Tag: adapost

  • Adăposturi pentru alpinişti

    Alpiniştii se străduiesc să cucerească munţii, iar arhitecţii şi specialiştii în construcţii pe alpinişti cu bivuacurile proiectate de ei. Aceştia din urmă caută tot felul de metode prin care pot construi adăposturi cât mai rezistente şi mai primitoare, mai ales în condiţiile în care tehnologiile moderne care au permis apariţia unor echipamente de alpinism mai performante sau a unor dispozitive mobile care facilitează orientarea în teren au dus la creşterea numărului de oameni dispuşi să dea piept cu muntele.

    Firma daneză Map Architects a proiectat un adăpost simplu, un cort special pentru zone cu fluctuaţii mari de temperatură, a cărui pânză, atunci când temperatura coboară, se contractă ca să nu piardă căldura, scrie Financial Times. Colaborarea dintre o firmă de inginerie londoneză, AKT II, şi un birou de arhitectură sloven, Ofis Architects, a avut ca  rezultat adăpostul modular de pe muntele Skuta din Alpii Kamnik-Savinja.

    Adăpostul a fost construit din lemn şi sticlă, din dorinţa celor două companii de a utiliza materiale simple şi uşor de transportat la locul destinat construcţiei şi care să aibă un impact cât mai redus asupra mediului, precum şi o rezistenţă crescută la vânt şi temperaturi scăzute. Pe de altă parte italienii de la Leapfactory, din Torino, au înlocuit un vechi bivuac de lemn de pe versantul dinspre Italia al Mont Blanc cu un adăpost modular numit Gervasutti, construit din metal, vopsit în roşu şi argintiu să poată fi văzut bine de la depărtare şi dotat cu bucătărie, panouri solare şi acces la internet.

     

  • Omul care a plantat singur o pădure – video

    Din 1980 Jadav “Molai” Payeng a plantat singur o întreagă pădure care ocupă 550 de hectare pe o insulă în districtul Jorhat din India. Pădurea previne feonomenul de eroziune, iar insula şi pădurea au devenit acum adăpost pentru un număr de animale sălbatice – elefanţi, rinoceri, tigri, cerbi sai iepuri.

    Forest Man este un documentar de un sfert de oră care îl prezintă pe Jadav Payeng. Aventura sa a început în 1979, când avea 16 ani şi a fost martor la pieirea unui mare număr de animale în cursul unor inundaţii care au afectat insula în cauză. A începută să planteze copaci câteva luni mai târziu, după ce a început să lucreze pentru unitatea de pădurari a districtului, în cadrul unui proiect ce prevedea împădurirea a 200 de hectare. Apoi a continuat singur să planteze copaci, decenii de-a rândul.

    Astăzi Molai trăieşte într-o cabană în “pădurea sa”, cu soţia şi cei trei copii. Are vite iar singura sursă de venit este laptele pe care îl vinde.

     

  • Fiul lui Silviu Prigoană intră în afacerile de prindere şi relocare a câinilor vagabonzi

     Obiectul de activitate al firmei de salubrizate a fost completat cu “servicii de îngrijire a animalelor de companie, plimbat, împerechere, găzduire şi dresaj, adăpost, gestionare câini fără stăpân operaţiuni de prindere şi transport al câinilor comunitari”.

    “Atunci când s-a modificat legea şi când autorităţile au decis să ia măsuri cu câinii fără stăpân, ne-am gândit să participăm şi noi la aceste servicii şi să ne ocupăm de tot ce ţine de relocarea animalelor. Am făcut un parteneriat cu un medic veterinar şi cu o asociaţie care se ocupă de câini”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Bogdan Niculescu, directorul general al Rosal Grup.

    El a spus că firma nu a început încă să colecteze câini şi că este posibil ca în acest an, fiind unul electoral, să nu vrea nimeni să ia măsuri cu câinii de pe străzi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se întâmplă pe ger cu persoanele fără adăpost din Bucureşti

    În centrele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială se află cazate 875 de persoane fără adăpost, după cum urmează:
    – 43 de persoane la Centrul de Asistenţă pentru Mamă şi Copil (Şos. Viilor);
    – 124 femei la Adapostul pentru Femei (Şos. Berceni)
    – 708 bărbaţi la Complexul integrat de servicii sociale pentru adulţi Sf. Ioan (Bd. Pallady).

