BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Vezi când intră în vigoare legea care interzice comercializarea ţigărilor aromate

    Comisia juridică şi Comisia de sănătate au respins, marţi, amendamentele aduse legii privind fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun, precum şi legii privind prevenirea şi combaterea efectelor consumului de tutun, primul proiect fiind transmisă plenului în forma redactată de Guvern.

    Deputaţii din comisiile de specialitate au discutat marţi proiectul de lege privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

    Acesta a fost transmis plenului Camerei Deputaţilor, for decizional, în forma redactată de Guvern, fiind respinse amendamentele aduse de Senat şi criticate de ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

    “Comisia de sănătate din Senat, repet, Comisia de sănătate din Senat a propus amendamente care permit în realitate să se fumeze în orice spaţiu închis, singura condiţie este ca respectivul spaţiu să fie inscripţionat, nu dedicat. Special trebuie să fie doar inscripţionat cu destinaţia pentru fumat, acesta este un atentat la sănătatea tuturor cetăţenilor, indiferent că sunt angajaţi sau angajatori, clienţi sau personal de deservire, copii sau adulţi”, a argumentat ministrul la o conferinţă organizată la Palatul Cotroceni.

    Ministrul a făcut apel la Camera Deputaţilor, spunând că are încredere că forul decizional va corecta această greşeală şi atrăgând atenţia că relaxarea legii nu are cum să producă efecte pozitive din perspectiva sănătăţii publice.

    “Legea se bucură de susţinerea majorităţii populaţiei din România, experienţa ţărilor europene, unde această măsură a fost introdusă arată că efectele economice nu sunt deloc insurmontabile şi că efectele asupra sănătăţii publice sunt incomparabil mai mari. Nu este, de asemenea, nicidecum adevărat că am avea cea mai dură legislaţie antifumat, dar este adevărat că avem mare nevoie de acest cumul de măsuri, de restricţii fireşti şi de sprijin din partea statului şi din partea societăţii. Avem o responsabilitate, în special faţă de tinerii şi copiii României şi trebuie să ne-o asumăm, altfel eu unul nu înţeleg care este menirea noastră în funcţii de decizie”, a subliniat Voiculescu.

    ”În momentul în care va intra în vigoare legea, adică la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, vor trebui să dispară de pe piaţă produsele cu tutun aromate, mai specific ţigările care în momentul de faţă au capsule aromate în filtru. Cu data intrării în vigoare a legii producătorii trebuie să fabrice pachetele de ţigări conform noilor reguli”, a declarat Magdalena Ciobanu, expert în Ministerul Sănătăţii.

    Ea a afirmat că ţigările mentolate vor mai putea fi comercializate până în anul 2019.

    ”Noul pachet de ţigări va avea o imagine grafică pe 65% din suprafaţa pachetului. Aceste imagini voi fi pe ambele feţe pentru ca nu fi posibil să ascunzi imaginea în raftul de prezentare a produselor din tutun. Aceste imagini vor trebui schimbate la fiecare 1 ianuarie de acum încolo în aşa fel încât oamenii să nu se mai obişnuiască cu imagiile şi să fie surprinşi de alte imagini”, a mai spus expertul din Ministerul Sănătăţii pentru controlul tutunului.

  • De ce ajung românii să îşi cumpere sănătatea. “Am avut nevoie de o operaţie. Medicul mi-a zis să aştept. Când te doare nu mai aştepţi“

    Sistemul privat de sănătate pare să fie o investiţie sigură, atât pentru oamenii de afaceri, cât şi pentru medici. Românii care dispun de capacităţi financiare mai mari preferă spitalele private, iar la unele specializări, precum stomatologia, cu greu mai poţi găsi un medic care să lucreze “la stat”.

    Pacienţii îşi doresc să fie trataţi ca şi clienţi, şi nu ca o povară a unui sistem suprasolicitat. Sănătatea privată, în cifre În timp ce statul încearcă să asigure condiţii medicale optime în spitalele publice, numărul spitalelor şi clinicilor private este în continuă creştere în România. Serviciile oferite de acestea, personalul calificat, dotarea tehnică modernă dar şi condiţiile de cazare pe care le oferă fac ca tot mai mulţi români să îşi plătească îngrijirea medicală, chiar dacă în continuare contribuie şi la susţinerea sistemului public de sănătate. Datele INS arată că sectorul privat din sănătate începe să se dezvolte tot mai mult şi la noi în ţară.

    Acolo unde spitalele de stat nu pot să ofere pacienţilor servicii de calitate, români care au disponibilităţi financiare, se îndreaptă cu încredere către sectorul privat. Anul trecut, în România activau 187 de spitale private la care se adaugă 137 de policlinici şi 590 de centre medicale specializate. Cele mai multe dintre ele activează în domenii precum chirurgie, recuperare şi balneologie, ginecologie şi neonatologie.

    “Vreau să fiu client şi nu o povară”

    Cei care aleg să plătească serviciile medicale la unităţile private spun că o fac pentru a scăpa de multe dintre tarele sistemului public de sănătate. Este şi cazul Mihaelei care a apelat la o clinică privată pentru a-şi trata deviaţia de sept. “Am ales spitalul privat pentru că ştiu pe ce dau banii. Nu a fost ieftin, recunosc, dar auzisem de medic şi mi-a fost recomandat ca fiind foarte bun. Operaţia a costat în jur de 4500 – 4600 de lei, ceea ce pentru mine a fost o sumă importantă, dar felul în care am fost tratată a meritat banii. Am avut experienţe neplăcute la stat când am născut. Nu a fost o problemă cu medicii, ci cu atmosfera generală, un anumit soi de atitudine. Şi condiţiile, bineînţeles. Nu vreau să spun că toate spitalele, toţi medicii sau toate asistentele sunt la fel, dar parcă la stat nu se înţelege că eu dau banii şi trebuie să te comporţi frumos. Ceea ce pot să spun e că la privat e altfel. Sună aiurea, dar e adevărat, sunt client care cumpără servicii şi la fel ca şi în magazine, vreau să fiu tratată ca atare”, spune Mihaela despre experienţa ei în spitalul privat.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz
     

    Sistemul privat de sănătate pare să fie o investiţie sigură, atât pentru oamenii de afaceri, cât şi pentru medici. Românii care dispun de capacităţi financiare mai mari preferă spitalele private, iar la unele specializări, precum stomatologia, cu greu mai poţi găsi un medic care să lucreze “la stat”. Pacienţii îşi doresc să fie trataţi ca şi clienţi, şi nu ca o povară a unui sistem suprasolicitat. Sănătatea privată, în cifre În timp ce statul încearcă să asigure condiţii medicale optime în spitalele publice, numărul spitalelor şi clinicilor private este în continuă creştere în România. Serviciile oferite de acestea, personalul calificat, dotarea tehnică modernă dar şi condiţiile de cazare pe care le oferă fac ca tot mai mulţi români să îşi plătească îngrijirea medicală, chiar dacă în continuare contribuie şi la susţinerea sistemului public de sănătate. Datele INS arată că sectorul privat din sănătate începe să se dezvolte tot mai mult şi la noi în ţară. Acolo unde spitalele de stat nu pot să ofere pacienţilor servicii de calitate, români care au disponibilităţi financiare, se îndreaptă cu încredere către sectorul privat. Anul trecut, în România activau 187 de spitale private la care se adaugă 137 de policlinici şi 590 de centre medicale specializate. Cele mai multe dintre ele activează în domenii precum chirurgie, recuperare şi balneologie, ginecologie şi neonatologie. “Vreau să fiu client şi nu o povară” Cei care aleg să plătească serviciile medicale la unităţile private spun că o fac pentru a scăpa de multe dintre tarele sistemului public de sănătate. Este şi cazul Mihaelei care a apelat la o clinică privată pentru a-şi trata deviaţia de sept. “Am ales spitalul privat pentru că ştiu pe ce dau banii. Nu a fost ieftin, recunosc, dar auzisem de medic şi mi-a fost recomandat ca fiind foarte bun. Operaţia a costat în jur de 4500 – 4600 de lei, ceea ce pentru mine a fost o sumă importantă, dar felul în care am fost tratată a meritat banii. Am avut experienţe neplăcute la stat când am născut. Nu a fost o problemă cu medicii, ci cu atmosfera generală, un anumit soi de atitudine. Şi condiţiile, bineînţeles. Nu vreau să spun că toate spitalele, toţi medicii sau toate asistentele sunt la fel, dar parcă la stat nu se înţelege că eu dau banii şi trebuie să te comporţi frumos. Ceea ce pot să spun e că la privat e altfel. Sună aiurea, dar e adevărat, sunt client care cumpără servicii şi la fel ca şi în magazine, vreau să fiu tratată ca atare”, spune Mihaela despre experienţa ei în spitalul privat.

    Sistemul privat de sănătate pare să fie o investiţie sigură, atât pentru oamenii de afaceri, cât şi pentru medici. Românii care dispun de capacităţi financiare mai mari preferă spitalele private, iar la unele specializări, precum stomatologia, cu greu mai poţi găsi un medic care să lucreze “la stat”. Pacienţii îşi doresc să fie trataţi ca şi clienţi, şi nu ca o povară a unui sistem suprasolicitat. Sănătatea privată, în cifre În timp ce statul încearcă să asigure condiţii medicale optime în spitalele publice, numărul spitalelor şi clinicilor private este în continuă creştere în România. Serviciile oferite de acestea, personalul calificat, dotarea tehnică modernă dar şi condiţiile de cazare pe care le oferă fac ca tot mai mulţi români să îşi plătească îngrijirea medicală, chiar dacă în continuare contribuie şi la susţinerea sistemului public de sănătate. Datele INS arată că sectorul privat din sănătate începe să se dezvolte tot mai mult şi la noi în ţară. Acolo unde spitalele de stat nu pot să ofere pacienţilor servicii de calitate, români care au disponibilităţi financiare, se îndreaptă cu încredere către sectorul privat. Anul trecut, în România activau 187 de spitale private la care se adaugă 137 de policlinici şi 590 de centre medicale specializate. Cele mai multe dintre ele activează în domenii precum chirurgie, recuperare şi balneologie, ginecologie şi neonatologie. “Vreau să fiu client şi nu o povară” Cei care aleg să plătească serviciile medicale la unităţile private spun că o fac pentru a scăpa de multe dintre tarele sistemului public de sănătate. Este şi cazul Mihaelei care a apelat la o clinică privată pentru a-şi trata deviaţia de sept. “Am ales spitalul privat pentru că ştiu pe ce dau banii. Nu a fost ieftin, recunosc, dar auzisem de medic şi mi-a fost recomandat ca fiind foarte bun. Operaţia a costat în jur de 4500 – 4600 de lei, ceea ce pentru mine a fost o sumă importantă, dar felul în care am fost tratată a meritat banii. Am avut experienţe neplăcute la stat când am născut. Nu a fost o problemă cu medicii, ci cu atmosfera generală, un anumit soi de atitudine. Şi condiţiile, bineînţeles. Nu vreau să spun că toate spitalele, toţi medicii sau toate asistentele sunt la fel, dar parcă la stat nu se înţelege că eu dau banii şi trebuie să te comporţi frumos. Ceea ce pot să spun e că la privat e altfel. Sună aiurea, dar e adevărat, sunt client care cumpără servicii şi la fel ca şi în magazine, vreau să fiu tratată ca atare”, spune Mihaela despre experienţa ei în spitalul privat.

    De ce ajung românii să îşi cumpere sănătatea. “Am avut nevoie de o operaţie. Medicul mi-a zis să aştept. Când te doare nu mai aştepţi“

  • De ce ajung românii să îşi cumpere sănătatea. “Am avut nevoie de o operaţie. Medicul mi-a zis să aştept. Când te doare nu mai aştepţi“

    Sistemul privat de sănătate pare să fie o investiţie sigură, atât pentru oamenii de afaceri, cât şi pentru medici. Românii care dispun de capacităţi financiare mai mari preferă spitalele private, iar la unele specializări, precum stomatologia, cu greu mai poţi găsi un medic care să lucreze “la stat”.

    Pacienţii îşi doresc să fie trataţi ca şi clienţi, şi nu ca o povară a unui sistem suprasolicitat. Sănătatea privată, în cifre În timp ce statul încearcă să asigure condiţii medicale optime în spitalele publice, numărul spitalelor şi clinicilor private este în continuă creştere în România. Serviciile oferite de acestea, personalul calificat, dotarea tehnică modernă dar şi condiţiile de cazare pe care le oferă fac ca tot mai mulţi români să îşi plătească îngrijirea medicală, chiar dacă în continuare contribuie şi la susţinerea sistemului public de sănătate. Datele INS arată că sectorul privat din sănătate începe să se dezvolte tot mai mult şi la noi în ţară.

    Acolo unde spitalele de stat nu pot să ofere pacienţilor servicii de calitate, români care au disponibilităţi financiare, se îndreaptă cu încredere către sectorul privat. Anul trecut, în România activau 187 de spitale private la care se adaugă 137 de policlinici şi 590 de centre medicale specializate. Cele mai multe dintre ele activează în domenii precum chirurgie, recuperare şi balneologie, ginecologie şi neonatologie.

    “Vreau să fiu client şi nu o povară”

    Cei care aleg să plătească serviciile medicale la unităţile private spun că o fac pentru a scăpa de multe dintre tarele sistemului public de sănătate. Este şi cazul Mihaelei care a apelat la o clinică privată pentru a-şi trata deviaţia de sept. “Am ales spitalul privat pentru că ştiu pe ce dau banii. Nu a fost ieftin, recunosc, dar auzisem de medic şi mi-a fost recomandat ca fiind foarte bun. Operaţia a costat în jur de 4500 – 4600 de lei, ceea ce pentru mine a fost o sumă importantă, dar felul în care am fost tratată a meritat banii. Am avut experienţe neplăcute la stat când am născut. Nu a fost o problemă cu medicii, ci cu atmosfera generală, un anumit soi de atitudine. Şi condiţiile, bineînţeles. Nu vreau să spun că toate spitalele, toţi medicii sau toate asistentele sunt la fel, dar parcă la stat nu se înţelege că eu dau banii şi trebuie să te comporţi frumos. Ceea ce pot să spun e că la privat e altfel. Sună aiurea, dar e adevărat, sunt client care cumpără servicii şi la fel ca şi în magazine, vreau să fiu tratată ca atare”, spune Mihaela despre experienţa ei în spitalul privat.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz
     

    Sistemul privat de sănătate pare să fie o investiţie sigură, atât pentru oamenii de afaceri, cât şi pentru medici. Românii care dispun de capacităţi financiare mai mari preferă spitalele private, iar la unele specializări, precum stomatologia, cu greu mai poţi găsi un medic care să lucreze “la stat”. Pacienţii îşi doresc să fie trataţi ca şi clienţi, şi nu ca o povară a unui sistem suprasolicitat. Sănătatea privată, în cifre În timp ce statul încearcă să asigure condiţii medicale optime în spitalele publice, numărul spitalelor şi clinicilor private este în continuă creştere în România. Serviciile oferite de acestea, personalul calificat, dotarea tehnică modernă dar şi condiţiile de cazare pe care le oferă fac ca tot mai mulţi români să îşi plătească îngrijirea medicală, chiar dacă în continuare contribuie şi la susţinerea sistemului public de sănătate. Datele INS arată că sectorul privat din sănătate începe să se dezvolte tot mai mult şi la noi în ţară. Acolo unde spitalele de stat nu pot să ofere pacienţilor servicii de calitate, români care au disponibilităţi financiare, se îndreaptă cu încredere către sectorul privat. Anul trecut, în România activau 187 de spitale private la care se adaugă 137 de policlinici şi 590 de centre medicale specializate. Cele mai multe dintre ele activează în domenii precum chirurgie, recuperare şi balneologie, ginecologie şi neonatologie. “Vreau să fiu client şi nu o povară” Cei care aleg să plătească serviciile medicale la unităţile private spun că o fac pentru a scăpa de multe dintre tarele sistemului public de sănătate. Este şi cazul Mihaelei care a apelat la o clinică privată pentru a-şi trata deviaţia de sept. “Am ales spitalul privat pentru că ştiu pe ce dau banii. Nu a fost ieftin, recunosc, dar auzisem de medic şi mi-a fost recomandat ca fiind foarte bun. Operaţia a costat în jur de 4500 – 4600 de lei, ceea ce pentru mine a fost o sumă importantă, dar felul în care am fost tratată a meritat banii. Am avut experienţe neplăcute la stat când am născut. Nu a fost o problemă cu medicii, ci cu atmosfera generală, un anumit soi de atitudine. Şi condiţiile, bineînţeles. Nu vreau să spun că toate spitalele, toţi medicii sau toate asistentele sunt la fel, dar parcă la stat nu se înţelege că eu dau banii şi trebuie să te comporţi frumos. Ceea ce pot să spun e că la privat e altfel. Sună aiurea, dar e adevărat, sunt client care cumpără servicii şi la fel ca şi în magazine, vreau să fiu tratată ca atare”, spune Mihaela despre experienţa ei în spitalul privat.

    Sistemul privat de sănătate pare să fie o investiţie sigură, atât pentru oamenii de afaceri, cât şi pentru medici. Românii care dispun de capacităţi financiare mai mari preferă spitalele private, iar la unele specializări, precum stomatologia, cu greu mai poţi găsi un medic care să lucreze “la stat”. Pacienţii îşi doresc să fie trataţi ca şi clienţi, şi nu ca o povară a unui sistem suprasolicitat. Sănătatea privată, în cifre În timp ce statul încearcă să asigure condiţii medicale optime în spitalele publice, numărul spitalelor şi clinicilor private este în continuă creştere în România. Serviciile oferite de acestea, personalul calificat, dotarea tehnică modernă dar şi condiţiile de cazare pe care le oferă fac ca tot mai mulţi români să îşi plătească îngrijirea medicală, chiar dacă în continuare contribuie şi la susţinerea sistemului public de sănătate. Datele INS arată că sectorul privat din sănătate începe să se dezvolte tot mai mult şi la noi în ţară. Acolo unde spitalele de stat nu pot să ofere pacienţilor servicii de calitate, români care au disponibilităţi financiare, se îndreaptă cu încredere către sectorul privat. Anul trecut, în România activau 187 de spitale private la care se adaugă 137 de policlinici şi 590 de centre medicale specializate. Cele mai multe dintre ele activează în domenii precum chirurgie, recuperare şi balneologie, ginecologie şi neonatologie. “Vreau să fiu client şi nu o povară” Cei care aleg să plătească serviciile medicale la unităţile private spun că o fac pentru a scăpa de multe dintre tarele sistemului public de sănătate. Este şi cazul Mihaelei care a apelat la o clinică privată pentru a-şi trata deviaţia de sept. “Am ales spitalul privat pentru că ştiu pe ce dau banii. Nu a fost ieftin, recunosc, dar auzisem de medic şi mi-a fost recomandat ca fiind foarte bun. Operaţia a costat în jur de 4500 – 4600 de lei, ceea ce pentru mine a fost o sumă importantă, dar felul în care am fost tratată a meritat banii. Am avut experienţe neplăcute la stat când am născut. Nu a fost o problemă cu medicii, ci cu atmosfera generală, un anumit soi de atitudine. Şi condiţiile, bineînţeles. Nu vreau să spun că toate spitalele, toţi medicii sau toate asistentele sunt la fel, dar parcă la stat nu se înţelege că eu dau banii şi trebuie să te comporţi frumos. Ceea ce pot să spun e că la privat e altfel. Sună aiurea, dar e adevărat, sunt client care cumpără servicii şi la fel ca şi în magazine, vreau să fiu tratată ca atare”, spune Mihaela despre experienţa ei în spitalul privat.

    De ce ajung românii să îşi cumpere sănătatea. “Am avut nevoie de o operaţie. Medicul mi-a zis să aştept. Când te doare nu mai aştepţi“

  • Sănătatea, securitatea cibernetică şi criza migranţilor, pe agenda CSAT de marţi

    Şedinţa trimestrială a Constiului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) va avea loc marţi la ora 12:00, pe ordinea de zi regăsindu-se starea de sănătate a românilor, securitatea cibernetică a instituţiilor publice şi ameninţările la adresa securităţii naţionale generate de un aflux masiv de imigranţi.

    “Ordinea de zi a şedinţei cuprinde urmãtoarele puncte: implementarea deciziilor adoptate la summitul NATO de la Varşovia cu implicaţii la nivel naţional, evoluţiile din Orientul Mijlociu şi implicaţii pentru România, principalele măsuri necesare pentru înlăturarea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale generate de un aflux masiv de imigranţi, precum şi pentru prezervarea climatului de ordine şi siguranţă publică”, a spus purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Mădălina Dobrovolschi.

    Potrivit acesteia, CSAT va discuta şi despre situaţia operatorilor din industria de apărare, evaluarea nivelului de securitate cibernetică a instituţiilor publice din România, constituirea şi operaţionalizarea Brigăzii multinaţionale pentru dezvoltarea şi consolidarea elementelor esenţiale ale prezenţei aliate înaintate, avansate, sistemul de sănătate publică şi starea de sănătate a cetăţenilor.

  • Epidemie de rujeolă în România, anunţă Ministerul Sănătăţii. Doi copii au murit, iar un al treilea deces suspect de rujeolă a fost înregistrat zilele trecute – ZONELE AFECTATE

    Ministerul Sănătăţii anunţă că în România au fost înregistrate 675 de cazuri de rujeolă în decursul a opt luni, fiind înregistrate trei decese faţă de anul trecut când s-au înregistrat doar şapte cazuri de îmbolnăvire, informează Mediafax

    Ministerul Sănătăţii anunţă că, în primele opt luni ale acestui an, România a înregistrat 675 de cazuri confirmate de rujeolă în 23 de judeţe. Doi copii au murit, iar un al treilea deces suspect de rujeolă a fost înregistrat zilele trecute, dar se aşteaptă confirmarea finală.

    “Comparativ cu anul 2015, creşterea este mai mult decât alarmantă. În tot anul trecut au existat doar 7 cazuri confirmate de rujeolă şi niciun deces. Ministerul Sănătăţii condamnă în cei mai duri termeni campaniile iresponsabile împotriva vaccinării copiilor. Rezultatele acestora se traduc, de exemplu, în înmulţirea cazurilor de rujeolă de zeci de ori într-un singur an”, transmite ministerul printr-un comunicat de presă.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Valoarea milenialilor în ecuaţia Philips

    Am stat de vorbă cu executivul român de 37 de ani într-o atmosferă relaxată, în spatele unei dubiţe în care compania pe care o reprezintă prezenta ultimele modele de aparate de făcut sucuri naturale; era primul interviu acordat presei de business. Doru Rusănescu s-a alăturat echipei Philips la începutul anului, ocupând poziţia de general manager al diviziei de sănătate personală pentru Europa de Sud-Est. Divizia pe care o conduce de la începutul acestui an are în jur de 100 de oameni, România fiind un hub pentru sud-estul Europei din care sunt coordonate zece ţări. „Pe harta mondială, România e la fel de importantă ca alte state, aşa că începând de anul viitor vom începe să aducem toate produsele prezentate la IFA pe piaţă. România are o poziţie de lider în ce priveşte domeniul de activitate Philips; avem de asemenea o foarte bună conectivitate la internet şi multă lume care este digitally aware, iar toată strategia Philips care presupune în primul rând digitalizare se va implementa şi în România.“

    Un alt executiv român, Alexandru Popescu, director general pentru divizia Health Systems în sud-estul Europei (SEE), a preluat începând cu 1 februarie 2016 funcţia de CEO Philips România precum şi pe cea de CEO Philips SEE. Alexandru Popescu şi Doru Rusănescu îl succed pe Robin van Rozen, care a îndeplinit cele trei roluri din 2013 şi care, începând cu luna ianuarie a acestui an, a devenit vicepreşedinte şi director general al Philips Personal Health în Marea Britanie şi Irlanda. Ambii lideri vor activa din România.

    Rusănescu crede că motivul pentru care România a ajuns hub regional are foarte mare legătură cu populaţia, în sensul că este cea mai mare din regiune. Şi este încredinţat că România devine din ce în ce mai cunoscută pe harta globală din punct de vedere a specialiştilor în marketing sau business management. „Ştiu mulţi români care lucrează în companii internaţionale şi percepţia faţă de români în mediul de afaceri este foarte bună. Chiar faptul că eu urmez unui manager olandez arată încrederea companiei în români.“ Rusănescu a absolvit cursurile Academiei de Studii Economice, pe care le-a completat apoi cu o diplomă în comunicare obţinută la Charted Institute of Marketing din Londra. Şi-a construit întreaga carieră în FMCG, lucrând pentru Coca-Cola Hellenic şi Coca-Cola Company. În mod natural, prima întrebare a fost cum a perceput trecerea către zona produselor de sănătate. „Mi s-a părut că un pas înainte, am vrut să fac schimbarea pentru că simt mereu nevoia să evoluez; am vrut să merg în cu totul alt domeniu unde să am posibilitatea să învăţ mai multe şi am vrut să aleg o companie relevantă pentru timpurile moderne. Trecerea a fost ceva mai dificilă la început, pentru că era un domeniu nou, dar este şi o satisfacţie personală destul de mare“, spune executivul Philips. De folos a fost în luarea deciziei de a face acest pas, povesteşte el, faptul că la fel ca şi cultura olandeză, cultura companiei este „destul de flexibilă, adică se adaptează unor specificuri locale. Sunt foarte interesaţi de performanţă, corectitudine, de calitate, valori care sunt uşor de împrumutat şi implementat. În general nu apar diferenţe culturale, suntem similari din punctul de vedere al valorilor. Avem foarte mulţi tineri care au studiat o facultate prin străinătate şi s-au întors, sunt deja nişte cetăţeni ai Uniunii Europene care au fost peste graniţe şi s-au adaptat la mediul de acolo.“

    Am discutat despre importanţa tehnologiei în procesul medical şi de rolul aceastai într-o societate precum România. În opinia lui Rusănescu, există un trend de îmbătrânire în societate deoarece creşte speranţa de viaţă, iar în aceste condiţii prevenţia devine din ce în ce mai importantă. A doua trendinţă vizibilă este aparţia a tot mai multor boli moderne, legate de dezvoltarea unei societăţi: oamenii sunt stresaţi, devin mai sedentari, nu mănâncă produse sănătoase. „Dacă românii sunt sau nu conştienţi de aceste două trenduri rămâne de văzut. Noi ne propunem să educăm societatea în privinţa unui stil de viaţă sănătos, echilibrat într-un mediu sănătos acasă. În România e importantă educaţia, pentru că generaţia tânără e mult mai deschisă, avem deja o generaţie care s-a născut cu internet. Aceştia doresc acces la informaţie, îşi doresc să fie în control al datelor.“

    Prin mesaje sale, Philips ţinteşte generaţiile tinere, 25-35 de ani cu familii, pentru că vorbeşte pe înţelesul lor, explică Rusănescu.

  • România reprezintă 10% din piaţa privată de sănătate din Europa Centrală

    România şi Bulgaria sunt statele în care, potrivit analizei PMR, se va observa o creştere a utilizării serviciilor medicale private în următorii şase ani, iar Polonia îşi continua traseul ascendent în acest domeniu pe care îl domină în regiune.

    Statele din regiune care ocupă cea mai mare parte din cota de piaţă a sectorului de servicii medicale private, potrivit estimărilor PMR, sunt Polonia, o ţară cu un număr mare de locuitori, care a făcut reforme eficiente în sistemul de sănătate, şi Ungaria, care a investit în cumpărarea de medicamente. Cota de piaţă estimată pentru România este de 10%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatorii au decis scutirea de impozit a pensiilor

    Senatul a adoptat proiectul de lege cu 66 de voturi “pentru”, 18 voturi “împotrivă” şi cinci abţineri.

    Proiectul de lege semnat de senatorul ALDE Cristiana Anghel prevede abrogarea articolului 100 din Codul fiscal referitor la stabilirea venitului impozabil lunar din pensii, potrivit căruia ”venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie, în ordine, a următoarelor: contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit legii; suma neimpozabilă lunară de 1.050 lei”.

    De asemenea, proiectul de lege stabileşte şi că bugetul de stat suportă contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

    Senatul este prima cameră sesizată, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

  • Euroins vrea să-şi balanseze portofoliul prin intrarea pe piaţa asigurărilor de sănătate

    Euroins a decis sa intre pe piaţa asigurărilor private de sănătate, una dintre cele mai efer­vescente nişe din industria de asi­gu­rări la momentul actual, in conditiile in care compania de asigurari vinde în principal poliţe auto obligatorii, vânzările de RCA repre­zentând circa 95% din portofoliu.

    Asigurătorul este controlat de grupul bulgar Eurohold si se afla în redresare financiară.

    Euroins va vinde asigurările de sănătate atât direct clienţilor persoane fizi­ce, cât şi companiilor. Prima plătită porneşte de la 99 de lei pe an pentru poliţa de bază şi ajunge la 449 de lei pe an pentru cel mai complex pachet. Preţul poliţei este fix indiferent de vârstă sau gen.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liceeni şi studenţii, doriţi în armată. “Pentru sănătatea poporului român, cred că ar fi benefic un asemenea program de pregătire militară”

    Conducerea Diviziei 4 Infanterie „Gemina” propune un proiect-pilot prin care elevii de liceu şi studenţii să facă pregătire militară voluntară, timp de două-trei săptămâni, în unităţi militare, ofiţerii susţinând că demersul este benefic „pentru sănătatea poporului român şi a tinerilor”.

    Comandantul Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, general maior Ioan Manci, a declarat, marţi, că la nivelul Comandamentului s-a constituit un grup de lucru cu implicarea instituţiilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională, Prefectura Cluj, ISJ şi UBB, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    „Au trecut opt ani de la renunţarea la serviciul militar obligatoriu. La nivelul Comandamentului Diviziei 4 Infanterie <<Gemina>> am constituit un grup de lucru, cu implicarea instituţiilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională, Prefectura Cluj, ISJ şi UBB, şi am demarat un proiect pilot de pregătire militară a tinerilor, liceeni şi studenţi, pe bază de voluntariat.

    Eu susţin ideea potrivit căreia tinerii noştri să participe la un asemenea program. Perioada de pregătire ar dura două-trei săptămâni şi ar avea loc la finalul anului şcolar, în perioada de tabere şi şcoli de vară pentru liceeni şi în perioada de practică pentru studenţii, tinerii urmând să fie încazarmaţi într-o unitate militară. Pentru sănătatea poporului român, pentru sănătatea tinerilor, cred că ar fi benefic un asemenea program de pregătire militară voluntară”, a spus Manci.

    Potrivit acestuia, tinerii ar trebui să urmeze un program special într-o unitate militară, de la ora 5.30 până la 22.00, când se dă stingerea, cu participarea acestora la programul de înviorare, de curăţenie în dormitor, spălător şi sală de mese, dar şi la un program de pregătire militară, inclusiv fizică.

    „Sunt convins că atât băieţii, cât şi fetele vor opta pentru a desfăşura perioada de practică în unităţile militare. Mi-aş dori să fie evaluaţi şi să găsim o formă de acordare a gradelor în rezervă pentru a realiza şi acea rezervă voluntară care va pusă în aplicare de la 1 ianuarie 2017”, a mai spus Manci.

    El a adăugat că propunerea a fost trimisă Statului Major al Forţelor Terestre şi promovată la nivelul Statului Major General. Şeful Diviziei 4 „Infanterie” Gemina a participat, marţi, la Cluj-Napoca, la inaugurarea primului muzeu în aer liber al diviziei cu tehnică militară, acţiunea având loc în cazul manifestărilor de împlinire a 100 de ani de la înfiinţare, în 1916.