BusinessMagazin

Tag: Accesorii

  • Cu paşi mici, în afara graniţelor

    Gabriel Neagoe a pus bazele companiei româneşti Mobile Joy în 2016, când a început să importe şi să comercializeze accesorii pentru telefoane şi tablete. Anul trecut, antreprenorul a început planurile de extindere pe noi pieţe şi a făcut primii paşi în Ungaria, prin intermediul platformei marketplace a eMAG. Continuarea expansiunii internaţionale este prioritară pentru el şi în 2022.

    Vrem să intrăm pe International Market Network anul acesta şi vrem să ne orientăm spre pieţe dezvoltate, iar în special vizăm piaţa din Germania. La nivel de investiţie, această extindere nu înseamnă foarte mult, înseamnă stocuri de produse noi cu instrucţiuni diferite în mai multe limbi. Cred că investiţia se ridică undeva la 10.000 de euro”, a spus în cea mai recentă emisiune ZF Ecosistemul Marketplace Gabriel Neagoe, fondator al Mobile Joy, care importă şi comercializează accesorii pentru telefoane şi tablete. Intrarea pe piaţa din Ungaria a început timid, în 2021, a adăugat antreprenorul român, în primă instanţă compania având în stoc un singur produs. Însă, în prezent, planurile lui Gabriel Neagoe vizează şi dezvoltarea portofoliului de produse dedicate pieţei din Ungaria.

    „Am observat oportunitatea de a creşte vânzările şi activitatea pe o piaţă nouă. eMAG facilitează destul de mult intrarea pe noi pieţe, respectiv pe cea din Ungaria. Practic, ne ajută cu traducerile produselor, cu publicarea acestora pe platformă, dar şi cu serviciile de curierat. Desigur, înainte să luăm decizia de a ne extinde, am analizat şi dimensiunea pieţei. Am început cu un singur produs şi acum pregătim mai multe produse pentru listare pentru că am văzut semne pozitive şi vrem să ne orientăm atenţia şi către piaţa din Ungaria”, a explicat Gabriel Neagoe.

    De asemenea, compania a fost înfiinţată în 2016, iar în 2017 a făcut primii paşi pe platforma eMAG Marketplace, care în prezent generează aproximativ 90% din cifra de afaceri a companiei româneşti, în timp ce restul de 10% vine din vânzările înregistrate pe site-ul propriu. „Am început activitatea prin 2016 cu produse de test în valoare de 2.000 de lei pe care le-am importat din China. Primele vânzări au fost pe site-ul propriu şi pe alte platforme online. De asemenea, prima investiţie semnificativă a fost în valoare de 20.000 de dolari în produse cu marcă proprie – la câteva fabrici din China –, pe care am făcut-o la şase luni după ce am început businessul, şi aşa am intrat pe platforma eMAG Marketplace”, a spus antreprenorul român.

    El a adăugat că la începutul activităţii, compania a avut şi o parte de distribuţie prin care colabora cu diferite service-uri GSM şi astfel îşi asigura prezenţa şi în mediul offline. „Am încercat să colaborăm cu câteva service-uri GSM din zona noastră şi cu câteva magazine mici de cartier, dar am renunţat. Ne-am concentrat exclusiv pe online.” Astfel, în prezent, compania românească îşi desfăşoară activitatea doar în mediul online, atât pe site-ul propriu, cât şi prin intermediul platformei eMAG Marketplace. În prezent, portofoliul de produse al companiei româneşti numără aproximativ 1.000 de articole, precum huse, folii de protecţie, suporturi pentru telefon sau tabletă – pentru maşină sau birou, încărcătoare sau cabluri de date, căşti şi alte accesorii utile pentru telefon sau tabletă.  De asemenea, în cadrul companiei lucrează în prezent doi angajaţi, iar planurile pentru anul 2022 vizează şi extinderea echipei cu încă două persoane, a adăugat fondatorul companiei Mobile Joy.