    A fost reluat programul de distribuţie de ceai cald şi supă pentru persoanele defavorizate, iar pe teren se află trei bucătării mobile, amplasate la Gara de Nord, Piaţa Sf. Gheorghe şi intersecţia Poşta Vitan. O altă bucătărie mobilă se află în teren, însoţită de o echipă a Direcţiei de Asistenţă Socială care oferă, pe lângă hrană caldă, căciuli, mănuşi, geci şi bocanci persoanelor fără locuinţă care nu doresc să meargă în adăposturile municipalităţii.

    Au fost organizate zece puncte fixe de distribuţie de ceai cald şi supă, astfel:
    – str. Foişorului nr.56-58, sector 3
    – str. Dristorului nr.81-88, sector 3
    – Calea Şerban Vodă nr.48, sector 4
    – Strada Maximilian Popper nr. 17 a, sector 3
    – str. Nerva Traian, nr. 8, sector 3
    – calea Griviţei nr.216, sector 1
    – calea Ferentari nr.  191, sector 5
    – str. Agricultori nr.105, sector 2
    – Şos. Viilor nr.44, sector 5
    – str. Mitropolit Filaret nr.41, sector 4.

    Pentru orice sesizare privind persoanele fără adăpost, precum şi pentru urgenţe RADET, ENEL, ApaNova, Administraţia Străzilor, Primăria Capitalei a pus la dispoziţia cetăţenilor numărul de telefon gratuit dispecerat PMB, 0.800.800.868, disponibil 24 de ore din 24.

  • Unde puteţi contacta Primăria Capitalei în caz de urgenţă sau dacă identificaţi persoane fără adăpost

    “Arterele principale sunt practicabile în proportie de 100%, precum şi o parte din străzile secundare. Se impune însa continuarea intervenţiei pe străzile laterale. De asemenea, potrivit datelor din teren, intrările şi ieşirile din Bucureşti sunt curăţate. În continuare este necesar să asigurăm pluguirea continuă a marilor bulevarde, dar si intervenţia constantă în zona intrărilor şi ieşirilor din Capitală”, a spus Oprescu.

    În teren se aflau duminică 336 de utilaje şi 1.107 de operatori.
     
    Primarul a cerut Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB) şi Poliţiei Locale să continue programul de identificare şi adăpostire a oamenilor fără adăpost.

    În centrele DGASMB sunt cazate 628 persoane, 116 la adăpostul de la Berceni, 21 la Viilor şi 491 la cel din Pallady. De asemenea, 3  echipe mobile ale DGASMB distribuie produse de primă necesitate pentru cei care refuză adăpostirea (paturi, haine, bocanci, geci groase) şi hrană caldă.

    Cetăţenii pot contacta DGASMB la tel. 021.314.23.15, 021.780.45.42 sau prin e-mail dgas_mb@yahoo.co.uk în cazul în care identifică persoane fără adăpost care au nevoie de ajutor, spre a fi ajutaţi de echipele mobile sau preluaţi spre a fi adăpostiţi.
     
    Primăria Capitalei a pus la dispozitia cetăţenilor un număr de telefon gratuit – Dispeceratul pentru Situaţii de Urgenţă: 0.800.800.868, la care se pot sesiza urgenţele 24 de ore din 24.

  • Unde puteţi contacta Primăria Capitalei în caz de urgenţă sau dacă identificaţi persoane fără adăpost

    “Arterele principale sunt practicabile în proportie de 100%, precum şi o parte din străzile secundare. Se impune însa continuarea intervenţiei pe străzile laterale. De asemenea, potrivit datelor din teren, intrările şi ieşirile din Bucureşti sunt curăţate. În continuare este necesar să asigurăm pluguirea continuă a marilor bulevarde, dar si intervenţia constantă în zona intrărilor şi ieşirilor din Capitală”, a spus Oprescu.

    În teren se aflau duminică 336 de utilaje şi 1.107 de operatori.
     
    Primarul a cerut Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB) şi Poliţiei Locale să continue programul de identificare şi adăpostire a oamenilor fără adăpost.

    În centrele DGASMB sunt cazate 628 persoane, 116 la adăpostul de la Berceni, 21 la Viilor şi 491 la cel din Pallady. De asemenea, 3  echipe mobile ale DGASMB distribuie produse de primă necesitate pentru cei care refuză adăpostirea (paturi, haine, bocanci, geci groase) şi hrană caldă.

    Cetăţenii pot contacta DGASMB la tel. 021.314.23.15, 021.780.45.42 sau prin e-mail dgas_mb@yahoo.co.uk în cazul în care identifică persoane fără adăpost care au nevoie de ajutor, spre a fi ajutaţi de echipele mobile sau preluaţi spre a fi adăpostiţi.
     
    Primăria Capitalei a pus la dispozitia cetăţenilor un număr de telefon gratuit – Dispeceratul pentru Situaţii de Urgenţă: 0.800.800.868, la care se pot sesiza urgenţele 24 de ore din 24.

  • Un nou adăpost de câini la Bragadiru, deschis publicului de săptămâna viitoare

     Adăpostul a fost realizat pe terenul fostelor ferme de porci ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), care au fost igienizate şi racordate la utilităţi.

    “Prin colaborarea cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, municipalitatea are un nou adăpost în Bragadiru, care în prezent are 1.600 de locuri, atât în interior, cât şi în exterior, şi o posibilitate de extindere a capacităţii de până la 2.500 de locuri”, a declarat, joi, coordonatorul Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) din cadrul municipalităţii, Răzvan Băncescu.

    Potrivit lui Băncescu, la Bragadiru au fost duşi deocamdată 480 de câini, dintre cei care au fost ţinuţi în cele două adăposturi din Bucureşti (Pallady şi Mihăileşti), câini care au fost văzuţi “de câteva sute de ori în lunile august-decembrie”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Filipine: Lupta abia a început pentru supravieţuitorii taifunului Haiyan. Localnicii caută hrană şi adăpost, pe fundalul jafurilor şi al riscului de boli contagioase

     După orele terifiante petrecute în vânt, încercând să scape de valurile gigantice care s-au abătut asupra caselor lor, a bisericilor şi şcolilor în care locuitorii credeau că sunt la adăpost, supravieţuitorii se confruntă de câteva zile cu un dezastru cu încetinitorul, dar la fel de îngrozitor.

    Ei traversează un peisaj devastat, nu au apă, hrană şi nu beneficiază de îngrijiri medicale, în timp ce focurile de armă răsună periodic.

    Pe un drum din apropierea aeroportului din Tacloban (centru), unul dintre oraşele cele mai afectate de taifunul Haiyan, Nelson Matobato, în vârstă de 34 de ani, şi soţia sa, Karen, în vârstă de 29 de ani, au petrecut noaptea într-o ricşă. Alături de ei, un sicriu improvizat adăposteşte cadavrele celor două fiice ale lor, în vârstă de şapte şi, respectiv, cinci ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raport ONU: Suprafeţele cultivate cu opiu au atins un nivel record în Afganistan în 2013

     Întinderea suprafeţelor cultivate cu opiu a trecut de la 154.000 de hectare în 2012 la 209.000 în 2013 (plus 36 la sută), depăşind recordul precedent stabilit în 2007, afirmă Biroul Naţiunilor Unite împotriva drogurilor şi criminalităţii (UNODC) în raportul său anual pe această temă.

    Consecinţa directă a fost aceea că producţia de opiu, din care se extrage în special heroina, a atins 5.500 de tone în 2013 (plus 49 la sută în raport cu 2012), adaugă documentul, redactat în comun de serviciile ONU şi administraţia afgană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată o noapte petrecută într-un buncăr german

    CLICK AICI PENTRU GALERIA FOTO

    Construit în 1970 ca adăpost de urgenţă pentru unitatea militară a oraşului, acum poate oferi o experienţă care se apropie de realitatea de atunci, în care vizitatorilor li se oferă uniforma Armatei Germane a Poporului (Nationale Volksarmee – NVA) şi sunt trataţi ca soldaţi pentru o noapte, potrivit The Atlantic. Un fotograf al Reuters a surprins în fotografiile lui experienţa din buncărul german.