Tag: Agricultura

  • Statul, imun la strigătele cultivatorilor de sfeclă privind salvarea fabricii de zahăr de la Luduş. Fermier: „Dacă acum nu facem ceva, peste un an nu o să ne mai uităm la fabrică, ci la fiare“

    După două luni de la termenul stabilit pentru cumpăra­rea de către stat a fabricii de zahăr din localitatea Luduş (judeţul Mureş) – 1 iulie 2022 – deţinută de grupul francez Tereos, fermierii români „bat“ disperaţi la porţile Ministerului Agriculturii de teamă să nu fie demolată, iar Petre Daea, actualul ministru, răspunde simplu şi clar: „Deocamdată nu este nimic concret privind achiziţia, căutăm soluţii pentru fabrica de zahăr“.

    „Dacă acum nu facem ceva, peste un an nu o să ne mai uităm la fabrică, ci la fiarele ce rămân după ce e demolată şi o să mâncăm zahăr de la străini, mult mai scump“, spune Teodor Aflat, cel mai mare cultivator de sfeclă de zahăr din centrul Transilvaniei. Înţelegerea dintre francezi, fostul ministru al agriculturii şi fermieri s-a materializat şi data de 1 iulie a fost stabilită ca ter­men-li­mită pentru încheierea procedurii de cumpărare a fabricii, doar că pe 23 iunie Adrian Chesnoiu a demi­sionat, iar Petre Daea a depus jurământul ca ministru al agriculturii în data de 8 iulie şi prioritatea sa a fost să găsească bani pentru investiţii în infrastructura de irigaţii.

     

  • Ministrul PSD al Agriculturii, Petre Daea, repune în funcţiune Casa de Comerţ Unirea

    Ministrul PSD al Agriculturii repune în funcţiune un instrument extrem de util pentru valorificarea producţiei româneşti, după ce Casa Unirea a fost pusă pe butuci sub guvernările de dreapta Orban şi Cîţu. Utilitatea Casei de Comerţ Unirea este mai evidentă ca oricând, în contextul actual al războiului din Ucraina care a afectat puternic aprovizionarea cu produse agro-alimentare. Românii vor avea acces la produse de calitate, obţinute de fermierii noştri, iar fermierii vor avea siguranţa valorificării producţiei pe care o obţin şi implicit venituri pentru a menţine locuri de muncă şi pentru a continua să producă.

    În şedinţa de guvern a fost completată legislaţia astfel încât operatorii economici, la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari să fundamenteze bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2022, putând astfel să crească operaţionalizarea acestora.

    Fondurile vor putea fi utilizate pentru reorganizarea şi eficientizarea activităţilor în domenii-cheie (tehnic, operaţional şi marketing), menţinerea şi atragerea de personal cu pregătire şi experienţă profesională, precum şi îndeplinirea obiectivelor de politică salarială. 

    Din păcate, a fost nevoie să fie reluată de la zero funcţionarea Casei. Prin intermediul Casei de Comerţ Unirea producţia bună de legume şi fructe şi nu numai, pe care o obţin fermierii mici va fi preluată, depozitată şi pregătită de comercializare, astfel încât să nu mai asistăm la imaginile cu legume româneşti aruncate la marginea câmpului, în timp ce pieţele şi magazinele sunt inundate de produse importate.

    Astfel, românii vor avea acces la produse româneşti proaspete şi de calitate, pe lanţul scurt de aprovizionare, evitându-se intermedierea şi deformarea preţurilor.

     

  • Suprafaţa de culturi afectată de secetă a trecut de 413.000 de hectare

    Suprafaţa de culturi afectată de seceta din această vară a trecut de 413.000 de hectare, a anunţat marţi Ministerul Agriculturii.

    Potrivit Ministerului Agriculturii, au fost întocmite procese-verbale de constatare a pagubelor pentru o suprafaţă afectată de secetă de 413.145 de hectare.

    Este vorba de culturi din 34 de judeţe: Alba, Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Ilfov, Iaşi, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui şi Vrancea.

    Sunt afectate culturi de grâu, triticale (206.794 ha), orz, orzoaică, ovăz, secară (33.250 ha), rapiţă (31.714 ha), porumb (74.973 ha), soia (5.213 ha), mazăre (870 ha), floarea soarelui (37.539 ha), plante furajere (7.652 ha) şi alte culturi (8.987 ha).

  • Cum reuşesc doi tineri din România să câştige zeci de mii de euro după ce au investit doar 3.000 de euro

    Povestea Fermei Florin Pomicultorul îşi are începutul în anul 2013, în comuna Priboieni, din judeţul Argeş, pe valea râului Cârcinov, iar cel care îi dă numele este Florin Chiuţă, un agricultor care, alături de Ana Maria Chiuţă, şi-a făcut curaj pentru a transforma pasiunea şi investiţiile în agricultură într-un business căruia îi dedică astăzi tot timpul.

    „Ferma a fost fondată din dorinţa de a oferi prietenilor fructe şi legume naturale, dar şi produse procesate – suc, gem, dulceaţă, sirop, diferite conserve”, povesteşte Florin Chiuţă. El şi Ana Maria Chiuţă au primit în mare parte ajutorul părinţilor, dar şi al prietenilor, pentru a pune pe picioare ferma şi a reuşi să organizeze diversele activităţi pe care le presupune întreţinerea acesteia. Investiţia iniţială a fost de aproximativ 3.000 de euro, îşi aminteşte cel care este astăzi Florin Pomicultorul.

    „Au fost banii necesari pentru material săditor – stoloni de căpşuni şi pomi fructiferi. Am arendat teren din zona noastră, nelucrat, după care am continuat să reinvestim din profit în fiecare an, câte 1.000, 2.000, 10.000 de euro. Astfel, acum avem o fermă modernă de peste două hectare şi utilajele necesare.” După toate aceste investiţii şi extinderi, Ferma Florin Pomicultorul a ajuns să genereze, în 2021, o cifră de afaceri de aproximativ 60.000 de euro şi un profit de 20.000 de euro. Ferma a avut nevoie de trei angajaţi pentru a putea să funcţioneze. „Clienţii noştri sunt persoane fizice, băcănii, hipermarketuri şi prietenii”, spune Florin Chiuţă.

    Ferma Florin Pomicultorul vinde atât fructe în stare proaspătă – prune, vişine, cireşe, căpşuni, mere – cât şi sucuri, siropuri, dulceţuri, gemuri şi compoturi.

    Cea mai mare parte a producţiei este vândută în Bucureşti, dar o anumită cantitate merge şi către clienţii din zona Argeşului. Ferma Florin Pomicultorul vinde atât fructe în stare proaspătă – prune, vişine, cireşe, căpşuni, mere – cât şi sucuri, siropuri, dulceţuri, gemuri şi compoturi. „Ne dorim să continuăm activitatea, să menţinem suprafaţa de teren pe care o avem deja, să menţinem calitatea produselor şi a serviciilor, să dezvoltăm mai mult partea de procesare şi partea de promovare”, spune Florin Chiuţă despre planurile pe care le are mai departe cu brandul şi businessul Florin Pomicultorul.

    În pandemie, afacerea lui a mers surprinzător de bine, spune Florin, mai ales că el şi Ana Maria reuşiseră deja să dezvolte partea de livrare la domiciliu. Mai mult, pe durata celor două luni de lockdown, în primăvara anului 2020, carburantul era foarte ieftin, străzile erau goale, iar maşinile se puteau deplasa foarte uşor. „A fost bine, vânzările au crescut!”, îşi aminteşte Florin Pomicultorul, care se vede însă astăzi în faţa unei alte realităţi, în care contextul economic este mult mai puţin prietenos decât acum doi ani.

    Florin Chiuţă, cofondatorul Fermei Florin Pomicultorul: „Ne dorim să continuăm activitatea, să menţinem suprafaţa de teren pe care o avem deja, să menţinem calitatea produselor şi a serviciilor, să dezvoltăm mai mult partea de procesare şi partea de promovare.“



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Dipit Sauce – brand de sosuri (jud. Bihor)

    Fondator: Maximilian Klosowski

    Investiţie iniţială: 7.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 50.000 de euro

    Prezenţă: naţională


    Ecotis – comercializare de panouri solare (jud. Dâmboviţa)

    Fondator: Dan Păun

    Cifră de afaceri în 2021: circa 1 mil. euro

    Prezenţă: naţională


    Rulotika – producţie de rulote (jud. Hunedoara)

    Fondator: Alexandru Barbu

    Prezenţă: naţională


    Hyrox44 – şcoală de surf (Constanţa)

    Fondator: Bogdan Stăruială

    Prezenţă: Constanţa


    Harmony Villa – unitate de cazare (jud. Hunedoara)

    Fondatori: Robert şi Andreea Bucuroiu

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: Straja, jud. Hunedoara



    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum a reuşit un cuplu de agricultori români să transforme o investiţie de 3.000 de euro într-un business de 60.000 de euro

    Povestea Fermei Florin Pomicultorul îşi are începutul în anul 2013, în comuna Priboieni, din judeţul Argeş, pe valea râului Cârcinov, iar cel care îi dă numele este Florin Chiuţă, un agricultor care, alături de Ana Maria Chiuţă, şi-a făcut curaj pentru a transforma pasiunea şi investiţiile în agricultură într-un business căruia îi dedică astăzi tot timpul.

    „Ferma a fost fondată din dorinţa de a oferi prietenilor fructe şi legume naturale, dar şi produse procesate – suc, gem, dulceaţă, sirop, diferite conserve”, povesteşte Florin Chiuţă. El şi Ana Maria Chiuţă au primit în mare parte ajutorul părinţilor, dar şi al prietenilor, pentru a pune pe picioare ferma şi a reuşi să organizeze diversele activităţi pe care le presupune întreţinerea acesteia. Investiţia iniţială a fost de aproximativ 3.000 de euro, îşi aminteşte cel care este astăzi Florin Pomicultorul.

    „Au fost banii necesari pentru material săditor – stoloni de căpşuni şi pomi fructiferi. Am arendat teren din zona noastră, nelucrat, după care am continuat să reinvestim din profit în fiecare an, câte 1.000, 2.000, 10.000 de euro. Astfel, acum avem o fermă modernă de peste două hectare şi utilajele necesare.” După toate aceste investiţii şi extinderi, Ferma Florin Pomicultorul a ajuns să genereze, în 2021, o cifră de afaceri de aproximativ 60.000 de euro şi un profit de 20.000 de euro. Ferma a avut nevoie de trei angajaţi pentru a putea să funcţioneze. „Clienţii noştri sunt persoane fizice, băcănii, hipermarketuri şi prietenii”, spune Florin Chiuţă.

    Ferma Florin Pomicultorul vinde atât fructe în stare proaspătă – prune, vişine, cireşe, căpşuni, mere – cât şi sucuri, siropuri, dulceţuri, gemuri şi compoturi.

    Cea mai mare parte a producţiei este vândută în Bucureşti, dar o anumită cantitate merge şi către clienţii din zona Argeşului. Ferma Florin Pomicultorul vinde atât fructe în stare proaspătă – prune, vişine, cireşe, căpşuni, mere – cât şi sucuri, siropuri, dulceţuri, gemuri şi compoturi. „Ne dorim să continuăm activitatea, să menţinem suprafaţa de teren pe care o avem deja, să menţinem calitatea produselor şi a serviciilor, să dezvoltăm mai mult partea de procesare şi partea de promovare”, spune Florin Chiuţă despre planurile pe care le are mai departe cu brandul şi businessul Florin Pomicultorul.

    În pandemie, afacerea lui a mers surprinzător de bine, spune Florin, mai ales că el şi Ana Maria reuşiseră deja să dezvolte partea de livrare la domiciliu. Mai mult, pe durata celor două luni de lockdown, în primăvara anului 2020, carburantul era foarte ieftin, străzile erau goale, iar maşinile se puteau deplasa foarte uşor. „A fost bine, vânzările au crescut!”, îşi aminteşte Florin Pomicultorul, care se vede însă astăzi în faţa unei alte realităţi, în care contextul economic este mult mai puţin prietenos decât acum doi ani.

    Florin Chiuţă, cofondatorul Fermei Florin Pomicultorul: „Ne dorim să continuăm activitatea, să menţinem suprafaţa de teren pe care o avem deja, să menţinem calitatea produselor şi a serviciilor, să dezvoltăm mai mult partea de procesare şi partea de promovare.“



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Dipit Sauce – brand de sosuri (jud. Bihor)

    Fondator: Maximilian Klosowski

    Investiţie iniţială: 7.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 50.000 de euro

    Prezenţă: naţională


    Ecotis – comercializare de panouri solare (jud. Dâmboviţa)

    Fondator: Dan Păun

    Cifră de afaceri în 2021: circa 1 mil. euro

    Prezenţă: naţională


    Rulotika – producţie de rulote (jud. Hunedoara)

    Fondator: Alexandru Barbu

    Prezenţă: naţională


    Hyrox44 – şcoală de surf (Constanţa)

    Fondator: Bogdan Stăruială

    Prezenţă: Constanţa


    Harmony Villa – unitate de cazare (jud. Hunedoara)

    Fondatori: Robert şi Andreea Bucuroiu

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: Straja, jud. Hunedoara



    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Gustul dulce-amar al pepenilor româneşti

    Într-o piaţă aparent dulce, cum este cea a pepenilor, situaţia din România îţi lasă, mai degrabă, un gust amar. Valoarea importurilor de pepeni este de 24 de ori mai mare decât valoarea exporturilor, deşi la nivel naţional a fost de nenumărate ori vehiculată sitagma „pepenele de Dăbuleni – brand de ţară”. În ultimii ani, în rândul populaţiei din România s-a remarcat o creştere a consumului mediu anual de pepeni, însă în alte ţări producţia românească este absentă nemotivat. Acum, un grup de producători speră să schimbe macazul.

     

    Pe plan local sunt două bazine mari în care se produc pepeni, celebrul bazin Dăbuleni (jud. Dolj), urmat de Gheorghe Doja (jud. Ialomiţa), şi care deţin o treime din suprafaţa cultivată cu pepeni a ţării. Recent, în Gheorghe Doja a apărut prima cooperativă agricolă formată din producători de pepeni – Bostănăria. Care este povestea oamenilor din spatele noului proiect şi ce planuri au pentru viitor? „Cooperativa a luat fiinţă în 2021, iar acesta este primul an în care producem şi desfacem pepeni în această formulă. Avem 65 de hectare cultivate cu pepeni şi nouă soiuri, iar pe 10% din suprafaţă avem pepene galben. Încercăm să reintroducem în consum pepenele verde cu miez galben. (…) Am început desfacerea producţiei în Mega Image şi în Carrefour, iar pentru Carrefour facem şi marca privată a retailerului”, a spus Adrian Racoviţă, director general al companiei Microfruits, unul dintre membrii cooperativei agricole Bostănăria.  Cooperativa agricolă Bostănăria este formată din persoanele fizice şi juridice Boitoş Andrei Iulian Întreprindere Individuală, Boitoş Vasile, Microfruits, Radu Nicoleta Întreprindere Individuală şi Radu Viorel Întreprindere Individuală, potrivit Confidas.ro, platformă de analiză finaciară a companiilor.


    „Cred că este un model naţional şi sper să se adune producătorii de pepeni în cooperativă. În Grecia, de exemplu, producători individuali sunt arondaţi unor centre de sortare, ambalare şi desfacere. Odată cu asocierea avem beneficiul accesării fondurilor europene. Ne propunem pe termen mediu şi lung să accesăm fonduri europene, deoarece cooperativele sunt puternic susţinute în viitoarea perioadă prin noul Plan Naţional Strategic.”

    Andrei Boitoş, preşedintele cooperativei agricole Bostănăria

     


    Cooperativa agricolă Bostănăria din Gheorghe Doja (jud. Ialomiţa), formată din patru producători de pepeni şi un comerciant de fructe şi legume, vrea să desfacă majoritatea producţiei exclusiv în retail, dar ia în calcul şi piaţa externă, pentru 10% din marfa din acest an. Compania îşi propune să producă 4.000 de tone, din care 3.400 de tone de pepene verde, 300 de tone de pepene negru, 270 de tone de pepene fără seminţe şi 40 de tone de pepene galben. „Focusul nostru este pe piaţa internă, dar nu numai. Vrem să ajungem în majoritatea magazinelor retailerilor, dar şi pe piaţa internaţională. De anul acesta încercăm să ajungem pe pieţe internaţionale, concentrându-ne pe pieţele din vestul Europei”, a spus Andrei Boitoş, preşedintele cooperativei agricole Bostănăria. Racoviţă a completat că au solicitări de la o parte din partenerii externi pentru a exporta pepeni. De asemenea, retailerii străini vor trimite marfa în alte ţări în care are prezenţă grupul mamă. În vizorul fermierilor din Ialomiţa ca pieţe de desfacere pentru acest an sunt Olanda, Marea Britanie, ţările nordice, Austria, Germania şi Polonia.

    „Anul acesta ne propunem să exportăm 10% din producţie”, a precizat Adrian Racoviţă. Fermierii din Gheorghe Doja din cooperativa Bostănăria au peste 20 de ani de experienţă în cultivarea pepenilor verzi şi a altor legume, care au în total 230 de hectare de teren arabil în vecinătatea lacului Fundata din judeţul Ialomiţa. Dintre acestea, în prezent 65 de hectare sunt cultivate cu pepeni. La nivelul întregului bazin Gheorghe Doja, sunt circa 1.000 de hectare cultivate cu pepeni, fiind a doua zonă în care se produc pepeni după suprfaţa cultivată. Cei mai mulţi pepeni sunt produşi la Dăbuleni, unde suprafaţa este în jur de 2.000 de hectare, iar producţia este de 60 de tone/hectar, potrivit lui Petre Stoica, un fermier din Dăbuleni care cultivă 20 de hectare cu legume, iar pe aproape jumătate din suprafaţă are pepeni. Astfel, dacă la nivel de România în acest an a fost cultivată o suprafaţă de aproximativ 10.000 de hectare cu pepeni, cele două bazine deţin 30% din aceasta, potrivit calculelor Business Magazin pe baza datelor din piaţă. Din suprafaţa totală, 4.000 de hectare sunt reprezentate de gospodăriile individuale, astfel că producţia nu intră în circuitul economic. 


    „Scăderea suprafeţelor a avut loc pentru că forţa de muncă este din ce în ce mai puţină, avem o foarte slabă organizare şi promovare, iar în sezon preţurile nu acoperă nici costurile de producţie. Costurile noastre cu producţia de pepeni sunt peste costurile de producţie şi transport din Grecia în România. Investiţia este de 35.000- 37.000 lei/hectar.”

    Adrian Racoviţă, director general al companiei Microfruits, unul dintre membrii cooperativei agricole Bostănăria

     


    În ultimii doi ani a scăzut suprafaţa cultivată cu pepeni din România, iar în 2021 ajunsese la 13.000 de hectare, faţă de 22.000 de hectare în 2019, arată datele de la INS. „Scăderea suprafeţelor a avut loc pentru că forţa de muncă este din ce în ce mai puţină, avem o foarte slabă organizare şi promovare, iar în sezon preţurile nu acoperă nici costurile de producţie. Costurile noastre cu producţia de pepeni sunt peste costurile de producţie şi transport din Grecia în România. Investiţia este de 35.000- 37.000 lei/hectar”, a explicat Adrian Racoviţă.

    Totuşi, antreprenorul a subliniat că este un trend ascendent pe piaţa de pepeni fără sămânţă, atât la nivel de consum, cât şi la nivelul suprafeţei cultivate.Astfel, producţia realizată anul trecut a fost de 382.000 de tone, faţă de 519.000 de tone în 2019, fiind diminuată cu 35%, conform datelor de la INS. În acelaşi timp, importurile de pepeni (inclusiv pepeni verzi) şi papaya au crescut cu 55% în 2021 faţă de 2019 şi cu 14% faţă de anul precedent, ajungând la 24 de milioane de euro. Exporturile de pepeni au fost insignifiante în comparaţie cu importurile, de doar 1 milion de euro în 2021, potrivit sursei citate anterior. Consumul de pepeni este de 23 kg/cap de locuitor, ceea ce înseamnă circa 440.000 tone la nivel de ţară, iar reprezentanţii cooperativei Bostănăria cred că România va produce în acest an circa 320.000 de tone. În plus, o parte din producţia de sezon este aruncată la gunoi, pentru că este perisabilă şi consumatorii români nu pot absorbi în trei luni cât într-un an, astfel că iarna ne confruntăm cu importuri mari de pepeni. „În următorii 3-5 ani ne propunem să cultivăm 150 de hectare de pepeni, să creştem exportul anul viitor spre 20%, să mărim sezonul pepenilor la raft, astfel încât să livrăm din luna mai până în luna septembrie.

    Există cerere la nivel european şi global pentru pepeni”, a mai spus Racoviţă. Construirea unor sere este următorul obiectiv pentru a putea produce tot anul. „Dorim să realizăm acest lucru într-un mod în care aportul de energie să se bazeze pe soluţii verzi şi deşeurile să poată fi reutilizate.” Anul acesta, compania a iniţiat construirea unui depozit, care până la finalul anului ar trebui să fie complet utilat. Valoarea investiţiei este de 150.000 euro, din surse proprii, a mai spus Racoviţă. Pentru primul an de activitate, cooperativa agricolă Bostănăria şi-a propus să realizeze o cifră de afaceri de 4 milioane de lei, din care 40-45% să fie profit, şi să devină lideri în zonă. În România sunt circa 4.000 de cooperative, însă asocierea exclusivă a producătorilor de pepeni nu exista până în prezent. „Cred că este un model naţional şi sper să se adune producătorii de pepeni în cooperativă. În Grecia, de exemplu, producători individuali sunt arondaţi unor centre de sortare, ambalare şi desfacere. Odată cu asocierea avem beneficiul accesării fondurilor europene. Ne propunem pe termen mediu şi lung să accesăm fonduri europene, deoarece cooperativele sunt puternic susţinute în viitaorea perioadă prin noul Plan Naţional Strategic”, a completat Andrei Boitoş. La nivel mondial, China este cel mai mare producător de pepene verde din lume, cu o producţie anuală de 60 mil. tone. România se află pe locul 27 în lume şi pe locul 4 în Europa. Pe categoria „pepene galben”, tot China deţine prima poziţie, cu o producţie de 13,8 mil. tone. România se află pe locul 34 în lume şi pe locul 7 în Europa. La nivelul anului 2020, Europa a avut o producţie totală de 7,4 milioane de tone de pepene, din care 5,6 mil. tone au fost pepene verde şi 1,8 milioane, pepene galben.

  • Ciucă: avem suficient grâu, la proumb si floarea soarelui nu există motiv de îngrijorare

    Premierul Nicolae Ciucă a anunţat că România are suficient grâu pentru consumul propriu şi pentru export, dar şi cantităţile necesare de porumb şi floarea soarelui.

    Declaraţiile au fost făcute joi, în cadrul unei conferinţe de presă.

    „Culturile de toamnă se recoltează acum şi din analiza care s-a făcut avem suficient grâu pentru consumul propriu, pentru insămânţat şi pentru celelalte activităţi la care se foloseşte, dar şi pentru exportat”, a explicat premierul Nicolae Ciucă.

    Prim-ministrul a dat asigurări că stocuri există şi în ceea ce priveşte porumbul şi floarea soarelui.

    „La porumb si floarea soarelui nu există motiv de îngrijorare, avem rezerve”, a precizat Ciucă.

    Culturile din România sunt afectate de seceta gravă, iar în lume este pe cale să izbucnească o criză alimentară mondială din cauza războiului din Ucraina.

  • O veste îngrijorătoare: Fermierii din Ucraina vor semăna cu până la două treimi mai puţin grâu în cazul în care Rusia va continua să blocheze principala rută de export pentru cerealele ţării

    Fermierii ucraineni vor semăna cu până la două treimi mai puţin grâu în cursul acestui an dacă principala rută de export a ţării va fi în continuare blocată, prelungind criza alimentară mondială, a prezis ministrul ucrainean al agriculturii, conform Financial Times.

    Mykola Solskyi a declarat că fermierii se vor confrunta cu o criză financiară dacă blocada rusă de la Marea Neagră nu va fi ridicată. Mulţi dintre ei nu ar avea banii necesari pentru a plăti seminţele, îngrăşămintele, erbicidele şi combustibilul pentru grâul de iarnă şi ar cultiva în schimb rapiţă, care nu este folosită în producţia de cereale sau pâine, dar care are un preţ mai mare şi un randament mai mic, ceea ce înseamnă că ar fi mai puţin de transportat.

    Blocada Rusiei la Marea Neagră a afectat exporturile de cereale ale Ucrainei, ceea ce a dus la creşterea preţurilor la alimente şi a făcut ca unele ţări mai sărace din Orientul Mijlociu şi Africa să se lupte pentru a-şi asigura grâul. Cunoscută ca fiind grânarul Europei, Ucraina a produs anul trecut o cantitate record de 33 de milioane de tone de cereale şi, înainte de invazie, departamentul de agricultură al SUA preconiza că va exporta 24 de milioane de tone în 2022, aproape la fel ca SUA. Este al cincilea exportator de grâu din lume şi reprezintă 80% din importurile Libanului, fiind un furnizor important pentru ţări precum Somalia, Siria şi Libia.

    Într-un interviu acordat Financial Times, Solskyi a declarat că o blocadă prelungită i-ar priva pe fermieri de fluxuri de numerar şi ar “rupe ciclul financiar” al agriculturii din Ucraina, ceea ce ar duce la noi scăderi mari ale exporturilor.

    “Fermierii vor reduce însămânţările de iarnă de grâu şi orz de la 30 la 60%”, a spus el.

    Ucraina se află în discuţii cu Rusia pentru un acord privind reluarea exporturilor de alimente prin Marea Neagră. Dar dacă porturile ucrainene vor rămâne închise în primăvara viitoare, Solskyi a declarat că fermierii vor “reduce dramatic” semănatul porumbului şi vor cultiva în schimb soia şi floarea soarelui, tot din cauza randamentelor mai mici şi a preţurilor mai mari. Producţia mai mică de grâu şi porumb în 2023 ar prelungi criza de cereale la nivel mondial şi ar împinge în sus preţurile alimentelor pentru mai mult timp.

    Războiul din Rusia a avut un impact puternic asupra agriculturii din Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale şi ulei comestibil. Fermierii s-au luptat cu lipsa forţei de muncă şi a camioanelor, cu muniţia neexplodată şi cu minele de pe câmpurile lor, precum şi cu preţurile mai mari la îngrăşăminte, erbicide şi combustibil.

    Dar cea mai mare problemă este imposibilitatea de a exporta pe mare din cauza blocadei Mării Negre. Ţara a exportat 54 de milioane de tone de cereale din cele 106 milioane de tone recoltate anul trecut, potrivit Asociaţiei Ucrainene a Cerealelor.

    Exporturile pe calea ferată sunt limitate, deoarece Ucraina şi vecinii săi din UE folosesc ecartamente diferite şi există puţine instalaţii de transbordare. Rutele alternative pe şosea şi barje pe Dunăre reprezintă o fracţiune din transporturile maritime normale, care anul trecut au fost de 6-7 milioane de tone pe lună. Aproximativ 20 de milioane de tone de cereale ucrainene sunt blocate în depozite.

    Multe ţări se luptă cu o scădere a importurilor de grâu. Fondatorul BlackRock, Larry Fink, a declarat săptămâna trecută pentru FT că ramificaţiile “geopolitice” ale inflaţiei alimentare au fost subestimate de investitori.

    Solskyi s-a arătat optimist în legătură cu recolta din acest an, în ciuda faptului că forţele ruseşti ocupă aproximativ 30-40% din terenurile agricole ucrainene, în timp ce fermierii din apropierea liniei frontului sunt puşi în pericol de lupte, artileria rusă provocând incendii în câmpurile de grâu uscate.

    Deşi doar 75% din terenul arabil al Ucrainei a fost însămânţat în acest an, guvernul se aşteaptă ca recolta arabilă totală să fie cu 10% mai mare decât cea prognozată în urmă cu câteva luni, la 60 de milioane de tone în loc de 55 de milioane de tone, datorită condiţiilor bune de creştere.

    Lipsa de depozitare nu este o problemă critică, a spus el, deoarece fermierii pot folosi tuburi lungi de plastic pentru însilozare, pentru a depozita cereale. Dar lipsa vânzărilor la export i-ar putea paraliza financiar. Ucraina are câteva întreprinderi agricole foarte mari, dar 70% din culturile sale sunt cultivate în ferme de dimensiuni medii, a spus el.

    Kievul ar trebui să intervină cu subvenţii pentru fermieri. “În cel mai rău caz, guvernul ar trebui să deschidă robinetele de finanţare”, a spus el.

    Solskyi a declarat că forţele de ocupaţie continuă să fure cantităţi mari de cereale de la fermierii din teritoriile capturate de când Moscova a lansat invazia la scară largă în februarie.

    Oficialii ucraineni au declarat că au fost jefuite 500.000 de tone de cereale, dar Solskyi a declarat că cifra reală este probabil să fie mult mai mare, deoarece fermierii din zonele din sudul Ucrainei controlate de Rusia au recoltat deja câteva milioane de tone.

    Guvernul ucrainean a continuat să urmărească transporturile suspecte şi să alerteze guvernele ţărilor de destinaţie “în cazul în care avem îndoieli” cu privire la originea cerealelor.

    Dar el a spus că grâul ucrainean era, de asemenea, transportat în Rusia pentru a fi transformat în făină şi hrană pentru animale, un flux care era imposibil de urmărit.

    Kievul a acuzat Siria, aliatul Rusiei, că face comerţ cu grâne ucrainene furate. El a sugerat că Siria nu va avea acces la exporturile de cereale ale Ucrainei ca pedeapsă atunci când conflictul va fi rezolvat.

    “Vom trage nişte concluzii cu privire la politica noastră comercială pentru grâu şi porumb în viitor”, a spus el.

  • Petre Daea: În unele zone culturile agricole sunt compromise total. Ce spune de starea de calamitate

    Întrebat despre situaţia creată de secetă în România, Petre Daea a spus, marţi, la Antena 3, că situaţia ar fi fost cu totul diferită dacă România ar fi avut un sistem de irigaţii, în zonele irigabile, „pentru că nu putem iriga toată ţara”. În unele zone, cum este Buzăul, „e numai praf”, culturile agricole fiind compromise total.

    „Da (situaţia ar fi fost alta dacă aveam sistem de irigaţie – n.r.), în suprafeţele posibile de irigat. Că România nu poate să irige întreaga suprafaţă a ţării. Este un regret al nostru – şi în primul rând al meu, pe care l-am consemnat la faţa locului văzând pierderile de cultură şi, evident, chinurile pe care le au fermierii – în condiţiile în care, în acest moment dificil, s-au îndreptat asupra lor şi condiţiile climatice şi scumpirea inputurilor din agricultură”, a spus ministrul Agriculturii.

    Petre Daea a spus că mulţi dintre fermierii afectaţi de secetă i-au cerut să schimbe destinaţia culturilor.

    „Lucrurile sunt mai grele la culturile prăşitoare. Sunt parcele şi parcele, sunt culturi şi culturi, sunt zone şi zone. Acolo unde precipitaţiile au căzut şi unde au putut fermierii să aducă apa prin mijloacele lor pe care le-au putut realiza de-a lungul vremii, având o sursă de apă, lucrurile sunt bune. Acolo, însă, unde nu au căzut precipitaţii, avem pierderi de cultură care înseamnă şi compromiterea totală a unor suprafeţe. Am fost acolo la orele 12 noaptea, la Buzău. Mă întreba cineva ce caut eu noaptea? Păi nu mi-a ajuns ziua, că mă duceam ziua. (…) Acolo e numai praf. Noaptea, de regulă, găseşti o rouă în cultură. Acolo nu exista. Porumbul a murit. Şi fermierii mi-au cerut următorul lucru: <Domnule ministru, se mai face porumbul?>. <Nu!>. <Daţi-ne voie să îi schimbăm destinaţia pentru că ne trebuie – pe de o parte – furaje şi iată că folosim masa vegetativă care o avem, pe de altă parte, ne eliberăm şi noi terenurile pentru a pregăti cultura următoare”, a povestit Daea.

    Ministrul Daea a spus că va scoate toată această situaţie „la lumină”: „Altfel nu veneam. Scot la lumină ceea ce pot să scot. Nu ştiu care este procentul, dar, o scot la lumină. Eu nu pot să cresc producţia, eu trebuie să leg anii agricoli. Este un mare pericol în acest moment când nu ai prima cultură din care să obţii venit”.

    Petre Daea nu a răsouns în mod concret dacă va decreta stare de calamitate în România.

    „Inginerul Daea constată existenţa unui factor care determină calamitarea producţiei, motiv pentru care am intrat în tiparul legal, pentru că îl avem, pentru a constata la faţa locului prin comisiile create de către prefect prin ordinul prefectului, stabilindu-se concret la faţa locului ce cultură este, ce suprafaţă şi care este gradul de afectare. Şi aici avem 3 praguri: avem situaţiile în care culturile nu sunt afectate sau sunt afectate puţin, dar nu este într-un procent mai mare de 50% sau sunt situaţii în care acele culturi sunt afectate într-un procent mai mare şi sunt situaţii – astea ne interesează – când culturile sunt distruse pur şi simplu.”, a spus Daea.