BusinessMagazin

Tag: AFP

  • Amazon va înfiinţa în 2016 mii de locuri de muncă în Europa, inclusiv în România

    Amazon va înfiinţa în 2016 mii de locuri de muncă în Europa, inclusiv în România, concomitent cu dezvoltarea serviciilor de livrare a alimentelor Pantry şi Fresh, relatează AFP.

    Multe dintre aceste posturi, dintre care 2.500 vor fi în Marea Britanie, vor ajuta la extinderea reţelei europene, precum şi la concentrarea pe operaţiunile de cercetare şi dezvoltare din UE.

    Noile roluri vor contribui şi la îmbunătăţirea infrastructurii de sprijin a operaţiunilor de cloud-computing.

    În 2015, Amazon a înfiinţat 10.000 de locuri de muncă în Europa, prin cea mai mare campanie de recrutări din istoria companiei, numărul total al angajaţilor depăşind 40.000.

    “Asistăm la o cerere mai mare ca niciodată din partea clienţilor din Europa, şi vedem multe oportunităţi pentru afacerile Amazon”, a declarat Xavier Garambois, vicepreşedintele Amazon EU Retail.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Câţi bani vrea ANAF să ia pe bunurile confiscate de la Dan Voiculescu

    Rapoartele de evaluare au vizat mai multe bunuri, precum un teren intravilan în suprafaţă de 29.000 de metri patraţi, un teren intravilan şi o clădire în suprafaţă de 4.500 de metri pătraţi, un teren intravilan şi o clădire în suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi, toate situate pe strada Gârlei în Bucureşti, dar şi un teren intravilan şi o clădire în suprafaţă de aproape 4.000 de metri pătraţi, situate pe şoseaua Bucureşti – Ploieşti.

    La finalizarea analizei, Comisia de evaluare a procedat la corectarea în plus a valorilor cuprinse în raport, ajungându-se astfel la valoarea totală de 31.567.360 RON.

    Informaţiile au fost publicate de ANAF pe site-ul propriu, iar rapoartele finale urmează să fie înaintate către MFP care are calitatea de proprietar al acestor bunuri, notează un comunicat de presă al ANAF.

  • Descoperire uimitoare în solurile îngheţate din Siberia: ”gigantul” pe care cercetătorii l-au trezit la viaţă

    Oamenii de ştiinţă care făceau explorări de mare adâncime în această zonă a globului, au avut o surpriză care ar putea sta ca uşurinţă la baza scenariului unui film de succes de la Hollywood.

    Descoperire uimitoare în solurile îngheţate din Siberia: ”gigantul” pe care cercetătorii l-au trezit la viaţă

     

  • COMENTARIU AFP: Premierul, ultimul “trofeu” al luptei anticorupţie din România

    Premierul român Victor Ponta, acuzat de fals, conflict de interese şi spălare de bani, este ultimul oficial de rang înalt din România care cade în ultimele luni în plasa temutului parchet anticorupţie (DNA), comentează AFP.
     
    Ponta este suspectat de “17 infracţiuni de fals în înscrisuri, de complicitate la evaziune fiscală spălare de bani”, pentru fapte care datează din 2007-2011, în timp ce era avocat, apoi deputat social-democrat, a precizat DNA într-un comunicat, anunţând vineri lansarea unei proceduri penale împotriva sa.
     

  • Un avion de pasageri al companiei Germanwings s-a prăbuşit în Franţa. Aeronava avea 142 de pasageri şi 6 membri ai echipajului la bord

    Un avion Airbus A320 al companiei Germanwings s-a prăbuşit marţi în regiunea Barcelonnette, în sud-estul Franţei, relatează Le Figaro în ediţia electronică. Direcţia Generală a Aviaţiei Civile (DGAC) şi jandarmeria franceză au confirmat prăbuşirea aparatului de zbor.

    Avionul aparţine companiei germane Germanwings.Potrivit postului France TV, avionul decolase de la Barcelona (Spania) şi se deplasa către Dusseldorf (Germania). Aparatul de zbor, care avea la bord 142 de pasageri şi şase membri ai echipajului, s-a prăbuşit în apropierea localităţii Prads-Haute-Bléone (Alpes-de-Haute-Provence).

    Potrivit airfleets.net, avionul avea 24 de ani vechime şi se afla în flota Lufthansa din 1991.

    Două elicoptere ale jandarmeriei franceze au fost trimise în zona în care s-a prăbuşit avionul.

    Potrivit contului de twitter al AFP, preşedintele francez Francois Hollande a declarat că nu sunt sperante să fie găsiţi supraieţuitori.

    Compania Germanwings este o subsidiară a Lufthansa, notează BBC.

    Citeşte şi: Lufthansa a urcat pe locul al treilea în topul transportatorilor aerieni din România. Low-cost-ul Germanwings, un eşec

    Navigaţia aeriană ne-a informat privind pierderea de pe radio/radar a unui zbor al companiei Germanwings GW18G”, a precizat DGAC. “Zborul s-a declarat în stare de alertă la ora locală 10.47 (11.47, ora României), în apropiere de Barcelonnette”, a adăugat sursa citată.

    Ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, va ajunge la locul prăbuşirii în “una sau două ore”, a anunţat premierul Manuel Valls.

    La rândul său, preşedintele francez, Francois Hollande, a declarat că cel mai probabil nu există supravieţuitori în urma prăbuşirii avionului Airbus A320 al companiei Germanwings, relatează Le Parisien, în ediţia electronică.

    Hollande: Cel mai probabil nu sunt supravieţuitori în accidentul din Franţa

    Citeşte şi: Lufthansa vânează corporatiştii din avion că să le furnizeze oferte personalizate

    “Condiţiile accidentului nu sunt încă elucidate (…) Ele sugerează că nu va fi niciun supravieţuior”, a declarat preşedintele francez.

    Hollande a adăugat, de asemenea, că pentru moment nu sunt cunoscute identităţile victimelor. “Nu cunoaştem încă identităţile victimelor. Tocmai s-a constituit o celulă de criză”, a adăugat el.

    Airbus A320 sunt avioane bimotoare de pasageri, de diametru standard (cu un singur culoar), scurt/mediu-curier construite de Airbus. Aparatul are patru modele, în funcţie de autonomia de zbor şi de capacitate, A318, A319, A320, A321. Intrat în serviciu în 1988, a fost primul avion de pasageri cu comenzi de zbor digitale fly-by-wire şi este cel mai popular model comercializat de Airbus existând peste 5000 de comenzi, din care peste 3000 de avioane au fost livrate şi sunt operaţionale. Avionul a fost gândit pentru a înlocui modelele Boeing 727 şi pentru a fi concurent modelelor Boeing 737 şi Douglas DC-9 (inclusiv McDonnell Douglas MD-80).

  • Serviciul Google News se închide în Spania. Google trebuie să dea bani companiilor media dacă mai vrea să preia conţinut

    “În mod trist, ca o consecinţă a unei noi legi spaniole, va trebui să închidem în curând Google News în Spania”, a declarat Richard Gingras, directorul Google News, într-un mesaj publicat pe unul dintre blogurile oficiale ale grupului american, transmite Mediafax.

    “Această nouă legislaţie obligă fiecare publicaţie spaniolă să fie plătită de servicii precum Google News, atunci când aceste servicii publică chiar şi pasaje foarte mici. Întrucât Google News nu câştigă bani (pentru că nu publicăm reclame pe site), această nouă abordare pur şi simplu nu este sustenabilă”, a adăugat el.

    Grupul american a decis în consecinţă să îşi închidă serviciul înainte de intrarea în vigoare a acestor noi dispoziţii, în luna ianuarie.

    Măsura se înscrie în cadrul unei noi legi privind proprietatea intelectuală adoptată la sfârşitul lunii octombrie de Parlamentul spaniol.

    Închiderea serviciului Google News în Spania nu reprezintă o surpriză, în contextul în care Google anunţase deja că va proceda astfel, încă din timpul discutării noii proceduri legislative.

    Grupul american anunţase în acea perioadă că site-urile sale ajută editorii de presă să îşi crească audienţa. Google a reafirmat acest argument şi miercuri.

    Google este criticat de editorii de presă din mai multe ţări europene, care îl acuză că abuzează de poziţia sa dominantă şi îi cer să plătească pentru a putea să le folosească conţinuturile.

  • Kievul afirmă că zeci de tancuri, echipamente şi trupe din Rusia au intrat în estul Ucrainei

    În total, “32 de tancuri, 16 obuziere şi 30 de camioane militare Kamaz, precum şi trupe au intrat în Ucraina din Rusia” şi se îndreptau spre oraşul Krasnîi Luci, din regiunea rebelă Lugansk, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene Andrei Lisenko.

    Un alt convoi de camioane care transporta trei staţii radio a trecut frontiera pe la postul de control Izvarin, aflat sub controlul separatiştilor, a adăugat el.

    Lisenko a declarat de asemenea că “cinci soldaţi au fost ucişi şi alţi 16 (…) răniţi în ultimele 24 de ore”.

    Autorităţile ucrainene au anunţat anterior că 15 civili şi şapte paraşutişti ucraineni au fost răniţi în ultimele 24 de ore în estul separatist.

    Cincisprezece civili au fost răniţi de schije de obuze în timpul luptelor desfăşurate joi la Doneţk, în districtele Kievski şi Kuibişevski, situate în apropierea aeroportului din oraş, a informat vineri Primăria.

    În regiunea vecină Lugansk, şapte paraşutişti au fost răniţi după explozia unei mine în apropierea satului Sokilniki, la 30 de kilometri nord-vest de Lugansk.

    Situaţia din teren s-a agravat după alegerile organizate duminică de separatişti, recunoscute de Moscova, dar care constituie un obstacol pentru procesul de pace, potrivit Kievului şi occidentalilor.

  • Grupul eurofob al lui Nigel Farage din Parlamentul European a fost dizolvat

    “Eurodeputata letonă Iveta Grigule a părăsit EFDD, care nu mai are astfel reprezentanţi provenind din şapte state membre şi este, deci, declarat dizolvat astăzi (joi)”, a anunţat Jaume Duch, un purtător de cuvânt al PE, într-un mesaj postat pe Twitter.

    Dizolvarea are loc cu o săptămână înainte de votul de învestire a noii Comisii Europene (CE) conduse de către Jean-Claude Juncker, şi va fi foarte remarcată în cursul sesiunii plenare, deoarece Nigel Farage şi aliaţii săi vor fi nevoiţi să se aşeze alături de aleşii Frontului Naţional (FN, extremă-dreapta) în băncile eurodeputaţilor neînscrişi şi să împartă cu ei timpul luărilor de cuvânt care le este rezervat, a subliniat o sursă parlamentară.

    Un orator puternic, Farage s-a dovedit deosebit de critic faţă de Juncker în cursul dezbaterii dinaintea votului de confirmare a nominalizării acestuia la conducerea CE, în iulie.

    Marele învingător în alegerile europene din Marea Britanie, Farage a reuşit să aibă un grup parlamentar doar în primele două sesiuni – în iulie şi septembrie -, o perioadă “foarte scurtă, dar nu (este) surprinzător”, a confirmat altă sursă parlamentară.

    “Prima înfrângere a euroscepticilor! Grupul EFDD dispare după plecarea letone Iveta Grigule”, a comentat pe contul de Twitter grupul Partidului Popular European (PPE, conservator) condus de către germanul Manfred Weber.

    Grupul EFDD a fost înfiinţat, după alegerile europene din mai, de către o alianţă între cei 24 de aleşi Ukip conduşi de Farage şi cei 17 aleşi ai Mişcării Cinci Stele (M5S) a eurofobului Beppe Grillo, cu sprijinul disidentei FN Joelle Bergeron, a doi eurodeputaţi din cadrul Partidului Democraţilor Suedezi, deputatei letone Iveta Grigule din Uniunea Ţăranilor, unei deputate din Partidul Ordine şi Justiţie din Lituania şi unui deputat din cadrul Partidului Cetăţenilor Liberi din Cehia.

    Constituirea unui grup politic impune prezenţa unor eurodeputaţi din cel puţin şapte state membre UE, ceea ce FN nu a reuşit să obţină. Farage a reuşit să creeze grupul chiar înainte de termen, mulţumită aderării disidentei FN şi a lui Grigule.

  • Grupul eurofob al lui Nigel Farage din Parlamentul European a fost dizolvat

    “Eurodeputata letonă Iveta Grigule a părăsit EFDD, care nu mai are astfel reprezentanţi provenind din şapte state membre şi este, deci, declarat dizolvat astăzi (joi)”, a anunţat Jaume Duch, un purtător de cuvânt al PE, într-un mesaj postat pe Twitter.

    Dizolvarea are loc cu o săptămână înainte de votul de învestire a noii Comisii Europene (CE) conduse de către Jean-Claude Juncker, şi va fi foarte remarcată în cursul sesiunii plenare, deoarece Nigel Farage şi aliaţii săi vor fi nevoiţi să se aşeze alături de aleşii Frontului Naţional (FN, extremă-dreapta) în băncile eurodeputaţilor neînscrişi şi să împartă cu ei timpul luărilor de cuvânt care le este rezervat, a subliniat o sursă parlamentară.

    Un orator puternic, Farage s-a dovedit deosebit de critic faţă de Juncker în cursul dezbaterii dinaintea votului de confirmare a nominalizării acestuia la conducerea CE, în iulie.

    Marele învingător în alegerile europene din Marea Britanie, Farage a reuşit să aibă un grup parlamentar doar în primele două sesiuni – în iulie şi septembrie -, o perioadă “foarte scurtă, dar nu (este) surprinzător”, a confirmat altă sursă parlamentară.

    “Prima înfrângere a euroscepticilor! Grupul EFDD dispare după plecarea letone Iveta Grigule”, a comentat pe contul de Twitter grupul Partidului Popular European (PPE, conservator) condus de către germanul Manfred Weber.

    Grupul EFDD a fost înfiinţat, după alegerile europene din mai, de către o alianţă între cei 24 de aleşi Ukip conduşi de Farage şi cei 17 aleşi ai Mişcării Cinci Stele (M5S) a eurofobului Beppe Grillo, cu sprijinul disidentei FN Joelle Bergeron, a doi eurodeputaţi din cadrul Partidului Democraţilor Suedezi, deputatei letone Iveta Grigule din Uniunea Ţăranilor, unei deputate din Partidul Ordine şi Justiţie din Lituania şi unui deputat din cadrul Partidului Cetăţenilor Liberi din Cehia.

    Constituirea unui grup politic impune prezenţa unor eurodeputaţi din cel puţin şapte state membre UE, ceea ce FN nu a reuşit să obţină. Farage a reuşit să creeze grupul chiar înainte de termen, mulţumită aderării disidentei FN şi a lui Grigule.

  • China a blocat site-ul BBC, după relatările cu privire la manifestaţiile din Hong Kong

    Este pentru prima oară când site-ul grupului media britanic este în totalitate blocat în China, din decembrie 2010, când nu a putut fi accesat mai multe zile, atât în timpul, cât şi după ceremonia de atribuire a Premiului Nobel pentru Pace disidentului chinez Liu Xiaobo, relatează AFP.

    La rândul său, versiunea în limba chineză a site-ului BBC este blocată total de la momentul lansării, în 1999, cu o scurtă perioadă de funcţionare de câteva luni, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Beijing, din 2008.

    “Ne confruntăm cu o înăsprire a cenzurii în China”, a comentat, miercuri, într-un mesaj postat pe Twitter, directorul biroului BBC pentru regiunea Asia, Jo Floto, cu sediul la Beijing.

    Autorităţile chineze au mai impus deja “un ecran negru (postului de televiziune) BBC World, în momentul în care erau difuzate reportaje cu privire la Hong Kong”, a adăugat el.

    În condiţiile în care Beijingul a impus o cenzură drastică pe Internet, site-urile mai multor ziare străine nu pot fi accesate, cazuri asemănătoare fiind semnalate şi în ceea ce priveşte reţelele sociale Twitter, Facebook şi, de la declanşarea manifestaţiilor prodemocraţie din Hong Kong, platforma de fotografii Instagram.

    De altfel, site-urile cotidianului The New York Times şi al agenţiei Bloomberg au fost blocate în 2012, după publicarea unor anchete cu privire la averea fostului premier Wen Jiabao şi a actualului preşedinte Xi Jinping.

    Dispariţia totală a BBC din mediul online chinez intervine în condiţiile în care site-ul a difuzat miercuri dimineaţă o înregistrare video în care poliţişti din Hong Kong sunt surprinşi în momentul în care lovesc violent un manifestant cu mâinile încătuşate, imagini care au provocat indignare în fosta colonie britanică.

    În schimb, site-ul postului CNN putea fi în continuare accesat miercuri în China continentală.