BusinessMagazin

Tag: acces

  • CE semnează al doilea contract pentru a asigura accesul la un potenţial vaccin anti-COVID

    Al doilea contract cu o companie farmaceutică pentru un potenţial vaccin anti-COVID a intrat în vigoare vineri în urma semnării sale oficiale de către Sanofi-GSK şi Comisia Europeană (CE).

    Contractul va permite tuturor statelor membre ale UE să achiziţioneze până la 300 de milioane de doze din vaccinul produs de Sanofi-GSK.

    În plus, statele membre pot dona doze rezervate ţărilor cu venituri mici şi medii.

    Oficialii europeni declară că Sanofi şi GSK se vor strădui să furnizeze în timp util o parte importantă a ofertei lor de vaccinuri printr-o colaborare cu mecanismul privind accesul global la vaccinuri împotriva COVID-19 (COVAX) – pilonul privind vaccinurile din cadrul acceleratorului accesului la instrumentele de combatere a COVID-19 pentru ţările cu venituri mici şi medii.

    Comisia a semnat deja un contract cu AstraZeneca şi continuă să discute acorduri similare cu alţi producători de vaccinuri cum sunt Johnson&Johnson, CureVac, Moderna şi BioNTech, cu care a încheiat discuţii exploratorii.

    Preşedinta Ursula von der Leyen a declarat că prin contractul încheiat cu Sanofi-GSK, Comisia Europeană îşi arată încă o dată angajamentul de a asigura un acces echitabil la vaccinuri sigure, eficace şi accesibile, nu numai pentru cetăţenii săi, ci şi pentru persoanele cele mai sărace şi mai vulnerabile din lume.

    „În curând vor fi încheiate acorduri cu alte companii şi se va elabora un portofoliu diversificat de vaccinuri promiţătoare, pe baza mai multor tipuri de tehnologii, ceea ce ne va spori şansele de a găsi un remediu eficient împotriva virusului”, a spus aceasta.

    Contractul este finanţat prin Instrumentul pentru sprijin de urgenţă, care dedică fonduri pentru crearea unui portofoliu de potenţiale vaccinuri cu profiluri diferite, produse de companii diferite.

    Sanofi şi GSK elaborează un vaccin recombinant împotriva COVID-19, folosind tehnologii inovatoare de la ambele companii.

    Sanofi va contribui cu antigenul proteinei S a COVID-19, care se bazează pe tehnologia ADN-ului recombinant, iar GSK va contribui cu tehnologia sa adjuvantă, deosebit de importantă într-o situaţie de pandemie, deoarece poate reduce cantitatea de proteine necesară per doză, permiţând producerea mai multor doze de vaccinuri.

    Companiile au demarat un studiu de fază 1/2 în septembrie, care va fi urmat de un studiu de fază 3 până la sfârşitul anului 2020.

    Dacă aceste etape se desfăşoară cu succes şi sub rezerva unor considerente de reglementare, companiile urmăresc să pună vaccinul la dispoziţia publicului până în a doua jumătate a anului 2021.

  • Simona Saru, manager departament suport vânzări IMM / OTP Bank, vrea să calce pe urmele tatălui său şi să devină antreprenor

    ROL OCUPAT ÎN COMPANIE: Implementez strategia de vânzări pe segmentul de clienţi IMM şi coordonez şi ofer susţinerea necesară forţei de vânzări în procesul de atragere a clienţilor şi de menţinere şi dezvoltare a portofoliului existent. Obiectivul nostru este de a oferi o experienţă completă clienţilor IMM şi de a fi partenerii lor în dezvoltarea permanentă a afacerilor pe care mulţi dintre ei le-au creat de la zero. Pentru a ne atinge obiectivul este necesar să avem o echipă unită, pregătită şi care să aibă acces rapid la toate instrumentele necesare activităţii, iar aici rolul echipei de suport vanzări IMM este extrem de important.

    CELE MAI IMPORTANTE ROLURI PROFESIONALE AVUTE PÂNĂ LA ACEASTĂ FUNCŢIE: Manager al departamentului pentru managementul produselor IMM, consilier microîntreprinderi. Aceste poziţii m-au ajutat foarte mult în activitatea pe care o desfăşor în prezent, prin prisma experienţei acumulate.

    Rolul propus pentru anul 2030: Antreprenor.

    CEO/ANTREPRENOR ADMIRAT: Deşi sunt mulţi cei pe care îi admir din businessul românesc, sunt totuşi două persoane care m-au inspirat foarte mult în cariera mea. În primul rând, tata, pentru că a avut curajul să renunţe la o carieră cunoscută pentru a-şi urma visul de a deveni antreprenor, dar şi pentru că depune neîncetat eforturi enorme ca afacerea lui să reuşească, fiind neobosit în a căuta să înveţe lucruri noi şi oportunităţi de a îmbunătăţi afacerea pe care o conduce. De la el am invăţat că nu trebuie să îmi fie frică să visez şi să nu renunţ niciodată la ceea ce îmi doresc, căci dacă îmi doresc cu adevărat, voi găsi o soluţie. A doua persoană pe care o admir este Roxana Hidan, CEO retail al OTP Bank, pentru că, în cei 10 ani în care a condus Direcţia IMM, m-a împins mereu să-mi depăşesc limitele şi pentru că are puterea de a le insufla oamenilor dorinţa de performanţă.

  • Administraţia SUA impune noi restricţii privind accesul Huawei la echipamente americane

    Administraţia Donald Trump a anunţat, luni, noi restricţii privind accesul companiei chineze Huawei la echipamente de telecomunicaţii din Statele Unite, informează agenţia Reuters.

    Departamentul Comerţului de la Washington a dispus extinderea restricţiilor anunţate în luna mai, care au rolul limitării accesului Huawei la semiconductori produşi sub licenţă americană.

    De asemenea, 38 de filiale Huawei din 21 de ţări vor fi introduse pe lista de sancţiuni a SUA, numărul filialelor vizate ajungând astfel la 152, potrivit unor surse guvernamentale de la Washington.

    Secretarul american al Comerţului, Wilbur Ross, a declarat pentru postul Fox Business că noile măsuri sunt necesare deoarece restricţiile introduse în mai “au permis unele acţiuni evazive”. “Noile reguli arată clar că orice utilizare a softurilor sau a altor echipamente americane este interzisă, necesitând licenţă”, a explicat Wilbur Ross.

    Administraţia Donald Trump a impus limite privind colaborarea Huawei cu firme americane şi a îndemnat ţările aliate să adopte măsuri similare, invocând riscuri asupra siguranţei naţionale.

  • Românii care au creat imprimanta de alimente. În curând putem să ne primim mâncarea doar apăsând pe un buton

    „Reebo este practic prima imprimantă alimentară 3D concepută să funcţioneze în sistem vendingmachine şi de aici posibilităţile sunt nenumărate tehnologic pentru că acest sistem permite multiple capete de depunere a materialului, capacitate mare de cartuşe şi produse alimentare care vin ready-to-eat şi care sunt gata de consum, nu mai necesită gătire. Lucrăm acum la prototipul experimental. Reebo ca prototip experimental poate face sandvişuri şi prăjituri care sunt ready-to-eat, personalizate, iar clientul final îşi poate seta caloriile”, a declarat la ZF IT Generation Mădălina Ilie, fondator al Manna Foods Solutions. Ea a povestit că ideea proiectului Reebo a apărut în ultima parte a anului 2018.

    „În acea perioadă lucram la un alt proiect food-tech legat de nişte produse alimentare destinate situaţiilor de urgenţă şi uzului militar. Reebo a apărut în urma acelui proiect şi este abia la primul capitol. A apărut mai degrabă cu o viziune a felului în care va arăta alimentaţia viitorului în contextul dezvoltării globale a dezvoltării tehnologice rapide, al creşterii populaţiei gloabe şi al nevoii de sustenabilitate. Nu pentru că sunt subiecte în trend, ci din contră, pentru că omenirea are nevoie de soluţii care să permită acces facil la alimente sigure şi personalizate în funcţie de nevoile nutriţionale.”
    Imprimanta alimentară 3D Reebo va putea realiza sandvişuri şi prăjituri din ingrediente naturale în doar câteva minute, după cum susţin reprezentanţii start-up-ului.

    Cum se foloseşte însă mai exact imprimanta alimentară 3D Reebo de către utilizatori?
    „Toată lumea cunoaşte aparatele coffee vending machine. Reebo vine dotată cu un meniu touchscreen de pe care clientul îşi poate alege ingredientele, îşi setează caloriile, achită prăjitura sau sandvişul şi aşteaptă până la 3 minute să îi fie livrate într-un ambalaj biodegradabil. Maşina este dotată cu cartuşe alimentare în care sunt ingredientele. Aici este şi noutatea tehnologică – avem numeroase capete de depunere.

