BusinessMagazin

Tag: adoptare

  • Croaţii se îndreaptă hotărâţi spre obiectivul zona euro în 2023, un drum pe care intră şi România, cât şi Bulgaria

    Croaţia ar putea intra în zona euro chiar din ianuarie 2023, spune Boris Vujcic, guvernatorul băncii centrale, pentru ziarul croat Vecernji List, citat de Bloomberg.

    Declaraţia lui Vujcic vine la o zi după ce Croaţia a trimis oficial scrisoarea de intenţie pentru intrarea în „anti-camera” zonei euro – cunoscută drept ERM-2 – reprezentând o perioadă de doi ani în care ţările ce vor să adopte moneda unică trebuie să îşi alinieze anumite aspecte ce ţin de convergenţă.

    „Această ambiţie pleacă de la premisa că până atunci Croaţia va reuşi să atingă un nivel satisfăcător de convergenţă. Nu există date fixe încă, trebuie să o luăm pas cu pas”, spune Vujcic.

    Pe lângă Croaţia, atât România cât şi Bulgaria vor să adopte moneda unică.

    Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat săptămâna aceasta că, în acest mandat, Banca Naţională a României va atinge obiectivul de aderare a României la zona euro.

    „Vă încredinţăm că în perioada în care vom îndeplini mandatul pe care Parlamentul României ni-l va încredinţa, vom duce la îndeplinire un program care se bazează în primul rând pe aplicarea legii care dirijează activitatea Băncii Centrale a Romîniei, pe îndeplinirea mandatului pe care îl are BNR, dar şi de îndeplinire a unui obiectiv stabilit în urma colaborării cu Guvernul României, sub ASE, cu acordu tuturor partidelor politice şi cu participarea sindicatelor, programul de trecere a României la zona euro. Este un program care va schimba în mod esenţial statutul BNR. Până atunci vă reamintesc obiectivele principale ale BNR. În primul rând BNR a fost o bancă de misiune şi rămâne banca care emite moneda naţională, leul, până când ţara noastră va trece la moneda euro”, a declarat Mugur Isărescu, în cadrul audierii în Parlament a candidaţilor înscrişi pentru funcţiile din Consiliul de administraţie şi cel de guvernator al BNR.

    Până acum, dintre ţările ex-comuniste, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia au intrat deja în zona euro.

     

     

  • Guvernul va adopta OUG privind reglementarea platformelor de ridesharing Uber, Clever şi Bolt

    „Astăzi (marţi-n.r) adoptăm proiectul de act normativ privind reglementarea serviciilor alternative de transport de persoane, prin intermediul unor aplicaţii digitale. Un proiect pe care l-am discutat săptămâna trecută, în prima lectură. Vom stabili o formulă care să asigure transportul pasagerilor în condiţii de siguranţă şi care să încurajeze concurenţa, astfel încât cetăţenii să poată aopta pentru servicii de cât mai bună calitate”, a declarat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de Guvern.

    Viorica Dăncilă a adăugat că soluţia avută în vedere prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă privind ridesharingul va asigura transportul pasagerilor şi încurajarea concurenţei loiale.

    Premierul a mai spus că autorizarea administrativă va fi valabilă pe o perioadă de trei ani pentru platformele digitale, cât şi pentru operatorii de transport alternativ.

    Proiectul de OUG privind reglementarea platformelor de ridesharing a fost, săptămâna trecută, în primă lectură în şedinţa de Guvern.

    Noul proiect de ordonanţă de urgenţă pentru Uber, Clever go şi Taxify (Bolt) nu mai prevede ca maşinile să nu fie mai vechi de cinci ani, vechimea fiind crescută la 15 ani. Se va accepta achitarea cursei conform calculelor platformei, prin GPS, fără a fi verficată metrologic – ceea ce nu va fi valabil pentru taxiuri, arată transportatorii, care precizează că se va admite tariful dinamic, ceea ce înseammnă că la orele de maximă aglomeraţie ar putea depăşi 30 lei/km, aşa cum au declarat chiar reprezentanţii Uber.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING Premierul Viorica Dăncilă anunţă că Guvernul va adopta, prin OUG, Codul Administrativ

