BusinessMagazin

Tag: acord

  • Lavrov: Armata rusă nu va mai suspenda deloc operaţiunile în Ucraina până nu se ajunge la un acord

    Armata rusă nu va suspenda operaţiunile combatante în Ucraina pe durata noii sesiuni de negocieri cu reprezentanţii Kievului, a afirmat luni ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, argumentând că forţele militare ucrainene oricum nu opreau atacurile.

    Serghei Lavrov a afirmat că, în prima rundă a negocierilor, preşedintele Vladimir Putin ordonase suspendarea confruntărilor militare, dar a explicat că, între timp, poziţia Moscovei s-a modificat.

    “După ce am devenit convinşi că ucrainenii nu plănuiesc să adopte acţiuni reciproce, a fost luată decizia ca, în următoarea rundă de negocieri nu va mai exista nicio pauză atât timp cât nu se ajunge la un acord final”, a declarat Serghei Lavrov, citat de Sky News.

    Ucraina şi Rusia au organizat numeroase sesiuni de negocieri de la începerea conflictului militar, pe 24 februarie, dar deocamdată nu există niciun armistiţiu general şi niciun acord de pace.

  • Acord între Google şi Meta, vizat de o anchetă antitrust deschisă de Comisia Europeană

    Comisia Europeană a deschis o anchetă antitrust oficială pentru a evalua dacă un acord între Google şi Meta (fosta Facebook) pentru servicii de publicitate prin bannere web ar fi încălcat normele UE în materie de concurenţă.

    Ancheta Comisiei se referă la un acord pe care Google l-a denumit codificat „Jedi Blue”, încheiat în septembrie 2018 între Google şi Meta în ceea ce priveşte participarea reţelei publicitare (Audience Network) a Meta la programul de licitaţie deschisă (Open Bidding) al Google.

    Comisia este preocupată de faptul că acordul s-a putea înscrie în eforturile de a exclude serviciile de publicitate online concurente cu programul de licitaţie deschisă al Google şi, prin urmare, de a restrânge sau de a denatura concurenţa pe pieţele de publicitate prin bannere web, în detrimentul editorilor şi, în cele din urmă, al consumatorilor.

    Dacă preocupările se dovedesc întemeiate, practicile care fac obiectul anchetei ar putea încălca normele UE în materie de concurenţă care se referă la acordurile anticoncurenţiale dintre întreprinderi (articolul 101 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene) şi/sau la abuzul de poziţie dominantă (articolul 102 din TFUE). Comisia va efectua propria sa anchetă amănunţită în mod prioritar.

    „Mulţi editori se bazează pe publicitatea prin bannere web pentru a finanţa conţinut online pentru consumatori. Este posibil ca aşa-numitul acord „Jedi Blue” dintre Google şi Meta să vizeze o tehnologie concurentă cu programul „Open Bidding” al Google, cu scopul de a o slăbi şi a o exclude de pe piaţa afişării bannerelor publicitare pe site-urile şi aplicaţiile editorilor. Dacă ancheta noastră va confirma acest fapt, înseamnă că am avea de a face cu o restrângere şi o denaturare a concurenţei pe piaţa deja concentrată a tehnologiei publicitare, în detrimentul tehnologiilor concurente de difuzare a anunţurilor publicitare, al editorilor şi, în cele din urmă, al consumatorilor”, a spus vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei.

  • Cu un pas mai aproape de realizare: A fost semnat acordul pentru realizarea celui mai aşteptat drum expres

    Acordul pentru realizarea drumului expres Cluj – Dej – Bistriţa a fost semnat, sâmbătă, la Bistriţa. Acesta este format din 2 sectoare: DE Dej – Bistriţa, parte a aliniamentului „Autostrăzii Nordului” Vama Oar – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava, şi DE Cluj – Dej.

    Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Mînzat, a semnat sâmbătă, la Bistriţa, Acordul de colaborare între Consiliul Judeţean Cluj şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, respectiv municipiul Bistriţa şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pentru realizarea obiectivului de investiţii „Drum Expres Cluj – Dej – Bistriţa”.

    „Semnarea acordului confirmă progresul acest proiect de mare infrastructură ce urmează a fi finanţat din fonduri europene. Viitorul drum expres va rezolva problemele stringente legate de traficul aglomerat de pe drumul european, inclusiv ambuteiajele şi traficul de mare tonaj din zona Dejului”, a spus Marius Mînzat, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj.

    Încheierea acordului de colaborare a fost aprobată de către plenul Consiliului Judeţean în data de 21 decembrie 2021. Potrivit acestuia, autorităţile publice semnatare vor colabora pentru susţinerea procesului de selecţie a modului de definire şi conectare a aliniamentelor drumurilor expres Cluj – Dej şi Dej – Bistriţa. De asemenea, parteneriatul va oferi posibilitatea identificării şi rezolvării constrângerilor de ordin juridic şi administrativ care pot apărea şi a emiterii avizelor şi certificatelor de urbanism necesare.

    „Odată realizat, drumul va contribui la dezvoltarea întregii regiuni de nord a Transilvaniei, motiv pentru care vom acorda tot sprijinul necesar derulării acestei investiţii de o importanţă strategică pentru întreaga zonă”, a spus Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj..

    Drumul expres Cluj – Dej – Bistriţa este format din două sectoare de drum, respectiv drumul expres Dej – Bistriţa, ca parte a aliniamentului „Autostrăzii Nordului” Vama Oar – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava, şi sectorul independent de drum expres Cluj – Dej.

    Conform CNAIR, într-o primă etapă va fi realizată proiectarea, constând în întocmirea studiului de fezabilitate, urmând ca, în cea de-a două etapă să fie realizat efectiv drumul expres, cu sprijinul celor două consilii judeţene partenere şi al municipalităţii bistriţene.

  • Părinţii credeau că pleacă în fiecare zi la serviciu, dar ea construia în secret un imperiu de milioane de dolari

    Povestea de succes a tinerei Jane Lu, din Australia, a început ca multe alte poveşti: dimineaţa se îmbrăca formal, pentru serviciu, îşi lua la revedere de la părinţi şi pleca spre locul de muncă, relatează dailymail.co.uk.

    Singura diferenţa este că Jane Lu nu avea un birou la care să ajungă, un job cu titlu complicat sau un şef căruia să îi raporteze. Lu a ţinut ascuns de părinţii ei întregul plan de afaceri, crezând că aceştia nu vor fi de acord cu ideea de a porni un business pe cont propriu. Tânără mergea în fiecare zi la o cafenea din centru, deschidea laptop-ul şi contacta diverse companii, organiza evenimente şi punea bazele unei afaceri de milioane de dolari.

    Compania tinerei, ShowPo.com, a generat venituri de peste 10 milioane de dolari în 2014. Ea distribuie haine în 45 de ţări, are 420.000 de fani pe Instagram şi aproape 500.000 pe Facebook. Jane Lu consideră că mare parte a succesului său se datorează modului în care a desfăşurat campaniile de social media.

    Chiar dacă recunoaşte că şi-a minţit pentru o bună perioadă de timp părinţii, Lu spune că aceştia sunt extrem de mândri de felul în care ea a gestionat businessul. “În primă fază nu le-a venit să creadă cât curaj am avut”, povesteşte Lu celor de la dailymail.co.uk.
    ShowPo.com are în momentul de faţă zece angajaţi, iar Jane Lu spune că cel mai important lucru este că poate face zi de zi lucrurile care îi plac. Cât despre lansarea unui business, Jane Lu crede că cea mai mare problemă a tinerilor este teama de eşec: “Merită să-ţi asumi acest risc şi este extrem de important să fii întotdeauna sincer. Nu trebuie să laşi o afacere să te schimbe”, a mai spus Lu.

  • Undă verde pentru cel mai amplu proiect energetic al României. Romgaz are acordul acţionarilor pentru achiziţia a 50% din Exxon pentru 1 mld. dolari

    Acţionarii Romgaz (simbol bursier SNG), producător şi furnizor român de gaze naturale la care statul român are controlul majoritar, au aprobat vineri, 10 decembrie, tranzacţia de achiziţie a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, care deţine 50% din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun Zona de Apă Adâncă.

    Totodată, a fost aprobată încheierea contractului de vânzare-cumpărare care urmează a fi încheiat de Romgaz în calitate de cumpărător, cu ExxonMobil Exploration and Production Romania Holdings Limited, ExxonMobil Exploration and Production Romania (Domino) Limited, ExxonMobil Exploration and Production Romania (Pelican South) Limited, ExxonMobil Exploration and Production Romania (Califar) Limited şi ExxonMobil Exploration and Production Romania (Nard) Limited, în calitate de vânzători.

    Aprobarea acţionarilor a venit la a doua convocare, întrucât la prima convocare, cea din 9 decembrie, nu au fost îndeplinite cerinţele de cvorum de prezenţă. Acest lucru înseamnă că Ministerul Energiei, acţionar cu 70% din capitalul social al Romgaz, nu a fost prezent la prima întrunire a acţionarilor.

    Compania este aşteptată să plătească 1,06 mld. dolari pentru ExxonMobil Exploration and Production Romania, sumă ce ar putea fi ajustată cu 10 mil. dolari.

    Romgaz a anunţat la finele lunii octombrie că a finalizat negocierile cu americanii de la Exxon pentru preluarea participaţiei de 50% din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, devenind astfel partener cu OMV Petrom în cel mai mare proiect energetic offshore local.

    ExxonMobil, alături de OMV Petrom, compania care deţine restul acţiunilor din Neptun Deep, au investit deja 1,5 miliarde de dolari în faza de explorare.

    Pe de altă parte, acţionarii au aprobat contractarea unui împrumut de 325 mil. euro de la una sau mai multe bănci pentru finanţarea unei părţi din preţul tranzacţiei.

    Romgaz are 14,3 mld. lei capitalizare, în contextul în care acţiunile SNG înregistrează o creştere de 31,5% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 551,3 mil. lei, arată datele BVB.

    Compania de stat a încheiat primele nouă luni din 2021 cu un profit net de 1,16 mld. lei, în creştere cu 23% faţă de aceeaşi perioadă din 2020, la afaceri de 3,5 mld. lei, plus 20%, potrivit datelor din raportul trimestrial.

    Pe baza datelor financiare la nouă luni şi în contextul majorării semnificative a veniturilor din valorificarea gazului achiziţionat de pe piaţa internă pentru revânzare (304,1 milioane lei faţă de 12,3 milioane lei în nouă luni din 2020), ca urmare a cererii mai mari de gaze faţă de capacitatea de producţie, ZF estimează rezultate record pentru Romgaz în 2021.

    Astfel, producătorul şi furnizorul de gaze naturale ar putea încheia 2021 cu venituri record, respectiv 6-6,5 mld. lei, şi un profit net de 1,5-1,7 mld. lei. Spre comparaţie, în 2020, Romgaz a raportat o cifră de afaceri de 4,4 miliarde de lei, în scădere cu 20% faţă de 2019, conform datelor din raportul financiar.

     

  • Coaliţia de guvernare discută din nou despre introducerea unei taxe de solidaritate aplicată companiilor mari. Florin Cîţu, preşedintele PNL şi fost premier, nu este de acord

    Coaliţia de guvernare discută din nou despre introducerea unei taxe de solidaritate aplicată companiilor mari, idee lansată în urmă cu o lună de liderul UDMR, Kelemen Hunor, dar Florin Cîţu, preşedinte PNL şi fost premier, spune că nu este de acord.

    Taxa ar urma să reprezinte 1% din cifra de afaceri pentru firmele care au o cifră de afaceri de peste 100 milioane de euro.

    În România există circa 340 de firme cu afaceri anuale de peste 480 milioane lei.

    Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat marţi că nu este de acord cu introducerea unei taxe de solidaritate aplicată companiilor mari, cu o cifră de afaceri de peste 100 milioane euro, idee susţinută de UDMR şi PSD.

    „Din punctul meu de vedere, nu susţin astfel de taxări. Bineînţeles că am susţinut asta în coaliţie. Aşa pe hârtie pot să scriu multe. Ea nu se justifică în context economic, am avut economia închisă 2 luni, bugetul a fost susţinut de astfel de companii. Nu-şi are loc astfel de taxă. Ea este susţinută de partenerii din coaliţie, dacă şi premierul este de acord. Este vorba de impozitarea pe cifra de afaceri vs impozitarea pe profit”, a declarat Florin Cîţu.

    El a mai spus că ministrul de Finanţe nu a prezentat încă o variantă de buget pentru 2022.  ”Pentru anul viitor pe ESA trebuie să avem un deficit de 6,2%, pe cash un deficit de 5,84%. Ele sunt legate. Vom vedea care este varianta de buget”.

    Ideea introducerii acestei taxe a fost lansată de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, care spunea în noiembrie că taxa ar aduce la buget până la 1,6 miliarde de euro pe an. Discuţiile pe această team au fost reluate după formarea noului guvern.

     


     

  • BREAKING: Romgaz ajunge la un acord cu americanii de la Exxon pentru preluarea a 50% din perimetrul Neptun Deep. „Se estimează că tranzacţia va fi finalizată în primul trimestru din 2022.”

    Producătorul şi furnizorul de gaze naturale Romgaz (SNG), cea mai valoroasă companie de stat de la bursa de la Bucureşti, a anunţat marţi seară, după închiderea şedinţei de tranzacţionare, că a finalizat negocierile cu americanii de la Exxon pentru preluarea participaţiei de 50% din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră. Astfel Romgaz devine partener cu OMV Petrom în cel mai mare proiect energetic offshore local. Valoarea tranzacţiei încă nu este publică.

    “Romgaz şi ExxonMobil Exploration and Production Romania Holdings Ltd. au finalizat negocierile exclusive şi au ajuns la un acord cu privire la termenii şi condiţiile aferente achiziţiei tuturor acţiunilor emise de (reprezentând 100% din capitalul social al) ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, ce deţine 50% din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun Zona de Apă Adâncă, precum şi cu privire la transferul operatoriei proiectului către OMV Petrom SA începând cu data finalizării tranzacţiei”, se arată în raportul la bursă care poate fi citit aici.

    Romgaz menţionează că acordul se va concretiza, dupa avizarea de către Consiliul de Administraţie şi aprobarea de către Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor a Romgaz în semnarea contractului de vânzare-cumpărare acţiuni.

    “Condiţionat de obţinerea acestor aprobări precum şi de îndeplinirea condiţiilor suspensive prevăzute de contractul de vânzare-cumpărare acţiuni, se estimează că tranzacţia va fi finalizată în primul trimestru din 2022”.

     

    Romgaz, la care statul român prin Ministerul Energiei are 70%, are o capitalizare de 14,5 miliarde de lei. De la începutul anului 2021 acţiunile au plus 34% pe o bursă în creştere cu circa 30%.

  • PayPal vrea să cumpere Pinterest pentru 45 de miliarde de dolari, în ceea ce ar deveni cea mai mare achiziţie a unei platforme de social media din istorie

    PayPal Holdings (simbol bursier PYPL) s-a oferit să cumpere platforma Pinterest (PINS), cunoscută celor care distribuie colaje de fotografii, mâncare şi decoraţiuni, suma ajungând până la 45 de miliarde de dolari, conform unor surse familiare cu situaţia, citate de Reuters. Mişcarea ar combina zona de tehnologie financiară şi social media cu sectorul dedicat comerţului digital.

    Mai mult, acordul ar marca de departe cea mai mare achiziţie a unei companii de social media. Actualul record îi aparţine gigantului Microsoft, care a cumpărat LinkedIn în 2016 pentru 26,2 miliarde de dolari.

    Discuţiile privind tranzacţia vin în contextul în care cumpărătorii online cumpără din ce în ce mai mult produsele pe care le găsesc în social media, promovate adesea de influencerii de pe Instagram şi TikTok. Achiziţia i-ar permite companiei PayPal să captureze o bună parte din creşterile industriei de e-commerce, iar compania şi-ar putea diversifica veniturile prin intermediul reclamelor.

    Furnizorul de plăţi online a oferit 70 de dolari per acţiune şi speră să anunţe un acord până pe 8 noimebrie, când îşi va publica rezultatele la T3/2021. Sursele citate de agenţia de presă susţin că înţelegerea nu este certă şi termenii se pot schimba.

    Acţiunile PayPal a scăzut cu 4,9% la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare de ieri, însă compania este pe plus cu peste 11% de la începutul anului. Capitalizarea societăţii ajunge la peste 303 miliarde de dolari.

    Între timp, Pinterest a crescut cu aproape 13% pe bursa din New York, înregistrând un minus de circa 8% în 2021. Evoluţia vine pe fondul unui număr tot mai mic de utilizatori în Statele Unite. Compania are o valoare de piaţă de 40 de miliarde de dolari.

    Oferta lansată de PayPal reprezintă echivalentul a 62 x EBITDA (venituri înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) din ultimele 12 luni. Prin comparaţie, Microsoft a plătit de 79 x EBIDTA LinkedIn, într-un acord realizat exclusiv în cash.

    Totuşi, Pinterest le-ar oferi acţionarilor săi o parte din acţiunile PayPal, într-un pariu conform căruia preţul valorilor mobiliare se va aprecia de-a lungul timpului, pe măsură ce noua companie va genera profituri şi sinergii.

     

  • Turcia cere un nou acord cu UE. Erdogan, avertisment adresat lui Merkel: „Nu mai putem suporta povara migranţilor”

    “Un nou val de migraţie este inevitabil dacă nu se iau măsurile necesare în Afganistan şi Iran. Turcia, care are deja cinci milioane de refugiaţi, nu poate suporta o povară suplimentară a migranţilor”, i-a spus Erdogan lui Merchel, potrivit AFP.
     
    Erdogan i-a transmis, vineri, un mesaj asemănător şi primului ministru grec, Kyriakos Mitsotakis. De asemenea, el a acuzat Bruxelles-ul că este „evaziv” în ceea ce priveşte cererea Ankarei de a revizui acordul din 2016, între Turcia şi Uniunea Europeană. 
     
    Acordul prevede o asistenţă financiară acordată Turciei pentru primirea refugiaţilor, trimiterea migranţilor ilegali din insulele greceşti în Turcia, dar şi accelerarea procesului de aderare a Turciei la UE şi libera circulaţie a cetăţenilor turci.
     
    La rândul său, Angela Merkel, a spus că evacuarea persoanelor din Afganistan rămâne principala prioritate.
     
    „Cele două ţări vor continua să coopereze strâns pentru a sprijini activitatea organizaţiilor internaţionale, în special a agenţiilor ONU de ajutorare a refugiaţilor, în Afganistan şi în ţările vecine”, a declarat purtătorul de cuvânt al cancelarului german.

  • Ţara care le va permite copiilor de patru ani să îşi schimbe genul fără acordul părinţilor

    Tinerii care doresc să schimbe genul trebuie să fie sprijiniţi şi ascultaţi. Normele nou implementate au fost descrise ca fiind „şocante”. Şcolilor li s-a spus să aibă în programa şcolară cărţi despre transsexuali.

    Copiii cu vârsta de doar patru ani vor putea să îşi schimbe genul la şcoală fără consimţământul părinţilor, conform unor directive introduse în Scoţia, relatează The Telegraph.

    Orice elev care decide că doreşte să schimbe genul trebuie să fie sprijinit şi ascultat în şcoală, în conformitate cu recomandările guvernului scoţian.

    Ghidul se aplică în şcolile primare, unde cei mai mici copii au doar patru sau cinci ani, deoarece „recunoaşterea şi dezvoltarea identităţii de gen pot avea loc la o vârstă fragedă”.

    De asemenea, le spune profesorilor să nu pună întrebări unui copil care spune că vrea să facă tranziţia pentru a trăi ca băiat sau ca fată, ci să îi întrebe de noul nume şi de noile pronume.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro