BusinessMagazin

Tag: Turcia

  • Christian Tour previzionează o cifră de afaceri de 60 de milioane de euro pentru 2015, în creştere cu 15% faţă de anul trecut

    Christian Tour, cel mai mare touroperator pe vacanţe de tip charter de pe piaţa locală,  a vândut vacanţe de 55 de milioane de euro în primele nouă luni din 2015, potrivit bilanţului intermediar al companiei şi previzionează afaceri de aproximativ 60 de milioane de euro pentru anul în curs, în creştere cu circa 15% faţă de anul anterior. Până în septembrie, 180.000 de clienţi au cumpărat pachete turistice prin intermediul companiei, dintre care 105.000 doar în sezonul de vară,  prin achiziţionarea de vacanţe în destinaţii precum insula Zakynthos, plajele  din Antalya, insula Creta şi staţiunile din Bulgaria.  

    ”Suntem deja foarte aproape de cifra de afaceri pe care am estimat-o pentru anul 2015, de 60 de milioane de euro. Celor 180.000 de turişti care au călătorit cu noi până în septembrie li se vor adăuga cei din sezonul de iarnă, care au anul acesta la dispoziţie pachete speciale: Ski Plus, Winter Sun – pentru cei care vor să-şi petreacă vacanţa în locuri exotice –, pieţele de Crăciun, Revelionul. Mai mult, 90% din charterele din oferta noastră au fost vândute deja”, declară Marius Pandel, CEO Christian Tour.

    Printre cele mai populare oferte ale Christian Tour se află First Minute, care a generat în octombrie-decembrie 2014 circa 30% din înscrierile pe tot sezonul 2015 – mai precis, în jur de 35.000 de pachete turistice, potrivit reprezentanţilor companiei. Conceptul First Minute, care înseamnă reduceri de 40-50% pentru vacanţele cumpărate până pe 15 decembrie, va oferi accesul turiştilor către 24 de destinaţii prin 35 de zboruri charter pe perioada verii. First Minute include oferte pentru Egipt, Grecia, Turcia, Bulgaria, Spania (Ibiza, Tenerife, Mallorca), Italia (Sorrento), şi inaugurează zboruri din oraşe din ţară care nu figurau până acum pe harta plecărilor pentru aceste destinaţii. De pildă, va exista zbor din Cluj şi Timişoara pentru Bodrum, Turcia.

    Reprezentanţii Christian Tour au anunţat şi că până la finalul anului, vor intra pe piaţa de transport intern prin lansarea unor curse între oraşele din România, ce vor opera sub marca Memento Bus.  Potrivit reprezentanţilor companiei, investiţia derulată în scopul implementării acestui proiect se ridică la patru milioane de euro.

    ”La nivel european, a crescut concentrarea pe transportul între oraşe cu autocarul: în Germania, spre exemplu, există Postbus, în Polonia, Polkie Bus, în România nu există nicio companie care să ofere un serviciu de transport cu autovehicule de calitate între oraşe sau către oraşe din altă ţară în regim low-cost. Ceea ce facem va fi similar cu ce s-a întâmplat când a venit Blue Air în România: companiile aeriene practicau preţuri foarte mari, iar după ce au venit ei, au început să apară biletele la preţuri mai mici. Servicii asemănătoare le vom oferi noi prin Memento Bus”, a declarat Marius Pandel, CEO al Christian Tour.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, la fel ca în cazul unui zbor cu un operator aerian low-cost, pasagerii curselor Memento Bus vor avea posibilitatea să achiziţioneze,  adiţional călătoriei, servicii suplimentare precum bagajul de cală, pachete de internet wifi, ori un prânz cald. Preţurile biletelor vor fi cuprinse 1,99 şi 9,99 de euro, potrivit reprezentanţilor companiei şi serviciul va fi disponibil peste aproximativ 1 lună, în prezent reprezentanţii companiei concentrându-se pe stabilirea infrastructurii necesare derulării acestui proiect. Clienţii Christian Tour vor putea astfel opta pentru călătorii între marile oraşe din ţară, spre exemplu, Bucureşti-Braşov, Bucureşti-Cluj-Napoca, etc. dar şi către câteva destinaţii din afara graniţei, precum Bansko, Bulgaria.

    ”Noi avem o problemă în România – nu urmărim legislaţia europeană. În România, transportul de persoane nu este liber – se dau anumite linii pentru cinci ani prin licitaţii, astfel că până în 2019, nimeni nu mai poate să meargă spre Braşov, spre exemplu. Totuşi, există varianta de a merge pe curse ocazionale, aşa că ceea ce vom face noi va fi turistic, noi nu suntem transportatori, suntem agenţie de turism. Dacă clienţii vor să cumpere de la noi Bucureşti-Braşov, vom face această cursă nu ca regulată, cu bilete vândute la autocar, ci turistic, eu le ofer un pachet clienţilor – pot să îi ofer transport spre Braşov, dar pot să îi ofer şi transport plus cazare sau transport plus bilet la teatru, spre exemplu” spune Cristian Pandel, fondator şi acţionar majoritar Christian Tour. El spune că prin Memento Bus, Christian Tour va duce zona de transport în turistic.

    Călătorii pentru suflet, un program dedicat celor care îşi doresc excursii tip pelerinaj în locuri cu încărcătură religioasă din Grecia, Turcia, Israel, Iordania, Egipt, dar şi în România;  Ski Plus, prin care vor oferi pachete spre cele mai căutate destinaţii de schi din Austria, Bulgaria, Italia, Franţa sau România şi Winter Sun, cu oferte speciale pentru destinaţii exotice şi croaziere se află de asemenea printre noutăţile prezentante de companie.

    Cu o istorie de 18 ani în piaţa de turism autohton, Christian Tour deţine în acest moment 32 de agenţii proprii în toată România, plus o filială la Chişinău şi cca. 200 de angajaţi, rămânând în continuare cel mai mare touroperator pe vacanţe de tip charter din România şi  lider de piaţă pentru numărul de turişti care au ales să călătorească cu acesta.
     

  • Financial Times: UE va propune în 2016 un nou plan de repartizare a 200.000 de refugiaţi, preluaţi din tabere

    Oficialii europeni vor încerca să redacteze noul plan pe baza recomandărilor făcute de Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), care a cerut UE să preia alţi 200.000 de refugiaţi direct din ţările care nu fac parte din blocul comunitar, precum Libanul şi Turcia. Numărul final al refugiaţilor care ar urma să fie repartizaţi în UE nu a fost deocamdată hotărât, potrivit unor oficiali.

    Preluarea unui număr mare de refugiaţi ar putea face parte dintr-un acord cu Turcia, pe care UE speră să o convingă să joace un rol mai important în combaterea fluxului de imigranţi către Europa.

    De altfel, la summitul de săptămâna trecută de la Bruxelles, liderii UE au convenit asupra unui plan care prevede ajutoare în valoare de până la trei miliarde de euro pentru Ankara, pentru a face faţă celor 2,5 milioane de refugiaţi, posibilitatea de a devansa liberalizarea regimului vizelor Schengen pentru cetăţenii turci şi deschiderea unor noi capitole în cadrul negocierilor de aderare a Turciei la UE.

    “Trebuie să preluăm mai mulţi refugiaţi din acele ţări care duc deja cea mai mare responsabilitate şi să le oferim căi sigure de a ajunge în Europa, iar în acelaşi timp să ne îmbunătăţim gestionarea frontierelor şi să oprim traficanţii care exploatează oamenii şi le pun vieţile în pericol”, a declarat Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migraţie.

    Peste 600.000 de imigranţi au intrat în UE de la începutul anului, potrivit UNHCR. Majoritatea au venit prin Turcia, înainte de a intra în UE prin Grecia.

    Taberele din Liban şi Turcia sunt supraaglomerate, refugiaţii reprezentând în prezent aproape o treime din populaţia Libanului. UNHCR a cerut în mod repetat UE să preia mai mulţi refugiaţi direct din aceste tabere.

     

  • Fostă jurnalistă BBC, găsită moartă în incinta aeroportului din Istanbul

    Ministerul britanic de Extrerne a confirmat că Jacqueline Sutton, în vârstă de 50 de ani, a murit în aeroportul din Istanbul.

    Ea călătorea spre oraşul irakian Irbil şi avea o escală în Turcia, potrivit ziarului turc Hurriyet.

    Nu este clar modul în care aceasta a murit, însă, potrivit presei locale, este posibil ca ea să îşi fi luat viaţa după ce a pierdut un avion de legătură, deşi colegii ei spun că acest lucru este puţin probabil.

    Colega sa, jurnalista Rebecca Cooke, a solicitat o anchetă internaţională. “Este necesară o anchetă internaţională, nu doar una locală”, a declarat ea pentru Press Association.

    Victima a ocupat numeroase poziţii de-a lungul anilor în cadrul organizaţiilor umanitare şi ONU, şi a lucrat ca producător pentru BBC, potrivit informaţiilor existente pe profilul ei de LinkedIn.

    Sutton, care vorbea cinci limbi, inclusiv araba, a urmat doctoratul la Centrul de Studii Arabe şi Islamice, la Univesitatea Naţională din Australia. Cercetarea desfăşurată de ea s-a axat pe susţinerea dezvoltării internaţionale pentru profesioniştii mass-media de sex feminin în Irak şi Afganistan, în perioada 2003-2013, iar Sutton a desfăşurat muncă de teren în oraşul irakian Irbil, începând din luna iulie.

    Directorul centrului, profesorul Amin Saikal, a spus că personalul universităţii a fost “profund întristat de moartea tragică a unui dintre doctoranzii săi eminenţi”. Profesorul Saikal a adăugat: “Nu era doar un cercetător extraordinar, ci şi un prieten şi un coleg apreciat, care a adus contribuţii remarcabile la munca şi la activităţile centrului”.

    Potrivit unor informaţii, aceasta era şi directorul din Irak al Institutului de Raportare a Situaţiilor pentru Război şi Pace (IWPR), care susţine jurnalismul local în ţările afectate de conflicte şi crize. Fostul director al acestui institut din Irak, Ammar Al Shahbander, a fost ucis într-un atac cu o maşină-bombă în Bagdad, pe data de 2 mai.

    Prietenii şi colegii acesteia au exprimat pe Twitter îndoielile privind informaţiile transmise de presa locală, potrivit cărora aceasta s-a îngrijorat că a pierdut un zbor către Irak şi nu avea suficienţi bani să cumpere un nou bilet de avion.

    Sudipto Mukerjee, directorul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru Sierra Leone, a scris pe Twitter că este foarte greu de crezut că aceasta a comis un act de suicid.

    Ministerul de Externe a confirmat că va oferi asistenţă consulară familiei lui Sutton şi a refuzat să discute detalii privind moartea ei.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Liderii UE aprobă un plan de acţiune pentru Turcia, în speranţa diminuării afluxului de migranţi

    Aproape 600.000 de migranţi au ajuns de la începutul anului şi până în prezent pe teritoriul UE, mulţi dintre ei pe mare, din Turcia în Grecia, după care au pornit către nord.

    Turcia a prezentat un număr de solicitări, în schimbul unui eventual ajutor în oprirea acestui aflux.

    Preşedintele UE Donald Tusk şi-a exprimat vineri, într-o conferinţă de presă la Bruxelles, “optimismul temperat” faţă de acord.

    Potrivit unor informaţii de presă, un afgan a fost împuşcat mortal, joi seara, în timp ce încerca să pătrundă pe teritoriul Bulgariei, din Turcia. El făcea parte dintr-un “grup mare” de migranţi care încerca să pătrundă pe teritoriul bulgar, potrivit AFP, care citează Ministerul bulgar de Interne.

    Şefii de stat şi de guverne UE au convenit, în cadrul reuniunii de la Bruxelles, două lucruri, şi anume o devansare a liberalizării regimului vizelor pentru cetăţenii turci care vor să viziteze ţările din zona Schengen fără frontiere şi să fie deschise noi capitole în cadrul negocierilor de aderare a Turciei la UE.

    Turcia a cerut, de asemenea, un ajutor în valoare de trei miliarde de euro, o solicitare pe care statele UE o analizează, a anunţat cancelarul german Angela Merkel.

    Preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker a declarat că negocieri cu privire la suma de bani ce va fi oferită Turciei urmează să continue, cu oficiali turci, în zilele următoare.

    Merkel urmează să efectueze o vizită în Turcia în weekend.

    “Mai sunt multe de făcut”, a declarat Merkel. “Dar nu se poate spune că nu am realizat nimic”, a adăugat ea.

    Surse europene au declarat că o serie de state memebre s-au dovedit prudente faţă de încheierea în grabă a unui acord cu Turcia.

    Printre aceste ţări s-au aflat Grecia, Ciprul şi Franţa, potrivit acestor surse.

    Cei mai mulţi lideri UE ştiu că, dacă există vreo perspectivă a unui control asupra crizei migrării, o cooperare mai apropiată cu Turcia este esenţailă, comentează BBC.

    În opinia BBC, summitul de la Bruxelles a ajuns doar la un acord de principiu, iar totul depinde de cât de bine urmează să fie implementat.

    Preşedintele summitului, Donald Tusk, a spus că este foarte clar că totul depinde de faptul dacă afluxul de migranţii către Europa este oprit cu adevărat. Capacitatea Turciei de a face acest lucru va fi cunoscută abia peste câteva săptămâni, potrivit BBC.

    Merkel a îndemnat joi toate statele UE să se pregătească să trimită personal în domeniul securităţii la frontierele externe ale Uniunii.

    Ea a apreciat că ar fi incorect să li se ceară statelor UE cele mai afectate de valul iniţial de migrare să securizeze şi frontierele.

    “Este destul de evident că numai câteva ţări primesc în prezent majoritatea refugiaţilor, iar dacă acestor ţări li se cere acum să securizeze, pe deasupra, frontierele externe, nu cred că ar fi vorba despre ceea ce am putea numi o distribuire corectă a efortului”, a subliniat ea.

    Cancelarul german a catalogat actuala situaţie ca “foarte dezordonată”.

    Pe de altă parte, premierul ungar Viktor Orban a anunţat că Budapesta urmează să decidă vineri dacă-şi închide frontiera cu Croaţia.

    De asemenea, Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Federica Mogherini a îndemnat statele membre UE să abordeze cauzele migraţiei, oferind mai mulţi bani pentru refugiaţii sirieni din Iordania, Liban şi Turcia şi pentru dezvoltare în Africa.

    Tot joi, cinci membri ai unei familii libaneze s-au înecat, după ce barca cu care veneau din Turcia în Grecia s-a răsturnat, au anunţat rude ale acestora. Alte patru persoane au fost date dispărute.

    Turcia găzduieşte deja aproximativ două milioane de migranţi, dintre care majoritatea fug din calea războiului din Siria vecină.

    Ankara a îndemnat, de asemenea, la crearea unei “zone de siguranţă” internaţionale pentru refugiaţi, în partea de nord a Siriei, însă Tusk a subliniat că implicarea Rusiei în Siria face această idee şi mai greu de aplicat.

    Tot la Bruxelles, premierul britanic David Cameron a promis că va prezenta, în noiembrie, principalele patru solicitări ale Marii Britanii cu privire la operarea unor schimbări în UE. Londra cere aceste schimbări în contextul în care urmează să organizeze un referendum asupra apartenenţei sale la Uniune în 2017.

    Tusk a salutat promisiunea lui Cameron şi a anunţat că “negocieri reale” pot începe abia după prezentarea celor patru solicitări, în noiembrie.

  • ATENTATUL din Ankara: Doi presupuşi membri ai PKK, arestaţi de poliţia turcă. Ei ar fi anunţat atacul pe Twitter

    Potrivit unor surse anonime din poliţia turcă, citate de agenţia de presă turcă Anadolu, două persoane, identificate ca membri ai PKK, au fost reţinuţi de autorităţile turce în cazul atentatului din apropierea gării din Ankara, soldat cu moartea a 97 de persoane.

    Cei doi suspecţi ar fi deţinut un cont fals de Twitter, @DrBereday, prin care ar fi postat un mesaj “o bombă va exploda în Ankara”, cu nouă ore înaintea producerii atacului.

    Potrivit The Hurriey, alte mesaje postate de pe acelaşi cont vorbeau despre posibile atacuri ale organizaţiei teroriste Stat Islamic (SI).

    “Dacă ISIL (Stat Islamic în Irak şi Levant) a detonat (o bombă) în Ankara”, “În manifestarea care va avea loc în Ankara, va fi o altă intervenţie în numele lui ISIL. O modalitate de a preveni asta constă într-o intervenţie a organizaţiilor de stânga. PKK nu este implicat în toate acestea”, erau câteva dintre mesajele postate de pe contul de Twitter.

    Parchetul din Ankara, care se ocupă de investigaţia acestui caz, a solicitat Directoratului de Telecomunicaţii şi Comunicare să îi furnizeze informaţii despre câteva conturi. Reprezentanţii companiei Twitter din SUA au declarat, ulterior, că au dezvăluit informaţiile solicitate de Parchetul din Ankara.

     

  • ATENTATUL din Ankara: Guvernul îi suspendă din funcţii pe şefii spionajului şi securităţii. Erdogan se reculege la locul atacului, alături de preşedintele finlandez

    Ministerul nu a precizat, în comunicatul pe care l-a postat marţi pe site, dacă ofcialii vizaţi de suspendare urmează să revină în posturi după anchetă, relatează Reuters online.

    Cel mai puternic om din Turcia, vizat de un val de critici după acest atentat – cel mai sângeros din istoria modernă a ţării -, a depus o jerbă de flori pe esplanada gării din capitala turcă, unde a fost comis atentatul.

    Erdogan era însoţit de omologul său finlandez Sauli Niiniston, aflat într-o vizită în Turcia, relatează AFP în pagina electronică.

    Doi bărbaţi kamikaze au comis cele două atacuri devastatoare cu bombă, în acest weekend la Ankara, a anunţat Biroul premierului turc duminică, anunţând că bilanţul a ajuns la 97 de morţi.

  • Scriitorul Orhan Pamuk, despre atentate: Erdogan alimentează naţionalismul, în contextul alegerilor

    “Până acum trei luni, Turcia trăia o perioadă de pace relativă. Iar preşedintele Tayyip Erdogan reuşise să ajungă la un acord cu PKK, după decenii de războaie. Iniţial, această tentativă a mers bine. Însă înfrângerea suferită de partidul lui Erdogan în legislativele din iunie a schimbat totul. Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP) nu a reuşit să îi convingă pe kurzi, care nu au avut curajul să îi ofere voturi pentru constituirea unei republici prezidenţiale. În mod ironic, Erdogan a pierdut voturile kurzilor, care au lipsit în mod decisiv de la urne”, crede scriitorul turc Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2006.

    “Înfrângerea electorală l-a înfuriat pe Erdogan, care spera să refacă guvernul monocolor, fără a avea nevoie de o coaliţie. De aceea, a convocat alegeri anticipate pe 1 noiembrie. Dar, nemulţumiţi de modul în care stau lucrurile, Guvernul şi armata turcă au stabilit să reînceapă războiul cu mişcarea kurdă”, acuză Pamuk într-un interviu acordat ziarului italian La Repubblica.

    “Însă naţiunea turcă înţelege calculele lui Erdogan. Iniţial, nu a vrut să participe la coaliţia internaţională care luptă împotriva Califatului Islamic (n.red. – reţeaua teroristă Stat Islamic). Apoi, a acceptat să facă ce îi cereau Statele Unite: să atace Califatul, dar şi mişcarea kurdă. Lumea a fost surprinsă, şocată. Oamenii s-au trezit că o ţară care era în pace a intrat brusc în război cu Califatul islamic şi cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan” (PKK), explică scriitorul turc.

    Alţi adversari ai lui Recep Tayyip Erdogan, citaţi de Reuters, îi atribuie responsabilitatea pentru dublul atentat comis sâmbătă la Ankara, care a vizat un miting pacifist şi s-a soldat cu cel puţin 97 de morţi. Potrivit criticilor, statul turc este vinovat, în cel mai bun caz, de eşec în aflarea informaţiilor despre complotul terorist, iar, în cel mai rău, de complicitate la agregarea sentimentelor naţionaliste şi antikurde. Administraţia Edrogan a respins acuzaţiile.

    Analistul Didier Billion, din cadrul Institutului pentru Relaţii Internaţionale şi Strategice (IRIS), a evocat ipoteza implicării în atentate a unor “celule clandestine” din cadrul serviciilor secrete sau armatei turce.

    Premierul Ahmet Davutoglu a declarat luni că reţeaua teroristă Stat Islamic este principalul suspect în comiterea dublului atentat de la Ankara. Atentatul nu a fost încă revendicat de niciun grup terorist, iar autorităţile cred că a fost comis de terorişti sinucigaşi. Cel puţin 97 de oameni au fost ucişi în atentate, conform bilanţului oficial, dar organizatorii mitingului vizat susţin că sunt 128 de morţi.

  • ATENTATUL din Ankara – Premierul Turciei: Reţeaua Stat Islamic, principalul suspect. S-a stabilit cum au ajuns teroriştii sinucigaşi aici

    Atentatul nu a fost încă revendicat de niciun grup terorist, iar autorităţile cred că a fost comis de terorişti sinucigaşi.

    Cel puţin 97 de oameni au fost ucişi în atentate, conform bilanţului oficial, dar organizatorii mitingului vizat susţin că sunt 128 de morţi.

    “În mod clar, avem de-a face cu atacuri sinucigaşe. Efectuăm teste ADN. S-a stabilit cum au ajuns teroriştii sinucigaşi aici. Suntem aproape de un nume, care indică un singur grup”, a declarat Davutoglu, indicând că suspecţii sunt reţeaua teroristă sunnită Stat Islamic, organizaţii marxiste, grupuri naţionaliste sau insurgenţii kurzi.

    Dublul atentat a fost comis sâmbătă dimineaţă, în Piaţa Sihhiye din Ankara, unde avea loc un miting organizat de Confederaţia Sindicatelor din Sectorul Public (KESK) şi de mai multe ONG-uri, pentru a cere încetarea conflictului dintre organizaţia teroristă PKK şi statul turc.

     

  • Dublul atentat de la Ankara a fost comis de doi kamikaze, afirmă biroul premierului turc. Bilanţul atacului a ajuns la 97 de morţi

    “Munca de identificare a cadavrelor celor doi bărbaţi terorişti care au comis atacurile sinucigaşe cu bombă continuă”, anunţa Biroul premierului Ahmet Davutoglu într-un comunicat.

    Atacul, cel mai sângeros din istoria modernă a Turciei, s-a doldat cu 97 de morţi, potrivit aceleiaşi surse.

    Un bilanţ anterior anunţa 95 de morţi.

    În total 92 dintre victime au fost identificate şi se lucra la identificarea celorlalte, potrivit biroului.

    Partidul Democratic al Poporului (HDP, prokurd) a afirmat că bilanţul a urcat până la 128 de morţi, însă autorităţile nu au confirmat anunţul.

     

  • BILANŢUL atentatului de la Ankara a ajuns la 95 de morţi şi 246 de răniţi. Atacatorii au folosit bombe cu TNT şi bile metalice

    Potrivit unui comunicat difuzat de Centrul de coordonare din cadrul Biroului premierului, 48 de răniţi se află în continuare la terapie intensivă. Dintre persoanele decedate, 52 au fost identificate, a precizat comunicatul.

    Anterior, premierul Ahmet Davutoglu a anunţat trei zile de doliu naţional pentru victimele atentatului. Deşi identitatea autorilor nu este cunoscută, Davutoglu a precizat că există “indicii puternice” că exploziile de la Ankara au fost cauzate de doi kamikaze.

    Oficiali din domeniul securităţii au declarat pentru Anadolu, sub protecţia anonimatului, că atacul a fost comis de doi kamikaze care au folosit bombe cu TNT şi bile metalice.

    Aceştia au adăugat că metoda folosită de atacatori şi cantitatea de explozibil seamănă cu atentatul de la Suruc, din 20 iulie. Zeci de oameni au fost ucişi în oraşul din sudul Turciei, când o bombă a explodat în timpul unei reuniuni a activiştilor pro-kurzi.

    Poliţia a anunţat că a găsit fragmente din cadavrele presupuşilor autori ai atacului de sâmbătă şi încearcă să-i identifice. Autorităţile verifică de asemenea imaginile înregistrate de camerele de supraveghere.

    Procurorul şef din Ankara a anunţat că a fost demarată o anchetă, condusă de cinci procurori.

    Acesta este atentatul cu cele mai multe victime din istoria modernă a Turciei şi deocamdată nu a fost revendicat de nicio grupare. Aproximativ 14.000 de persoane s-ar fi aflat în zonă în momentul exploziilor.

    Atacul a fost comis în timp ce numeroase persoane se adunaseră în faţa gării pentru a participa la o manifestaţie în Piaţa Sihhiye, din apropiere. Participanţii la miting, organizat de Confederaţia Sindicatelor din Sectorul Public (KESK) şi mai multe ONG-uri, cereau încetarea conflictului dintre organizaţia teroristă PKK şi statul turc.

    Circulaţia trenurilor prin gara centrală a fost perturbată de explozii, a anunţat Compania feroviară turcă. Mai multe geamuri ale gării au fost sparte de forţa deflagraţiei.

    Atentatul a avut loc cu trei săptămâni înaintea alegerilor legislative anticipate de la 1 noiembrie, convocate după ce partidele parlamentare nu au reuşit să formeze un Guvern în urma alegerilor generale de la 7 iunie.

    Atacul a fost condamnat de lideri din toată lumea, iar mai multe sindicate din Turcia au anunţat o grevă de trei zile în semn de protest.

    Sâmbătă seara, au avut loc demonstraţii în mai multe oraşe din Turcia, inclusiv la Istanbul, Izmir şi Eskisehir.