    De asemenea, depozitul companiei se află în comuna Crevedia, iar livrarea spre clienţi se realizează prin mai mulţi curieri la nivel naţional. „Noi primim comenzile pe platforma eMAG sau pe site-ul propriu. Comenzile sunt preluate de oamenii noştri care, după ce se ocupă de ele, le trimit clienţilor prin firmele de curierat cu care colaborăm”, a mai spus Gabriel Neagoe. El consideră că sectorul de e-commerce va continua expansiunea şi în următorii ani, având la bază încrederea consumatorilor deja câştigată în urma celor doi ani de pandemie care a forţat clienţii să cumpere online. „În România comerţul online a pornit de jos. În ciuda creşterilor înregistrate pe fondul pandemiei, încă suntem sub media înregistrată de Europa de Vest. Astfel, cred că va continua să crească cu siguranţă şi în perioada următoare, iar în anumite domenii creşterile vor fi semnificative.” Compania Mobile Joy a înregistrat afaceri de aproximativ 400.000 de lei la finalul anului 2021, însă reprezentantul companiei nu a spus care a fost dinamica faţă de anul anterior.

  • Diamante altfel

    Pietrele preţioase sunt, de multe ori, cunoscute pentru anumite culori sau pentru faptul că sunt incolore, dar, de fapt, ele sunt mult mai variate, lucru pe care creatorii de bijuterii de lux încearcă să-l scoată în evidenţă în ultima vreme. Există astfel şi diamante maro, verzi sau gri, ori cu imperfecţiuni, scrie New York Times, încadrate la categoria „diamante urâte”, dar la mare căutare pentru cei care vor să confecţioneze bijuterii deosebite.

    Casa germană Hemmerle, de exemplu, combină diamante maro, gri sau verzi cu diamante incolore şi metale preţioase, având o gamă de inele sau cercei, iar creatoarea Nina Runsdorf preferă diamante gri pentru creaţiile ei. Pe lângă faptul că aceste diamante imperfecte sunt ceva mai ieftine decât cele obişnuite, ele atrag şi clienţii care caută ceva aparte, care doresc bijuterii cum nu mai are nimeni.

  • Cum reuşeşte o jurnalistă din Cluj să scrie poveşti din… lut

    Lutul polimeric este materia primă de bază cu care lucrează Simona Pop, o absolventă de Jurnalism din Cluj, care şi-a format un atelier de design şi producţie ce stă sub brandul Lionbox. Face asta de cinci ani deja şi a dezvoltat un portofoliu care tot creşte de la un an la altul. La fel ca planurile ei.

     

    Simona Pop a descoperit lutul polimeric în 2015 şi a găsit, odată cu el, o pasiune pe care nu ştia că o are. Practic, modelele făcute din acest material au devenit o formă de terapie pe care a adoptat-o instantaneu, iar acum, după ce a acumulat experienţă, l-a cooptat în firmă şi pe soţul ei.

    „Am ocupat, pentru mai bine de zece ani, diverse joburi în companii multinaţionale. Mi-am dorit să fac însă loc în viaţa mea creativităţii şi să mă pot exprima cum ştiu eu mai bine.”

    La început, când totul părea a fi doar un hobby, investiţia a fost minimă, în jur de 2.000 de euro. Până acum, s-au adunat însă de-a lungul anilor aproximativ 10.000 euro puşi la bătaie, mai ales că, după ce totul a început într-un colţ al sufrageriei, Lionbox a ajuns să fie o poveste care se scrie într-un atelier în adevăratul sens al cuvântului, în Cluj-Napoca, un spaţiu cu două camere în care Simona îşi desfăşoară activitatea. Această „terapie” s-a transformat treptat în business, unul care i-a adus o cifră de afaceri de 29.000 de lei în 2020, cu un profit de 12.000 de lei.

    „Anul 2021 a fost pentru noi anul cu cele mai multe investiţii. Până acum am reuşit să dublăm cifrele de anul trecut şi să investim banii în business. Îl am alături, ca asociat, pe soţul meu, Ciprian Pop, şi am decis să ducem Lionbox la un nou capitol. Am mutat atelierul într-un spaţiu mai mare unde să-mi pot desfăşura activitatea, am investit în materiale profesionale, marketing, rebranding, într-o nouă platformă online şi în înregistrarea mărcii la OSIM.”

    De ceva timp, Simona Pop se gândeşte şi la o extindere a echipei şi, poate, a businessului peste graniţe. Însă, pentru că în acest moment majoritatea produselor se epuizează din stoc imediat ce au fost încărcate în magazinul online, nu se poate gândi la o externalizare a vânzărilor şi în afara ţării.

    „Cred că acesta e visul oricărui antreprenor, însă nu este uşor de gestionat. În egală măsură, ne dorim să extindem portofoliul de produse, să fac mai multe tutoriale şi chiar să ţin workshopuri.”

    Preţul unei căni Lionbox este cuprins între 220 şi 250 lei, broşele şi pandantivele costă 150 lei, iar accesoriile mici şi cerceii au preţuri între 30 şi 120 lei.

    Simona Pop, fondatoare Lionbox: Majoritatea clienţilor sunt din România, însă produsele au ajuns deja pe toate continentele lumii, purtate de clienţii fideli sau dăruite celor dragi. Ce ne bucură foarte tare este că avem deja un portofoliu mare de clienţi fideli, care ne susţin afacerea şi ne promovează produsele lună de lună.

    Simona Pop face tutoriale pentru cei care sunt dornici să deprindă mai repede anumite tehnici şi are în plan să lucreze pe viitor şi mai mult la partea aceasta. Primele ei creaţii au fost mici figurine Dollme, sub formă de pandantive sau broşă. Apoi, la scurt timp, Simona a creat prima colecţie de figurine Dollme pe cană, care au fost apreciate. Astăzi, produsele Dollme şi borcănelele decorate cu dulciuri şi biscuiţi sunt cele mai căutate. În portofoliul Lionbox şi-au făcut loc şi câteva accesorii, introduse mai recent în stoc.

    „Aloc foarte mult timp şi resurse în crearea unor detalii pe care poate nu toată lumea le observă. Am ales să mă exprim într-un anumit mod prin creaţiile mele şi încerc să nu mă abat prea tare. Majoritatea clienţilor sunt din România, însă produsele au ajuns deja pe toate continentele lumii, purtate de clienţii fideli sau dăruite celor dragi. Ce ne bucură foarte tare este că avem deja un portofoliu mare de clienţi fideli, care ne susţin afacerea şi ne promovează produsele lună de lună. De asemenea, am avut anul acesta şi colaborări cu companii pe partea de cadouri corporate.”

    Şi Simona are deja noi proiecte în derulare pentru cadourile de mărţişor, care trebuie discutate cu câteva luni în avans. Preţul unei căni Lionbox este cuprins între 220 şi 250 lei, broşele şi pandantivele costă 150 lei, iar accesoriile mici şi cerceii au preţuri între 30 şi 120 lei. Contează complexitatea modelului, cantitatea de material şi uneltele folosite, resursele şi procesul prin care a fost obţinut acel model, precum şi timpul pe care îl alocă efectiv în procesul de creaţie.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Neovision – dezvoltare de site-uri şi servicii tech pentru companii (Bucureşti)

    Fondator: Adrian Niculescu

    Investiţii: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 200.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    Max von Bier – magazine cu produse de origine germană (jud. Cluj)

    Fondator: Attila David

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca, Floreşti

    Cifra de afaceri în primele zece luni din 2021: 184.000 de euro

    Shillex – atelier de biciclete cargo (Fălticeni)

    Fondator: Ioan Şiloche

    Investiţii: peste 10.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Abund Berry – vin din fructe (jud. Gorj)

    Fondator: Ionel Burtea

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: online, HoReCa, mediul corporate

    Endea – brand de săpunuri şi cosmetice (Oradea)

    Fondatori: Andrea Revesz şi Răzvan Paută

    Investiţie iniţială: 37.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 25.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Decizia care i-a schimbat viaţa unei tinere care a lucrat mai mulţi ani în domeniul bancar şi în marile corporaţii

    O pasiune a stat la baza afacerii pe care Simona Ilieş a întemeiat-o, oricât de clişeistic ar suna asta. Pasiunea ei era – şi este – pentru accesorii, dar mai ales pentru genţi şi borsete. Căuta peste tot un model care să fie fix ca cel pe care îl avea în minte, iar în lipsa unuia, s-a întrebat de ce nu ar face chiar ea o geantă aşa cum ar vrea să poarte. Iar dintr-un joc cu forme, culori şi texturi, a ajuns la Shimo Store.

    “Primul model nu a ieşit perfect, dar tot a captat o atenţie neaşteptat de mare, astfel că oamenii mă întrebau de unde am luat modelul respectiv. Momentul acela a făcut un click în mintea mea şi mi-a dat încrederea că pot să fac asta şi că nu sunt singura care îşi doreşte un accesoriu cu o poveste.”

    Aşa că astăzi, în atelierul din Braşov în care deţine toate rolurile necesare, Simona Ilieş este designer şi croitor, livrator şi vânzător, omul din faţa şi din spatele atelierului. Fiecărui model creat îi ştie parcursul de la idee la aţă şi tăietură.

    „Am un background atipic în acest domeniu – am lucrat mulţi ani în bancă şi în corporaţii, dar, ca fiecare om, am căutat să găsesc locul cu care mă identific şi unde mă simt împlinită. Se pare că mereu am alergat după un rol creativ şi plin de dinamică şi iată că, într-un final, l-am găsit”, spune Simona Ilieş.

    Investiţiile au fost progresive, nu a pornit cu un buget mare, ci a construit afacerea cu paşi mici, în timp, alocând bani constant pentru materiale, maşini şi produse noi. Abia acum, după patru ani, spune că se află pe un făgaş stabil din punct de vedere financiar. Şi speră la cel puţin un angajat în 2022, care s-o completeze în procesul de producţie. Momentan, are doar colaboratori pe diferite paliere – designeri, croitori, pielari. Împreună produc accesorii din piele – precum portmonee, curele, genţi, borsete, dar şi fuste sau încălţăminte. Recent, Simona s-a aventurat şi în zona pieselor vestimentare, cu o colecţie din materiale precum lâna sau bumbacul, din care face bluze şi paltoane. Preţurile pornesc de la
    120 de lei şi ajung la 700 de lei.

    „Mă adresez unui public feminin, cu vârste între 20 şi 60 de ani, femei pasionate de modă, design şi artizanat. Planul meu este să dezvolt brandul Shimo, să-i creez o identitate mai puternică în rândul celor care apreciază artizanii şi produsele handmade, dar care să fie mai vocal şi către audienţa care e obişnuită să cumpere produse de serie. Obiectele handmade au o poveste aparte, cu o valoare intrinsecă, datorită faptului că procesul de fabricare înseamnă manufactură 100%.”

    Ca orice business mic, Shimo Store a fost afectat de pandemie, însă în tot acest timp Simona Ilieş spune că a învăţat să nu renunţe, oricât de greu i s-ar părea drumul în antreprenoriat.

    „Cred că pandemia m-a făcut să caut în mine forţe noi, să pot să găsesc puterea de adaptare şi resursele suficiente pentru a fi creativă într-o situaţie de stres. Din nou, pasiunea a fost cea care m-a salvat şi cea fără de care nimic nu se poate realiza.”

     

    Investiţiile au fost progresive, nu a pornit cu un buget mare, ci a construit afacerea cu paşi mici, în timp, alocând bani constant pentru materiale, maşini şi produse noi.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    FunFox – magazin online de cadouri (Bucureşti)

    Fondatori: Ionela şi Bogdan Ştefan

    Cifră de afaceri în primul an de activitate: 100.000 de lei (circa 20.000 de euro)

    Prezenţă: online


     

    Artisan Coffee – distribuţie de echipamente pentru cafeaua de specialitate (Bucureşti)

    Fondatori: Afshin şi Laura Roshanian

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 1,8 mil. euro

    Prezenţă: naţională, în HoReCa

    Roomzia – platformă pentru cei care au nevoie de servicii de amenajare a casei (Bucureşti)

    Fondator: Răzvan Cherţ

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri: 120.000 de euro

    Prezenţă: online

    Atelierul Colorat – pictură pe haine

    Fondatori: Diana şi Iulian Tînjală

    Investiţie iniţială: 8.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 50.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    V7 Studio – spaţiu de coworking (Bucureşti)

    Fondatoare: Andreea Budai şi Miriam Constantin

    Investiţii: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 200.000 de euro

    Prezenţă: zona Pieţei Romane din Bucureşti

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

     

  • Magazin-surpriză

    După ce şi-au anunţat colaborarea cu ceva vreme în urmă, casele de modă Gucci şi Balenciaga au trecut la fapte, punând la dispoziţia publicului creaţiile rezultate. Aşa-numitul „Hacker Project”, prin care s-au realizat diverse articole vestimentare sau accesorii care îmbină elemente caracteristice celor două companii, a ajuns şi în magazinele Balenciaga din diverse oraşe din lume, atrăgând atenţia publicului într-un mod inedit. Astfel, scrie New York Times, magazinul Balenciaga de pe Madison Avenue (dar nu numai el) are pe vitrină mâzgălit numele Gucci, ca şi cum ar fi fost vandalizat de nişte persoane înarmate cu spray colorat, aspect care a stârnit îngrijorarea personalului de la pază de la câteva clădiri din zonă, care a venit să vadă ce s-a întâmplat, şi pare să adăpostească un magazin temporar al companiei italiene. Produsele aflate însă la vânzare trădează la nivel de sigle şi modele colaborarea dintre Gucci şi Balenciaga. Mai mult, în magazin a fost adus un artist care, la dorinţa clientului, scrie cu spray „THIS IS NOT A GUCCI BAG” pe genţi ori „THIS IS «numele clientului» BAG”.

  • De ce ajung articolele vestimentare şi accesoriile produse de diverse companii din industria modei în cantitate mare la gunoi

    Articolele vestimentare şi accesoriile produse de diverse companii din industria modei ajung, nu de puţine ori, în cantitate mare la gunoi. Ca să evite acest lucru, o serie de întreprinzători au găsit o soluţie, care, pentru moment, pare să funcţioneze: surprizele. Mai precis, companiile lor, ca Scarce, Heat sau Hybe, preiau haine şi accesorii de lux pe care le oferă pe site-uri dedicate după ce le-au ambalat în cutii-surpriză, clienţii neştiind ce anume vor primi, scrie Financial Times. 

    Avantajul în cazul clienţilor este că preţul normal al produselor care ajung la ei este mereu mai mare decât cel plătit pentru achiziţionarea lor la cutie. Ca să trezească interesul potenţialilor cumpărători, companiile au apelat, printre altele, la YouTube, folosindu-se de popularitatea clipurilor de tip „unboxing”, în care diverse persoane se filmează desfăcând cutii cu produse.

  • Se spune că femeile cheltuie o grămadă de bani pe haine şi accesorii, ceea ce însă nu e tocmai adevărat, căci şi bărbaţii bogaţi sunt dispuşi să dea mulţi bani pe îmbrăcăminte

    Se spune că femeile cheltuie o grămadă de bani pe haine şi accesorii, ceea ce însă nu e tocmai adevărat, căci şi bărbaţii bogaţi care urmăresc tendinţele modei sunt dispuşi să dea mulţi bani pe îmbrăcăminte, cu ajutorul consultantului potrivit.

    Aşa cum explică o expertă în domeniu, Milda Chellingsworth, care-şi oferă serviciile de stilistă clienţilor foarte bogaţi, bărbaţii sunt mai pretenţioşi decât femeile şi văd defecte pe care acestea nu le remarcă, ajungând să cheltuiască chiar mai mult pentru ţinutele dorite, scrie The Telegraph.

    Asemenea clienţi, alături de cliente, pot avea pretenţia să le fie aduse sugestiile vestimentare în locuri în care le e mai uşor să ajungă, aşa cum procedează clienţii ruşi, pentru care stilista se duce în Cipru, ori pot comanda ţinute nu neapărat pentru ei, ci pentru un grup de persoane apropiate. S-a cerut astfel „echiparea” cu costume Tom Ford a tuturor participanţilor la o nuntă, cheltuielile pricinuite de eveniment, incluzând costumele, situându-se la 20 de milioane de lire.

    În general, susţin alţi experţi din domeniul modei, clienţii japonezi sunt cei mai atenţi la detalii, iar chinezii sunt cei mai atenţi la materialele din care le sunt confecţionate hainele. Pe de altă parte, ruşii cer, nu rareori, ce e mai scump şi mai greu de găsit. Cei mai cheltuitori sunt americanii, ruşii şi arabii. Cum majoritatea clienţilor foarte bogaţi au mai multe case, aceştia solicită garderobe potrivite pentru fiecare. Toate hainele şi accesoriile sunt catalogate atent pentru a şti unde se află fiecare articol în caz că proprietarul îl duce la o altă locuinţă.

    Pe lângă consultanţă vestimentară, unii doresc şi sfaturi cu privire la culoarea maşinii şi, dacă tot au maşină nouă, merge şi o garderobă care să se asorteze cu ea.

  • Se spune că femeile cheltuie o grămadă de bani pe haine şi accesorii, ceea ce însă nu e tocmai adevărat, căci şi bărbaţii bogaţi sunt dispuşi să dea mulţi bani pe îmbrăcăminte

    Se spune că femeile cheltuie o grămadă de bani pe haine şi accesorii, ceea ce însă nu e tocmai adevărat, căci şi bărbaţii bogaţi care urmăresc tendinţele modei sunt dispuşi să dea mulţi bani pe îmbrăcăminte, cu ajutorul consultantului potrivit.

    Aşa cum explică o expertă în domeniu, Milda Chellingsworth, care-şi oferă serviciile de stilistă clienţilor foarte bogaţi, bărbaţii sunt mai pretenţioşi decât femeile şi văd defecte pe care acestea nu le remarcă, ajungând să cheltuiască chiar mai mult pentru ţinutele dorite, scrie The Telegraph.

    Asemenea clienţi, alături de cliente, pot avea pretenţia să le fie aduse sugestiile vestimentare în locuri în care le e mai uşor să ajungă, aşa cum procedează clienţii ruşi, pentru care stilista se duce în Cipru, ori pot comanda ţinute nu neapărat pentru ei, ci pentru un grup de persoane apropiate. S-a cerut astfel „echiparea” cu costume Tom Ford a tuturor participanţilor la o nuntă, cheltuielile pricinuite de eveniment, incluzând costumele, situându-se la 20 de milioane de lire.

    În general, susţin alţi experţi din domeniul modei, clienţii japonezi sunt cei mai atenţi la detalii, iar chinezii sunt cei mai atenţi la materialele din care le sunt confecţionate hainele. Pe de altă parte, ruşii cer, nu rareori, ce e mai scump şi mai greu de găsit. Cei mai cheltuitori sunt americanii, ruşii şi arabii. Cum majoritatea clienţilor foarte bogaţi au mai multe case, aceştia solicită garderobe potrivite pentru fiecare. Toate hainele şi accesoriile sunt catalogate atent pentru a şti unde se află fiecare articol în caz că proprietarul îl duce la o altă locuinţă.

    Pe lângă consultanţă vestimentară, unii doresc şi sfaturi cu privire la culoarea maşinii şi, dacă tot au maşină nouă, merge şi o garderobă care să se asorteze cu ea.

  • Expansiune „smart”, din Sibiu, în fiecare sector al Capitalei

    După 10 ani de la inaugurarea unui prim magazin în Sibiu, fondatorii Smart GSM ţintesc expansiunea în Capitală. Investiţia de 50.000 de euro în centrul comercial Mega Mall reprezintă doar începutul planului lor de a fi prezenţi în fiecare sector al Bucureştiului.

    Noi vrem să fim cât mai aproape de clienţi, am văzut la Sibiu ce înseamnă să îţi vină clientul în magazin, să îl înţelegi, e altfel decât comunicarea la telefon, interacţiunea fizică contează foarte mult. Totuşi, vrem să ne extindem atât cu magazinele fizice şi să accelerăm şi creşterea în online, dublând numărul de produse listate”, a spus Maria Bucurenciu, director de magazin al Smart GSM, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    Lansat în 2011, businessul Smart GSM a început cu un magazin de 11 mp în Sibiu, axat pe vânzarea de telefoane şi accesorii pentru telefoane, cât şi pe furnizarea de service. Compania a devenit dealer autorizat Apple în 2011, moment care coincide cu lansarea iPhone 4S.  De altfel, fondatorul companiei, Radu Salade, şi-a început activitatea antreprenorială datorită pasiunii sale pentru domeniul tehnologiei şi pentru produsele Apple. 

    În magazin vând acum însă şi accesorii, tablete, laptopuri, gadgeturi ale altor mărci. În 2018, compania a intrat pe platforma Marketplace a eMAG, iar anul trecut, businessul a înregistrat vânzări de 300.000 de euro, din care 70-80% realizate prin intermediul Marketplace-ului.

     „Ei au venit cu toate resursele şi instrumentele, iar ulterior am înregistrat un plus mare de vânzare atât atunci, cât şi acum. Recomand tuturor antreprenorilor care îşi doresc o creştere în activitatea lor să se ajute de această sursă – de aceste instrumente care sunt puse la dispoziţie de eMAG şi care te ajută, efectiv, să îţi dezvolţi afacerea”, a spus Maria Bucurenciu.

    Ea observă că în pandemie oamenii au cumpărat foarte multe gadgeturi, iar vânzările şi-au dublat valoarea faţă de anul 2019.  „Pot să spun că pandemia ne-a ajutat în business, ne-am concentrat pe activitatea online. Atunci când am fost limitaţi cu toţii, online-ul s-a desfăşurat la cote maxime”, punctează Maria Bucurenciu. Totuşi, au fost nevoiţi să închidă unul dintre cele două magazine fizice pe care le aveau în Sibiu.

    În prezent, clienţii lor cumpără în continuare gadgeturi, dar nu la ritmul de anul trecut: „Coşul de cumpărături nu mai are aceeaşi valoare, a scăzut cu undeva la 40% faţă de bonul mediu de anul trecut, care se plasa la aproximativ 180 de lei. Oamenii sunt dispuşi să cheltuie, dar comportamentul s-a schimbat şi se gândesc de două ori înainte să facă o achiziţie de genul acesta, sumele fiind foarte mari. De aceea oferim şi posibilitatea plăţii în rate”.

    Smart GSM a dezvoltat şi un brand propriu, sub care au lansat în 2020 circa 130 de produse – accesorii, cabluri, acumulatori, baterii pentru telefoane, displayuri, etc.

    Ce urmează?

    „Ne-am propus să deschidem mai multe magazine în ţară, să fim fizic prezenţi alături de clienţii noştri. În a doua parte a lunii vom inaugura un magazin în Mega Mall şi vom creşte totodată şi numărul produselor listate online”, descrie Maria Bucurenciu planurile companiei pentru perioada următoare. Investiţia în primul magazin din Bucureşti va ajunge la circa 50.000 de euro.

    Ea precizează că în următorii doi ani şi-au propus să deschidă câte un magazin în fiecare sector al Capitalei şi în cele mai mari oraşe ale ţării. „Asta nu înseamnă că nu lucrăm şi la creşterea în online, dar vrem să ne extindem pe plan fizic, de aceea toate resursele noastre merg pe partea de offline în momentul acesta.” Un alt pilon de dezvoltare pe termen lung va fi expansiunea prin intermediul francizelor.

  • Haina din poză

    Creatul de hăinuţe şi accesorii pentru personaje din jocuri e o afacere înfloritoare, dar moda virtuală încearcă să se extindă şi dincolo de acestea. Există astfel, creatori de modă virtuală care vând articole vestimentare care nu există şi care se pot folosi în afara jocurilor, cum ar fi o companie nouă, DressX. Creaţiile acesteia sunt gândite să poată fi aplicate pe diverse fotografii alese de client, la achiziţia unei ţinute virtuale acestuia cerându-i-se să încarce o imagine pe care doreşte să o folosească.

    Fondatoarele firmei, creatoarele ucrainene de modă Daria Şapovalova şi Natalia Modenova, scrie Financial Times, au pornit de la ideea de a reduce consumul inutil de haine reale, care ajung să fie purtate doar de câteva ori după care sunt aruncate şi poluează mediul, oferind posibilitatea unei garderobe variate care poate fi afişată în postările de pe reţelele de socializare online. Pe lângă site-ul DressX, există şi o aplicaţie pentru terminale mobile, iar articolele comercializate costă de la 25 de dolari pentru un pulover, de exemplu, până la 350 de dolari pentru o rochie de ocazie.