    „Adoptăm astăzi (marţi – n.r.) noul Cod administrativ, un proiect important pentru modernizarea administraţiei publice, rezultat al unei ample consultări cu reprezentanţii structurilor asociative. Prin acest act normativ creem un cadru unitar şi punem într-o formă mai clară, mai coerentă, mai simplificată, reglementări care se regăsesc acum în 17 acte normative. Prin noile prevederi vom institui mecanisme care să preîntâmpine blocaje între instituţiile publice, atât la nivel central, cât şi la nivel local”, a afirmat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de Guvern, de marţi.

    „Pentru mai multă eficienţă şi transparenţă vom stabili o procedură mai clară şi termene reduse pentru numirea în funcţie a unui membru al Guvernului, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului”, a completat premierul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea pensiilor a primit raport de adoptare în comisiile Camerei Deputaţilor

    Poriectul de lege privind sistemul public de pensii, reexaminat ca urmare a deciziei de neconstituţionalitate a CCR, a primit, marţi, un raport de adoptare de la Comisiile reunite Juridică şi de Muncă ale Camerei Deputaţilor, după ce a fost pusă în acord cu decizia Curţii.

    Secretarul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor Lia Olguţa Vasilescu a precizat, după şedinţa comisiilor de specialitate, că au fost efectuate “clarificări” în ceea ce priveşte plata asigurării sociale de către angajator şi, de asemenea, o corelare cu altă lege pentru pensiile de invaliditate.

    “Curtea a cerut la trei paragrafe să fie nişte clarificări, mai precis cine este obligat să plătească dările către stat pentru bugetul asigurărilor sociale şi acolo s-a făcut precizarea că deşi trebuie să le plătească angajatul, cel care le colectează şi le distribuie mai departe este angajatorul. A fost o corelare pentru pensiile de invaliditate în mod normal ar trebui să venim cu o lege privind indemnizaţia socială minimă care ar avantaja persoanele care au în prezent pensie de invaliditate, dar pentru că aşa a solicitat CCR ca să fie foarte clar am operat şi aceste modificări”, a afirmat Olguţa Vasilescu.

    Fostul ministru al Muncii a mai spus că nu mai sunt modificări la actul normativ care ar putea fi susţinute în plenul Camerei Deputaţilor de miercuri.

    “Nu, exclus pentru că decizia Curţii a fost clară şi ştiţi şi dumneavoastră că în momentul în care o lege este atacată la CCR nu se pot opera decât acele modificări decise de CCR, din păcate această lege a fost amânată o perioadă de 6 luni pentru aceste clarificări practic putem să le numim, pentru că nu sunt texte neconstituţionale, sunt mai mult clarificări, timp pierdut de Casa Naţională de Pensii care ar fi trebuit deja să înceapă de la 1 ianuarie recalcularea tuturor pensiilor din România astfel încât în anul 2021 practic absolut toţi pensionarii să aibă o pensie recalculată”, a mai spus Vasilescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Strategia 5G pentru România a fost adoptată de Guvern: Se pregătesc 250.000 de locuri de muncă noi

    Guvernul României a anunţat astăzi că a adoptat în şedinţa de guvern Strategia 5G pentru România, şi transmite că aceasta va crea peste 250.000 de locuri de muncă noi şi va aduce beneficii economice de 4,7 miliarde euro, potrivit unui anunţ oficial.

    „Guvernul îşi propune un program ambiţios de implementare a noii generaţii tehnologice în comunicaţiile mobile, prin adoptarea Strategiei 5G pentru România şi proiecţia următoarelor decenii de evoluţie în domeniul comunicaţiilor. Noua generaţie de tehnologie mobilă, 5G, va crea un mediu de conectivitate mult superior generaţiei 4G şi va contribui în mod semnificativ la incluziune şi creşterea productivităţii în economie”, a declarat Alexandru Petrescu, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Astfel, tehnologia 5G ar trebui să aduc pentru utilizatorii de internet viteze de până la 20 de ori mai mari, adică viteze de până la 20 GB/s, faţă de standardul de 1 GB/s disponibil prin tehnologia 4G.

