BusinessMagazin

Tag: accelerare

  • Schimbări în conducerea Danone România. Cine va prelua operaţiunile companiei în locul Nataliei Gelshtein-Kiss

    Din luna octombrie a acestui an, Robert Jasinski devine noul managing director al Danone România SRL, companie care produce şi distribuie produse lactate proaspete şi produse pe bază de plante, şi Nutricia România SRL, companie care gestionează produse alimentare pentru bebeluşi, precum şi produse de nutriţie specializată. Până în prezent, liderul a ocupat funcţia de managing director al Nutricia România SRL.
    „Pandemia a creat un nou mediu de business, care a confirmat nevoia companiei de a-şi schimba structura actuală de funcţionare (…), a accelerat şi mai mult nevoia consumatorilor de a adopta obiceiuri alimentare sănătoase şi sustenabile. Un element nou şi important este faptul că procesul de luare a deciziilor va fi scurtat, multe dintre acestea urmând a fi luate doar la nivel local. Este o mare responabilitate, dar în acelaşi timp şi o oportunitate. Căutând noi modalităţi de a promova o alimentaţie mai sănătoasă, vom accelera creşterea durabilă, printr-un portofoliu şi mai puternic de produse, branduri şi servicii aliniate acestui scop”, a declarat Robert Jasinski într-un comunicat de presă.

    Robert Jasinski va prelua noua funcţie începând cu 1 octombrie 2021. Potrivit companiei, Natalia Gelshtein-Kiss, care a ocupat funcţia de managing director al Danone Romania SRL până în prezent, îşi va continua cariera profesională cu noi proiecte în cadrul companiei Danone.

     

  • Francezii de la Leroy Merlin pariază pe comerţul online şi listează pe platformă toate produsele din portofoliu

    Retailerul francez de bricolaj Leroy Merlin anunţă că, începând din această lună, întregul portofoliu de produse este disponibil în magazinul online, cu livrare în toată ţara. Prin această strategie, compania estimează dublarea veniturilor generate de segmentul e-commerce în următoarele luni.

    „Dacă acum doi ani era bine pentru un retailer să aibă un segment de e-commerce, acum însă a devenit o necesitate. Din strategia noastră pe piaţa locală nu poate lipsi o abordare omnicanal, care să includă posibilitatea clienţilor de a achiziţiona online produsele cu livrare la domiciliu oriunde în ţară. În prezent, estimăm că jumătate, poate chiar şi mai mult, dintre clienţii noştri accesează site-ul Leroy Merlin înainte de a cumpăra din magazin sau invers”, spune Frédéric Lamy, CEO Leroy Merlin România. 

    Clienţii vor avea posibilitatea să cumpere online sau să comande telefonic, alegând din cele 30.000 de produse care alcătuiesc gama completă a retailerului.

    Printre categoriile nou adăugate în magazinul online sunt produsele de dimensiuni mari şi medii precum materialele de construcţii sau utilajele, cu precizarea că politica de preţ a produselor comercializate online este identică cu cea aplicată în magazinele fizice ale retailerului francez.

    „Vom continua să ne dezvoltăm accelerat bazându-ne pe această tendinţă, prin vânzarea online a unui număr din ce în ce mai mare de produse, inclusiv a celor de volume mari şi mizăm pe extinderea gamelor în viitorul apropiat”, adaugă Frédéric Lamy.

    În ultimul an, în topul celor mai populare categorii de produse din magazinul online Leroy Merlin s-au aflat produsele de grădinărit, decoraţiunile şi uneltele. Odată cu dezvoltarea segmentului e-commerce şi integrarea online a întregii oferte, compania estimează că acest top se va schimba în următoarele luni, cu focus pe materialele de construcţii, uşi, ferestre sau pardoselile.

    Leroy Merlin are în prezent peste 2.500 de angajaţi şi operează 19 magazine pe piaţa locală. În afara Capitalei, magazine Leroy Merlin există în Suceava, Oradea, Timişoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Constanţa, dar şi în alte oraşe.

    Retailerul de bricolaj originar din Franţa a intrat pe piaţa locală în urmă cu circa nouă ani, prin deschiderea unui magazin pe Şoseaua Chitilei din Bucureşti. Câţiva ani mai târziu, în 2014, Leroy Merlin a preluat reţeaua de 15 magazine BauMax, ca urmare a deciziei austriecilor de a vinde operaţiunile din România. Magazinele au fost trecute sub brandul Leroy Merlin, iar ulterior francezii au continuat să deschidă unităţi pe piaţa locală.

  • Ungaria adoptă alte 7 măsuri de accelerare a procesului de redresare economică

    Guvernul ungar a aprobat încă 7 măsuri de accelerare a revenirii economiei, scrie Budapest Business Journal.

    Una dintre măsuri permite muncitorilor calificaţi din ţări non-UE care nu se numără printre ţările vecine ale Ungariei să muncească în Ungaria, în timp ce o altă măsură elimină toate obstacolele birocratice pentru accesarea de subvenţii de către companiile care vor să angajeze persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.

     

  • Acţiunile Medicover au accelerat cu peste 50% în prima jumătate a anului 2021

    ♦ Capitalizare de aproape 3,7 mld. euro pentru compania suedeză.

    Acţiunile grupului suedez Medicover (MCOV), care controlează al treilea cel mai mare furnizor de servicii medicale de pe piaţa locală, au înregistrat o creştere de peste 50% de la începutul anului, pe Bursa de la Stockholm, susţinute de optimismul investitorilor faţă de piaţa suedeză, dar şi de planurile de dezvoltare, organică şi prin achiziţii, ale companiei.

    Recent, compania a anunţat că investeşte 20 milioane de euro într-un nou spital în Bucureşti, în zona Pipera, care va avea 150 de paturi. Piaţa locală, prin clinicile şi spitalele private Medicover şi la­bo­ratoarele Synevo, con­tri­buie cu circa 13% la veniturile gru­pului, fiind astfel a treia cea mai im­portantă piaţă.

    Pe primul loc se situează cu Polonia, care generează 40% din ve­ni­turi, şi Germania, cu aproape un sfert.

    În Polonia, grupul Medicover a fost mai activ în achiziţii, cumpărând în acest an o reţea de cluburi de fitness.

    Pentru dezvoltare, grupul suedez Medicover a primit o finanţare de la Banca Internaţională de Investiţii (IIB) în cadrul emisiunii sale de obligaţiuni de tip Schuldschein, bani ce vor merge către extinderea operaţiunilor din România, Ungaria şi Slovacia.

    De asemenea, grupul dis­pune si de o po­zi­ţie solidă a flu­xu­lui de numerar: cu un total de peste 100 milioane de euro în numerar şi echivalente de numerar, precum şi în investiţii lichide pe termen scurt, potrivit raportului emis de grup pe primul trimestru.

    Aprecierea titlurilor MCOV este de aproape două ori mai mare decât creşterea raportată de principala referinţă a bursei suedeze, indicele OMXS30, care a urcat cu circa 22% în acest an.

    Bursa suedeză este în top cinci cele mai performante burse la nivel european în 2021, după bursele din Slovenia, Bulgaria şi Estonia. 

    În România, principalul indicele al bursei locale, BET, a urcat cu 21% în acest an, iar MedLife, cea mai mare companie locală de servicii medicale listată la bursă, a crescut cu 48% în acelaşi interval.

     

  • Economia germană îşi accelerează revenirea de pe urma coronavirusului

    Economia Germaniei accelerează, revenirea de pe urma restricţiilor generând cel mai puternic avans în retail de la reunificarea germană, arată economistul ifo Klaus Wohlrabe, potrivit Reuters.

    Acesta anticipează că economia va creşte cu 1,3% în trimestrul doi şi cu încă 3,6% în următorul trimestru.

     

  • Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, a discutat cu Daniel Dines, CEO UiPath, cea mai valoroasă companie care a pornit din România, să facă un centrul de excelenţă RPA în cadrul ministerului de Finanţe pentru accelerarea digitalizării

    Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, a discutat vineri cu Daniel Dines, CEO UiPath, cea mai valoroasă companie care a pornit din România, să facă un centrul de excelenţă RPA – Robotic Process Automation – în cadrul ministerului de Finanţe pentru accelerarea digitalizării, potrivit unei postări de pe pagina de Facebook. 

    ”Am avut o întâlnire de lucru cu Daniel Dines, fondatorul primului unicorn românesc, UiPath, pe care l-am felicitat personal pentru succesul listării la bursa din New York”. 

    Ministrul Nazare spune că în cadrul întrevederii, au discutat despre potenţialul tehnologiei RPA (Robotic Process Automation) de a accelera iniţiativele de digitalizare derulate în cadrul Ministerului de Finanţe.

    ”Totodată, am identificat o bună oportunitate de colaborare prin crearea şi operaţionalizarea unui centru de excelenţă RPA în cadrul ministerului. Un astfel de centru de excelenţă ar reprezenta o inovaţie pentru administraţia publică românească, oferind un impuls care să accelereze procesul de digitalizare pe care l-am început deja la nivelul administraţiei fiscale”. 

     

  • Franţa îşi accelerează stimulentele, alocând mai mulţi bani pentru industrie

    Guvernul francez a decis alocarea a încă un miliard de euro ca susţinere pentru sectorul industrial, a anunţat ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire, notează Reuters.

    Planul de redresare are drept obiectiv scoaterea Franţei din criză prin injectarea a 100 de miliarde de euro din bani publici în a doua cea mai mare economie a zonei euro până la finalul anului viitor.

  • Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România: Digitalizarea accelerată poate genera o creştere de peste 16% a PIB-ului României în următorii 6 ani. Fondurile de redresare ale UE vor fi cruciale în materializarea acestui rezultat

    Procesul de digitalizare al României, accelerat anul trecut de contextul pandemic şi măsurile de distanţare generate de acesta, ar putea contribuit la creşterea Produsului Intern Brut (PIB) al ţării cu aproximativ 16,48%, arată un raport realizat de firma de consultanţă Deloitte pentru Vodafone.

    „Pentru o ţară precum România, cu unul dintre cele mai scăzute niveluri ale PIB pe cap de locuitor din Europa, digitalizarea accelerată în domenii cheie, inclusiv prin utilizarea eficientă a fondurilor UE alocate în planul naţional de redresare, ajută la gestionarea provocărilor economice şi ale societăţii şi poate genera un progres economic semnificativ, cu o creştere de 16,48% a PIB-ului în următorii 6 ani”, a spus Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România.

    Ea a adăugat că această creştere plasează România pe locul doi ca ţară beneficiară dintre cele evidenţiate la nivelul UE – precum Italia, Cehia, Ungaria sau Olanda -. Potrivit raportului, o creştere de 10% a scorului general DESI pentru un stat membru este asociată cu un PIB pe cap de locuitor cu 0,65% mai mare, presupunând că alţi factori cheie rămân constanţi, cum ar fi forţa de muncă, investiţiile în economie, capitalul şi consumul guvernamental.

    „ Fondurile de redresare ale UE vor fi cruciale în materializarea acestui rezultat. Indicele DESI – Indicele economiei şi societăţii digitale – este un instrument eficient prin care România şi toate ţările UE pot măsura evoluţia în procesul de transformare digitală. Un scor DESI de 90 din 100 pentru România este cu siguranţă o provocare imensă, dar cred că printr-o strânsă colaborare între sectorul public şi cel privat putem atinge acest obiectiv şi putem transforma în realitate potenţialele beneficii ale digitalizării”, a mai spus Murielle Lorilloux.

    Raportul a fost întocmit pe baza datelor colectate din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene şi din Marea Britanie, în perioada 2014-2019.

    În cazul României, creşterea scorului înregistrat în 2019, cu doar cinci puncte, de la 36,5 la 41,5, ar genera un avans al PIB-ului pe cap de locuitor de 0,89% şi al productivităţii pe termen lung de 4,30%, arată informaţiile din raport.

    „Însă, dacă alocarea bugetară pentru digitalizare din pachetul de redresare al UE, în special Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă (RRF), ar fi concentrată în ariile care ar permite României să atingă un scor DESI de 90 până în 2027 (sfârşitul ciclului bugetar al UE), PIB-ul ar putea creşte cu 16,48%. Raportul menţionează că dacă fiecare stat membru ar atinge ţinta de 90, PIB-ul pe cap de locuitor în UE ar fi cu 7,2% mai mare la sfârşitul perioadei, ţările cu un PIB pe cap de locuitor mai mic în 2019 fiind cei mai mari beneficiari.”

     

  • Innovation Labs, programul de accelerare şi mentorat lansat de Răzvan Rughiniş şi Andrei Pitiş, începe căutările pentru o nouă generaţie de milionari din IT

    Innovation Labs, programul de accelerare şi mentorat pentru tineri antreprenori, anunţă deschiderea celei de a 9-a ediţii a programelor de mentorat de 7 luni, organizate în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu şi Timişoara.

    „Experienţa de start-up este o verigă cheie în economia următorilor ani, în care gândirea colaborativă, disruptivă şi autonomia în decizii sunt preţuite tot mai mult. Innovation Labs oferă un mediu prietenos de experimentare şi reţele strânse de sprijin tehnologic şi de mentorat de la jucători de vârf din ecosistemul inovării”, a spus Răzvan Rughiniş, co–fondator al Innovation Labs.

    Cele cinci hackathoane în care micii antreprenori, tinerii absolvenţi şi studenţii se pot înscrie se vor desfăşura în format online. De asemenea, înscrierea pentru programele din Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara va avea loc între 6-7 martie, iar pentru cele din Sibiu şi Bucureşti între 13-14 martie.

    În cadrul programelor ce vor dura şapte luni participanţii vor primi sprijn şi mentorat din partea unor antreprenori şi specialişti în IT&C şi business în vedera dezvoltăii unor produse inovatoare.

    „Programul oferă mentorat specializat pentru creşterea produselor, acces la parteneri de business şi la tehnologii de ultimă oră, prin intermediul partenerilor programului, vizibilitate media şi oportunităţi diverse de deschidere”, potrvit reprezentanţilor Innovation Labs.

    Echipele vor prezenta prototipurile produselor finale pe data de 14 octombrie, în cadrul Demo Day, în faţa juriului, a potenţialilor investitori şi a partenerilor.

    „Demo Day aduce împreună oameni care utilizează noile tehnologii în realizarea unor produse inovative, în startup-uri proprii sau în companii de vârf, care deschid conversaţii şi oportunităţi.”

    De asemenea, programul, care se va desfăşura la nivel naţional în perioada martie – octombrie 2021 în cele 5 oraşe, este organizat de Asociaţia Tech Lounge, Fundaţia Transylvania Institute of Technology, Asociaţia Calemis, EduHub şi Cowork Timişoara cu sprijinul BRD– Groupe Société Générale, Atos, Orange, Elrond, Carrefour, având Romanian – American Foundation ca partener strategic, şi în colaborare cu Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior a Cercetării Dezvoltării şi Inovării.

    Participanţii vor fi împărţiţi în trei categorii de echipe, în funcţie de specificul acestora, astfel: echipe formate exclusiv din studenţi, echipe spin-off din mediul universitar, echipe formate din studenţi şi antreprenori cu experienţă, ce vor parcurge împreună un program de descoperire antreprenorială.

    „Pornind de la o idee dezvoltată în cadrul programului de mentorat pe una dintre verticale, tinerii participanţi în program vor construi pas cu pas un prototip viabil pentru lansarea în piaţă.”

    Verticalele propuse pentru programul din 2021 sunt: Agriculture, Cybersecurity, Fintech, Blockchain, Health & Lifestyle, Retail.

    De asemenea, programul, care se va desfăşura la nivel naţional în perioada martie – octombrie 2021 în cele 5 oraşe, este organizat de Asociaţia Tech Lounge, Fundaţia Transylvania Institute of Technology, Asociaţia Calemis, EduHub şi Cowork Timişoara cu sprijinul BRD– Groupe Société Générale, Atos, Orange, Elrond, Carrefour, având Romanian – American Foundation ca partener strategic, şi în colaborare cu Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior a Cercetării Dezvoltării şi Inovării.

     

  • Economia zonei euro accelerează spre recesiune la început de an, iar pesimismul economiştilor se adânceşte

    Alunecarea zonei euro către o recesiune sub formă de W a accelerat în ianuarie pe fondul măsurilor de lockdown extinse care au dus la închiderea de businessuri, notează Bloomberg.

    Indicatorul IHS Markit privind activitatea sectorului privat a scăzut la 47,5, iar serviciile s-au contractat în al doilea cel mai alert ritm din mai.

    Producătorii, afectaţi mai puţin decât furnizorii de servicii de restricţii, au rămas în mare măsură optimişti cu privire la următoarele 12 luni, deşi se confruntă la rândul lor cu probleme.

    „O recesiune sub formă de W pentru economia zonei euro pare din ce în ce mai inevitabilă“, potrivit lui Chris Williamson, economist-şef la IHS Markit. „O oarecare încurajare derivă din faptul că declinul este mai puţin sever decât în primăvara anului trecut, reflectând rezistenţa contină a sectorului manufacturier, cererea în creştere de bunuri exportate“.

    Germania, cea mai mare economie a zonei euro, a înregistrat creştere, impulsionată de sectorul său manu­facturier, însă ritmul a fost cel mai slab din luna iulie, când începuse o redresare de pe urma primului val de restricţii.

    Indicatorul pentru sectorul manufacturier al Franţei s-a menţinut pe creştere, însă indicatorul compozit pentru a doua mare economie a regiunii a scăzut.

    „Sectorul privat francez a început noul an cum l-a în­che­iat pe ultimul, restricţiile împotriva COVID-19 deter­mi­nând un nou declin al activităţii de business“, arată Eliot Kerr, economist la IHS Markit, potrivit Financial Times. „Totuşi, există un semn pozitiv în toate aceste date, iar acesta este legat de reluarea creşterii ratei de ocupare a forţei de muncă“.

    La nivel de bloc, rata de ocupare a forţei de muncă a scăzut pentru a 11a lună consecutiv.

    Preşedinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde a admis probabilitatea unui nou declin, arătând că susţinerea monetară şi fiscală trebuie să continue, notează Bloomberg.

    Economiştii sunt mai pesimişti cu privire la evoluţia economiei zonei euro din acest an, relevă un sondaj BCE citat de Reuters.

    Economia regiunii îşi va reveni probabil în acest an, însă într-un ritm mai lent decât cel anticipat cu doar câteva luni în urmă, înainte de a recupera terenul pierdut în 2022, indică sondajul. Economiştii chestionaţi estimează creşterea zonei euro la 4,4% în acest an, în scădere de la 5,3%, estimare inclusă în ediţia anterioară a studiului.