    Ce înseamnă asta? Că utilizatorul poate alege o varietate de gusturi”, a explicat Mădălina Ilie. Dacă utilizatorul nu doreşte să ia contact cu echipamentul, poate da comanda şi plăti direct din aplicaţia de mobil dedicată atunci când se află lângă aparat. Aplicaţia mobilă va fi dezvoltată în faza de prototip industrial.

    Fiind o imprimantă în sistem vending, Reebo poate fi instalată pe stradă, în locuri cu trafic pietonal intens sau în clădiri de birouri. „Astfel toată lumea poate avea acces la ea şi la un produs cu raport calitate-preţ care este mult mai bun decât un produs de fast-food, de la restaurantele din jurul birourilor sau de la magazinele din jurul blocurilor.”

    Proiectul Reebo este compus din trei faze, până când va putea ajunge în etapa comercială. „Prima este cea de prototip experimental, rolul acestei faze fiind să arătăm că ideea şi conceptul nostru sunt fezabile, se pot realiza. A doua etapă este prototipul industrial, care cuprinde şi un laborator alimentar în care se va testa imprimanta şi în acelaşi timp se vor testa şi consumabilele pentru că businessul Manna Foods Solution pe proiectul Reebo înseamnă pe de-o parte imprimanta Reebo, iar pe de altă parte consumabilele aferente imprimantei.

    În cadrul acestui laborator şi în această fază de prototip industrial se fac de asemenea pilotarea, validarea, măsurătorile, analizele atât pentru imprimante, cât şi pentru consumabile. Concluziile trase din această etapă vor fi utilizate pentru linia de producţie pentru a scuti timp şi bani pentru acea etapă. Pentru linia de producţie, tot atunci se va face şi strategia go-to-market”, a precizat fondatoarea Manna Foods Solutions.

    Acum, următoarea etapă a proiectului este cea de prototip industrial. „Practic, aceasta va seta toţi parametrii pentru linia de producţie şi tot atunci vom avea o colaborare cu medici nutriţionişti care ne vor ajuta să facem reţetele pentru fiecare tip de pastă astfel încât ele să fie echilibrate din punct de vedere nutriţional, din toate punctele de vedere medicale, de alimentaţie, de siguranţă ş.a.m.d.”
    Pentru a trece la următoarea etapă, echipa Manna Foods Solutions are însă nevoie de finanţare şi ia în considerare atât obţinerea de fonduri europene nerambursabile, cât şi obţinerea unor investiţii private, având în vedere complexitatea şi amploarea proiectului.
    „Pe de-o parte aplicăm în octombrie la EIC Horizon 2020 – un fond al UE pe partea de cercetare-dezvoltare, adică sunt practic nişte fonduri de risc pe această zonă. Pe de altă parte avem discuţii şi cu investitori cu venture capital-uri, am început să abordăm şi fonduri de investiţii. Facem în paralel acest lucru pentru că în tehnologie este foarte important să fii primul pe piaţă şi atunci vrem să grăbim lucrurile. Cu cât găsim finanţele mai repede pentru următoarea etapă, cu atât şi Reebo va ajunge mai repede pe piaţă.”

    Până acum, în etapa de prototip experimental, proiectul Reebo a fost realizat din fonduri proprii ale echipei Manna Foods Solutions, însă pentru a putea trece în următoarea etapă de prototip industrial start-up-ul are nevoie de o finanţare considerabilă.

    „Pentru partea de prototip industrial suma este de cercetare-dezvoltare practic şi ajunge la circa 3,5 milioane euro. Sperăm ca până la finalul acestui an să avem deja măcar direcţia de finanţare, astfel încât din ianuarie să ştim de unde plecăm. În octombrie aplicăm la Horizon 2020, avem discuţii în prezent cu câteva venture capital-uri şi vedem ce se va finaliza. Deadline-ul pe care noi ni l-am dat pentru obţinerea finanţării sau garantarea obţinerii finanţării este decembrie anul acesta.”

    Manna Foods Solutions lucrează la realizarea unei imprimante alimentare 3D de mici dimensiuni pe care să o poată prezenta în faţa investitorilor. Start-up-ul local ce lucrează în prezent la dezvoltarea unei imprimante are în plan să obţină anul acesta o finanţare de circa 3,5 milioane de euro pentru a putea trece în etapa de prototip industrial din cadrul proiectului.

    Proiectul, numit Reebo, se află în prezent în faza de prototip experimental, etapă în care echipa Manna Foods Solutions lucrează la realizarea unei imprimante alimentare 3D de mici dimensiuni pe care să o poată prezenta în faţa investitorilor.

    Proiect: Manna Foods Solutions
    Ce face? Dezvoltă o imprimantă alimentară 3D
    Necesar actual de finanţare: 3,5 milioane euro
    Invitat: Mădălina Ilie, fondator Manna Foods Solutions

    Proiect: Scriptoman
    Ce face? Platformă ce permite transcrierea şi traducerea automată a fişierelor audio/video
    Investiţie iniţială: circa 80.000 euro
    Invitat: George Rusu, administrator RolaxIT Innovation

    Proiect: Trusted App
    Ce face? Aplicaţie software de raportare financiară pentru IMM-uri
    Investiţie iniţială: 35.000 euro
    Ţinta de venituri 2021: 30.000 euro
    Invitat: Ioana Arsenie, fondator Trusted App

    Proiect: Menisto
    Ce face? Aplicaţie ce îşi propune să digitalizeze procesele din cadrul restaurantelor pornind de la meniul digital direct pe smartphone-ul clienţilor
    Necesar actual de finanţare: 100.000 euro
    Invitaţi: Mircea Deliu si Cezar Cherciu, fondatori Menisto

    Proiect: I’m fine
    Ce face? Platformă care se foloseşte de tehnologie pentru a ajuta persoanele care au nevoie de psihoterapie
    Invitat: Daniel Barbu, fondator şi CEO I’m fine

    Proiect: DAHNA
    Ce face? Aplicaţie mobilă de nutriţie care le configurează utilizatorilor meniuri conform profilului lor metabolic, precum şi reţetele pentru prepararea lor, dar şi lista de cumpărături cu ingredientele şi cantităţile necesare
    Investiţie iniţială: 100.000 euro
    Necesar actual de finanţare: circa 300.000 euro
    Invitat: Daniela Tatu-Chiţoiu, CEO al CardioScience şi coordonatoarea proiectului DAHNA

    Proiect: Automation Pill
    Ce face? Soluţii software de automatizare a diferitelor procese din cadrul companiilor
    Ţintă de venituri 2020: 150.000 euro
    Invitat: Daniel Tilă, cofondator Automation Pill

    Proiect: Chifor Vision
    Ce face? Dezvoltă o tehnologie pentru simplificarea diagnosticării bolii parodontale
    Finanţări totale atrase până acum: 275.000 euro
    Necesar actual de finanţare: 2 milioane euro
    Invitat: Radu Chifor, fondator Chifor Vision

    Proiect: VetFast
    Ce face? Dezvoltă aplicaţii pentru digitalizarea proceselor din domeniul veterinar
    Investiţie iniţială: 100.000 euro
    Invitat: Alexandru Pavel, fondator VetFast

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Un nou judeţ impune masca de protecţie obligatorie în spaţii deschise aglomerate

    Masca de protecţie este obligatorie în spaţii deschise aglomerate în judeţul Sălaj începând de miercuri, pe toată perioada stării de alertă.

    Prefectura Sălaj anunţă că decizia decizia a fost luată de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) şi vizează obligativitatea purtării măştii de protecţie de persoanele aflate în spaţii publice deschise de tip pieţe, târguri şi expoziţii, pe întreaga durată a programului de funcţionare a acestora.

    De asemenea, masca este obligatorie şi în zonele în care se desfăşoară serbări publice, activităţi cultural-artistice, activităţi religioase sau pelerinaje, în zonele de aşteptare a mijloacelor de transport în comun de tip staţii de autobuz, staţii şi peroane CFR, autogări sau zonele de aşteptare pentru accesul în obiectivele turistice.

    Sunt exceptaţi de la obligativitatea purtării măştii de protecţie copiii cu vârsta mai mică de 5 ani.

    Organizatorii de evenimente au obligaţia de a lua toate măsurile pentru a se asigura că accesul persoanelor se face cu mască de protecţie, proprie sau pusă la dispoziţie

     

  • Dispozitivele inteligente ne fac mai vulnerabili la atacuri? Un nou dispozitiv smart este predispus atacurilor cibernetice

    O vulnerabilitate de securitate prezentă în încuietorile inteligente August Smart Lock Pro permite atacatorilor aflaţi în preajma acestora să intercepteze datele de acces la reţeaua wi-fi şi deci să controleze toate dispozitivele conectate din locuinţă, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei de securitate informatică Bitdefender.

    Echipa de cercetare a vulnerabilităţilor în dispozitive smart de la Bitdefender a descoperit că dispozitivul comunică cu aplicaţia de instalare de pe telefon în mod criptat, însă cheia de criptare este stocată tocmai în aplicaţie. Asta permite unui potential răufăcător să intercepteze traficul de internet şi deci parola reţelei Wi-Fi.

    Încuietorile inteligente au devenit foarte populare în contextul dezvoltării economiei colaborative în care inclusiv casele oamenilor sunt folosite pentru a caza turişti. Funcţionalităţile acestora permit proprietarilor să permită şi să revoce accesul în locuinţă distribuind un cod PIN în momentul rezervării, ceea ce a eliminat nevoia de a se întâlni fizic cu clientul sau de a lăsa cheia în locuri prestabilite. Spre deosebire de alte dispozitive inteligente, încuietorile inteligente creează bariere fizice de acces în locuinţă, de aceea oamenii preferă produse de top în locul unor branduri mai puţin cunoscute. Cercetarea Bitdefender arată însă că vulnerabilităţi grave pot apărea inclusiv la dispozitive populare.

    „Nimic nu pune mai tare în pericol securitatea şi intimitatea decât dispozitivele conectate la internet. Într-un atac de acest fel, atacatorul capătă acces la orice dispozitiv conectat la internet pe care îl avem în casă. Asta înseamnă că atacatorul poate face orice, de la compromiterea routerului, la furtul datelor de pe dispozitive şi rularea de imagini şi videoclipuri pe ecranele din casă”, spune Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice la Bitdefender.

    Vulnerabilitatea a fost comunicată producătorului în 9 decembrie 2019 şi a fost confirmată nouă zile mai târziu de către acesta. O comunicare publică comună urma să fie stabilită pentru luna iunie 2020, însă pentru că producătorul a încetat să mai comunice cu cei de la Bitdefender, compania de securitate informatică a decis să facă public raportul.

    O vulnerabilitate similară descoperită în soneriile inteligente Ring Doorbell Pro tot de către specialiştii de la Bitdefender a fost comunicată în luna decembrie. Atunci, camerele au primit o actualizare de securitate care să repare vulnerabilitatea semnalată celor de la Amazon.

    Sfaturi de securitate pentru dispozitive smart

    Înainte de a cumpăra un dispozitiv, citiţi recenzii ale produsului şi aflaţi opiniile altor utilizatori legate de modul în care funcţionează. Verificaţi frecvenţa cu care producătorul trimite actualizări de securitate.

    Actualizaţi dispozitivele inteligente cu cea mai recentă versiune a sistemului de operare.

    Asiguraţi-vă că toate dispozitivele au parole complexe sau că au fost schimbate cele iniţiale.

    Utilizaţi o soluţie de securitate destinată protecţiei echipamentelor smart.

  • Mihaela Racoviţă, managing partner, Tritech Group: „Trebuie să ai încredere în forţele proprii şi în oamenii din jur, cu care faci echipă”

    Mihaela Racoviţă a intrat în echipa Tritech Group în urmă cu 15 ani pe poziţia de assistant manager şi a evoluat treptat până a fost numită în anul 2014 în funcţia de administrator al societăţii cu atribuţii de coordonare a departamentelor financiar, comercial şi de marketing. Firmele din cadrul Tritech Group sunt axate pe producţia şi comercializarea de panouri fotovoltaice sub marca Wattrom (linia de producţie este la Ovidiu, judeţul Constanţa), importul şi distribuţia de echipamente de automatizări pentru căi de acces (marca BFT din Italia), vânzarea şi instalarea sistemelor automate de parcare cu plată şi de management al zonelor de parcare (marca Equinsa din Spania), alte activităţi axate pe instalarea sistemelor integrate de securitate, sisteme de control acces, uşi de garaj rezidenţiale şi industriale realizate de echipa tehnică în judeţul Constanţa. „Spre deosebire de cultura organizaţională din companiile multinaţionale direcţionată de politici clar definite venite de la sediul central (aflat de obicei în afara României) într-o afacere antreprenorială dintr-un oraş altul decât Capitala, trebuie să concepi şi să defineşti reguli mai mult sau mai puţin scrise de lucru cu oamenii. Provocarea (ştiu că este un cuvânt des folosit) este să ai iniţiativă constructivă – să creezi fără a avea ghidaj corporatist transformând în avantaj dinamismul unei companii de dimensiune medie”, îşi descrie ea stilul de leadership. Cât priveşte egalitatea de gen, spune că „oricât mi-am dorit să nu judec pe cei cu care am interacţionat prin faptul că erau femei sau bărbaţi, mi s-a întâmplat să fiu judecată. Au existat pe parcurs situaţii în care a trebuit să demonstrez din punct de vedere practic funcţionalitatea unui produs şi am simţit la început reticenţa interlocutorului”. Pe de altă parte, subliniază că a încercat să transforme fiecare ocazie în oportunitate şi să treacă peste posibilele obstacole de gen. 

    Profilul Mihaelei Racoviţă a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, publicat în luna martie.

  • 105 CELE MAI PUTERINICE FEMEI DIN BUSINESS: Dana Mihaela Constantinescu, director general, GSK Pharma România

    „Anul acesta am reuşit să punem la dispoziţia pacienţilor din România vaccinul nostru împotriva meningitei B, fapt ce vine ca o confirmare a eforturilor companiei de a îmbunătăţi accesul comunităţilor la vaccinare”, îşi descrie Dana Constantinescu una dintre cele mai recente reuşite profesionale, pe care a avut-o alături de echipa GSK. -→ Pentru anul în curs, spune că, în calitate de reprezentant al companiei în asociaţiile profesionale locale îşi doreşte să reuşească „în efortul comun al industriei farmaceutice de a îmbunătăţi accesul pacientului român la tratamente şi medicamente inovatoare”.

  • Este oficial: Elevii şi profesorii vor avea asigurată infrastructura necesară, constând în dispozitive şi acces la internet, pentru predarea online

    Ministerul Educaţiei şi Cercetării va asigura elevilor şi profesorilor infrastructura necesară, constând în dispozitive şi acces la internet, pentru accesarea Bibliotecii Şcolare Virtuale, Platformei şcolare de e-learning şi a altor platforme educaţionale agreate.

    Mai exact, este vorba despre Legea nr. 109/2020 pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

    Astfel, se va  asigura, la cerere, fiecărui cadru didactic şi fiecărui elev un dispozitiv – laptop sau tabletă, conectat la internet, pentru a putea participa la activităţile de e-learning.

    “Digitalizarea educaţiei este esenţială pentru a reuşi să traversăm situaţiile de criză ce pot apărea de-a lungul timpului, fără a deconecta elevii şi profesorii de la viaţa scolară”, conform expunerii de motive.

     

  • Din 1 iulie, intri în Grecia doar dacă ai cod unic de bare

    Grecia se teme de creşterea numărului de persoane infectate însă nu renunţă la noua etapă de relaxare. Dacă pleci în Grecia, din 1 iulie vei fi monitorizat printr-un  formular online. Eşti obligat să completezi acest formular, înainte să ajungi la graniţă. În formular vei da date personale, ce ţări ai vizitat în ultimele zile dar şi unde şi cum vei fi cazat în Grecia, scrie Mediafax.ro. 

    MĂDĂLIN MĂNCILĂ, DIRECTOR AGENTIE TURISM:  Începând cu 1 iulie, Grecia a impus acest chestionar online, această declaraţie care va fi completată online, cu 48 de ore înainte de a ajunge pe teritoriul lor. Această declaraţie se găseşte pe site-ul travel.gov.gr. Toate aceste chestionare vor fi, practic, centralizate de către autorităţile din Grecia iar în urma completării acestui formular, practic, se va emite un cod de bare care va reprezenta dovada faptului că ai completat acest chestionar. În funcţie de numărul de turişti care vor trece pe la graniţă, grecii vor şti şi care va fi capacitatea de testare la fiecare punct de frontieră.