    „Prin implementarea acestei strategii, România va cataliza dezvoltările economice şi sociale induse de tehnologie, va dezvolta capitalul uman, estimandu-se crearea a  peste 250 mii locuri de muncă şi  a  unui efect de multiplicare  a integrarii noilor tehnologii in viata economica  de peste 4,7 miliarde euro, contribuind astfel la realizarea obiectivelor UE de a deveni lider global în tehnologia 5G”, transmit autorităţile.

    Adoptarea acestei strategii plasează România alături de 12 state dezvoltate care au lansat strategii 5G, printre care Austria, Danemarca, Franţa, Germania şi Italia.

    Guvernul notează că Strategia 5G pentru România „proiectează un plan de acţiune cu sarcini şi termene concrete pentru implementare, vizând lansarea serviciilor în 2020 şi acoperirea cu servicii 5G a tuturor centrelor urbane şi a principalelor rute de transport terestru până în 2025. Printre principalele repere ale planului de acţiune al Strategiei 5G se află: desfăşurarea licitaţiei pentru acordarea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio, transpunerea Codului European al Comunicaţiilor Electronice, adaptarea regimului de autorizare a lucrărilor de construcţii în sens favorabil dezvoltării reţelelor 5G”.

    Licitaţia pentru spectrul radio 5G ar urma să fie lansată în această toamnă, potrivit ministerului Comunicaţiilor, însă jucătorii din piaţă cer simplificarea cadrului de reglementare şi eliminarea taxelor din telecom prevăzute în celebra OUG 114.

    Chiar vicepreşedintele arbitrului telecom ANCOM, Eduard Lovin, spunea la începutul anului că licitaţia 5G nu poate avea loc dacă guvernul nu abrogă aceste prevederi din OUG 114.

    Ministerul Comunicaţiilor lucrează în acest moment la o nouă variantă a OUG 114, în care impactul asupra industriei de telecom va fi redus, iar noul document ar putea fi aprobat de Guvernul României a declarat Alexandru Petrescu, ministrul comunicaţiilor, într-un interviu pentru publicaţia americană Bloomberg. 

    Operatorii de telecom locali au criticat dur OUG 114 avertizând că ar putea să nu participe la licitaţia 5G organizată de stat în această toamnă.

     

     

     

     

     

  • Uber, Clever şi Bolt solicită urgentarea reglementării serviciilor de ridesharing

    „A mai trecut încă o săptămână de promisiuni. Mai sunt doar două şedinţe de guvern în care această ordonanţă, promisă cu aproape trei luni în urmă, poate fi adoptată şi înregistrată în Parlament înainte ca acesta să intre în vacanţă. Situaţia este critică atât pentru şoferii colaboratori ai platformelor noastre cât mai ales pentru utilizatorii care găsesc din ce în ce mai greu maşini prin intermediul aplicaţiilor. Mai puţin de jumătate dintre şoferii celor trei aplicaţii sunt pe traseu – acest lucru face ca timpul de aşteptare să fie foarte mare iar cursele mult mai scumpe. Solicităm urgentarea procedurii de adoptare a Ordonanţei de urgenţă care ne-a fost promisă încă din 29 martie”, a declarat Cătălin Codreanu, preşedintele Asociaţiei Coaliţia pentru Economia Digitală.

    Coaliţia solicită urgentarea procedurilor în condiţiile în care toţi paşii de transparenţă decizională şi consultare publică au fost parcurşi şi nu există niciun temei pentru care adoptarea acestei ordonanţe să treneze. „Suntem la o lună de la intrarea în vigoare a modificărilor la legea taximetriei şi efectele acesteia asupra industriei de ridesharing se văd de la o zi la alta. Sunt, la nivel naţional peste 250 de şoferi colaboratori ai celor trei platforme sancţionaţi. Majoritatea dintre sunt în imposibilitatea de a-şi mai folosi maşinile personale pentru următoarele 6 luni”, arată comunicatul coaliţiei.

    La nivelul Parlamentului European un nou regulament dedicat economiei digitale, inclusiv platformelor de transport alternativ, a fost adoptat şi urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încă o schimbare majoră pentru Declaraţia Unică: Un nou OUG care schimbă regulile

    Depunerea Declaraţiei Unice nu se va mai face doar online după ce guvernul a adoptat joi OUG 35/2019, pentru a rezolva problemele reclamate de români cu privire la erorile tehnice ale sistemului ANAF, care i-a încurcat pe mulţi la depunerea declaraţiei.

    Astfel, prin acest OUG guvernul abrogă alineatul (5) al articolului 122 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, care obliga cetăţenii să completeze şi să depună prin mijloace exclusiv electronice declaraţia.

    Cu toate acestea, modificarea aşteaptă şi un act normativ de la ANAF încât există un ordin care prevede că Declaraţia Unică se va depune doar prin Spaţiul Privat Virtual sau prin site-ul e-guvernare.

    Potrivit consultanţilor din piaţă, au fost mai multe discuţii după ce Guvernul a luat în considerare chiar reintroducerea depunerii pe hârtie a Declaraţiei Unice, însă o modificare în această direcţie ar anula progresele din ultimii ani.

    O altă variantă ar putea fi depunerea atât în formă online cât şi în formă fizică a Declaraţiei Unice, cu ambele variante acceptate.

    Oricare ar fi varianta aleasă, ANAF trebuie să vină rapid cu explicaţii încât termenul limită pentru depunerea Declaraţiei Unice este la data de 31 iulie – adică la doar două luni distanţă. 

     

     

  • Veşti bune pentru o categorie de salariaţi: Senatul a adoptat tacit proiectul prin care militarii şi poliţiştii s-ar putea pensiona mai devreme

    Propunerea legislativă L150/2019 pentru completarea art.21 din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat  a fost adoptat tacit de Senat în data de 28 mai, după ce a fost depăşită data până la care senatorii îşi puteau da votul în plenul Camerei. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • ING: 1 din 2 români sunt dispuşi să adopte noi tehnologii financiare

    Românii au început să devină tot mai conştienţi de beneficiile inovaţiilor în tehnologie, 54% dintre ei fiind dispuşi să adopte noi soluţii şi să împărtăşească datele bancare unor tehnologii financiare, arată datele unui studiu ING.

    “Directiva europeană PSD2 (Directiva Serviciilor de Plăţi revizuită) oferă posibilitatea de comunicare a datelor privind conturile bancare, cu permisunea clienţilor, unor furnizori terţi, precum tehnologiile financiare, ceea ce a condus la apariţia conceptului de ”open banking”. Nivelul de conştientizare privind aceste servicii şi beneficiile lor este încă redus, media la nivel european fiind de doar 32%.Cu toate acestea, unele ţări arată entuziasm faţă de acest concept, precum Gemania (61%), Austria (57%) şi România (54%)”, precizează analiza ING.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Foreign Policy: România lui Ceauşescu, exemplu pentru ce se poate întâmpla în SUA după adoptarea legilor anti-avort

    Aceasta este, cel puţin, concluzia unui articol publicat recent de Foreign Policy.

    Săptămâna trecută, în statul american Alabama, a fost adoptată o lege care interzice avortul în orice perioadă a sarcinii şi care i-ar putea pedepsi pe medicii ce fac astfel de intervenţii cu închisoarea pe viaţă. Aceasta este una dintre cele mai stricte legi privind avortul din SUA.

    Publicaţia Foreign Policy a scris despre posibilele consecinţe negative ale legilor privind avortul din SUA, dând ca exemplu actul legislativ similar adoptat în România de Nicolae Ceauşescu, care a avut consecinţe devastatoare.

    În 1966, Nicolae Ceauşescu a interzis avortul şi mijloacele de contracepţie, pentru a impulsiona creşterea natalităţii. Decizia a funcţionat pe termen scurt, în anul următor, numărul copiilor născuţi de românce a crescut de la 1,9 la 3,7. Însă natalitatea a scăzut pentru că femeile au găsit metode să încalce legea impusă, fie prin mituirea unor medici care să facă avorturile, fie prin obţinerea de contraceptive aduse ilegal din Germania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro