÎN SONDAJE ÎN ULTIMII ANI, cetăţenii est-europeni, în principal românii şi bulgarii, fiind vizaţi de iniţiative antiimigrare în ţări precum Marea Britanie sau Germania.

    În general, cetăţenii europeni nu au fost niciodată foarte convinşi de proiectul european şi nu au simpatizat în mod special instituţiile UE, notează Der Spiegel. Însă înaintea crizei, majoritatea europenilor considerau că Europa unită reprezintă un plus pentru economie şi nivelul de trai. Mişcările generate de criză – ajutoare financiare uriaşe acordate de statele prospere către ţările aflate în dificultate, creşterea şomajului în contextul menţinerii sau creşterii migraţiei – au lovit însă în idealul european, tot mai multe persoane considerând că legăturile strânse dintre economiile de pe continent le afectează prosperitatea.
     

  • Constantin: PC merge la euroalegeri alături de PSD şi UNPR. O propunem pe Grapini pentru loc eligibil

     “Biroul Politic s-a întrunit într-un format restrâns. Biroul Politic a validat propunerea ca la alegerile europarlamentare PC să participe, pe o listă comună, alături de PSD şi UNPR. Suntem consecvenţi ideii că ar trebui să avem liste comune şi la alegerile europarlamentare, înţeleg că există totuşi opinii divergente în partidul celorlalţi aliaţi şi din acest punct de vedere noi am validat această propunere, cel puţin pentru acest moment, vom vedea şi dacă PNL se va alătura sau nu acestei liste”, a precizat Daniel Constantin, după şedinţa Biroului Politic al PC.

    El a arătat că Biroul Politic al partidului a validat două propuneri pentru europarlamentare pentru un loc eligibil fiind propusă Maria Grapini, iar a doua propunere fiind preşedintele organizaţiei Prahova, Laureţiu Rebega.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grapini va fi retrasă din postul de ministru pentru a candida la europarlamentare

     Decizia va fi anunţată joi, în şedinţa Biroului Permanent al Partidului Conservator, au menţionat sursele.

    Preşedintele partidului, Daniel Constantin, şi Maria Grapini nu au putut fi contactaţi până la transmiterea ştirii.

    Partidul Conservator va propune o altă persoană pentru poziţia de ministru delegat pentru IMM, mediu de afaceri şi turism.

    Maria Grapini ocupă postul de ministru din decembrie 2012.

    Ea a absolvit Institutul Politehnic “Gheorghe Asachi” din Iaşi, Facultatea de Textile, specializarea “Tehnologia Mecanică a Filării şi Ţeserii”.

    Până în anul 1989 a lucrat la I.T.Garofiţa Timişoara.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se va alege din referendumul pentru revizuirea Constituţiei

    Liniştea n-a durat însă mult, şi nu doar din cauza insistenţei preşedintelui Băsescu de a face deschis opoziţie Guvernului prin declaraţii tot mai agresive (România “e cu un pas în prăpastie” sau “comunitatea de afaceri nu are încredere să facă investiţii” din cauza subminării statului de drept de către USL). După ce Curtea Constituţională a respins modificările la Codul penal adoptate în decembrie, care protejau de ANI şi DNA funcţionarii publici şi demnitarii, PDL (care a sesizat CCR în acest caz) a prins curaj şi a prevestit că USL va păţi cu revizuirea Constituţiei ce au păţit şi cu modificarea Codului penal, întrucât CCR nu va putea aproba un proiect de revizuire care ignoră rezultatele referendumului constituţional valid din 2009.

    Augustin Zegrean, preşedintele CCR, a declarat deocamdată, referindu-se la referendumul din 2009 pentru parlament unicameral, că “nimeni nu poate să încalce decizia poporului român”, ceea ce anticipează relansarea în forţă a conflictelor de anul trecut pe tema revizuirii Constituţiei. După deputatul UDMR Cseke Attila, suprapunerea europarlamentarelor cu referendumul nici n-ar fi posibilă tehnic, nu numai fiindcă legea cere o pauză de o zi înainte de alegerile din 25 mai, ci şi fiindcă USL încă n-a trimis Comisiei de la Veneţia proiectul de revizuire, aşa cum a promis.

    Chiar şi fără obiecţii de la CCR sau de la Bruxelles, validarea referendumului pare improbabilă (prag de participare – 50%), dacă ţinem cont că la europarlamentarele din 2009, participarea la vot a fost de 30%. Pentru moment însă, nimeni nu are interesul să discute aceasta: puterea, pentru că trebuie să-şi urmeze promisiunile şi să livreze electoratului proiectul de revizuire oricum ar fi el, iar opoziţia, pentru că proiectul oferă în continuare nesperate oportunităţi de a chema poporul la luptă contra puterii. Cel mai sonor critic este, deocamdată, Mihai-Răzvan Ungureanu, liderul Forţei Civice, care a chemat la un boicot general la preconizatul referendum, pe motiv că proiectul de revizuire este “toxic pentru România”.

  • Udrea: Candidaturile la Preşedinţie se vor seta după euroalegeri. Se vorbeşte de candidatura lui Boc

     “După europarlamentare vom vedea care ar fi cel mai bun candidat pentru partidele de dreapta, în speranţa că după europarlamentare se vor aduce argumente pentru a merge cu un candidat comun la prezidenţiale. E devreme să spunem ce se va întâmpla cu candidatura domnului Predoiu, aşa cum noi pe dreapta mai avem un candidat, pe domunul Ungureanu şi se vorbeşte şi de candidatura lui Emil Boc”, a afirmat Elena Udrea la Adevărul live.

    Udrea a spus că, astăzi, Emil Boc spune că nu este interesat de această candidatură, dar momentul în care se vor seta candidaturile va fi după europarlamentare.

    “Eu cred că momentul în care se vor seta în mod real candidaturile va fi după alegerile europarlamentare”, a afirmat Udrea

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia preia oficial astăzi conducerea UE pentru următoarele şase luni

     “Este o mare responsabilitate pentru Grecia să deţină preşedinţia UE în timpul unui semestru în care vor fi organizate alegerile din luna mai”, a subliniat miercuri ministrul de Externe, Evangelos Venizelos, într-o conferinţă de presă.

    Preşedinţii Consiliului European şi Comisiei, Herman Van Rompuy şi Jose Manuel Barroso, precum şi toţi comisarii europeni se vor deplasa la Atena şi urmează să se întâlnească în cursul după-amiezii cu membri Guvernului grec, cum se întâmplă la începutul fiecărei preşedinţii semestriale a UE.

    Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a sosit la Atena în cursul după-amiezii şi urmează să susţină o conferinţă de presă la ora 15.15 GMT (17.15, ora României) cu premierul grec, Antonis Samaras.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro