BusinessMagazin

Tag: retea

  • Alina Bistreanu: Am stabilit un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani

    LPP are în România 150 de angajaţi, iar Alina Bistreanu estimează că până la finalul anului echipa se va tripla. A preluat funcţia actuală în urmă cu un an, când LPP avea 60 de angajaţi şi cinci magazine, iar împreună cu oamenii pe care îi coordonează direct „am pus pe hârtie un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani“.

    Deşi la începutul anului trecut brandurile LPP erau comercializate în România atât direct cât şi prin intermediul unui francizat, compania a decis să abordeze exclusiv direct piaţa locală. Alina Bistreanu spune că această abordare va accelera expansiunea; o parte din magazinele operate anterior în franciză au fost preluate şi redeschise. Tot anul tre-cut au fost aduse pe piaţă două branduri noi, Mohito şi Sinsay, ambele poziţionate în segmentul de modă feminină. LPP are pentru 2015 planuri de extindere în Bucureşti (AFI Palace Cotroceni şi Mega Mall) şi în Braşov (proiectul Coresi), „dar mai vizăm Constanţa şi Timişoara“. Cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs depăşeşte 25 de milioane de euro.

    Absolventă de studii universitare economice, Alina Bistreanu s-a angajat încă de la vârsta de 19 ani, în primul an de facultate, pe o poziţie de economist într-o companie care vindea de echipamente de televiziune. „Am înţeles destul de repede că sunt o fire mult prea dinamică pentru un job de birou şi că domeniul vânzărilor e cel spre care vreau să mă îndrept.“

    După mai bine de doi ani, a acceptat o poziţie de manager vânzări într-o companie din domeniul construc-ţiilor, iar în 2008 şi-a început cariera în industria de retail de modă, ca director de magazin la Koton. În 2009 a fost nu-mită director regional pentru Bulgaria, Croaţia şi Serbia la GAP (sub franciza companiei greceşti Marinopoulos), în 2012 a devenit director general al BSB România, iar din martie 2014 conduce LPP România.

  • Alina Bistreanu: Am stabilit un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani

    LPP are în România 150 de angajaţi, iar Alina Bistreanu estimează că până la finalul anului echipa se va tripla. A preluat funcţia actuală în urmă cu un an, când LPP avea 60 de angajaţi şi cinci magazine, iar împreună cu oamenii pe care îi coordonează direct „am pus pe hârtie un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani“.

    Deşi la începutul anului trecut brandurile LPP erau comercializate în România atât direct cât şi prin intermediul unui francizat, compania a decis să abordeze exclusiv direct piaţa locală. Alina Bistreanu spune că această abordare va accelera expansiunea; o parte din magazinele operate anterior în franciză au fost preluate şi redeschise. Tot anul tre-cut au fost aduse pe piaţă două branduri noi, Mohito şi Sinsay, ambele poziţionate în segmentul de modă feminină. LPP are pentru 2015 planuri de extindere în Bucureşti (AFI Palace Cotroceni şi Mega Mall) şi în Braşov (proiectul Coresi), „dar mai vizăm Constanţa şi Timişoara“. Cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs depăşeşte 25 de milioane de euro.

    Absolventă de studii universitare economice, Alina Bistreanu s-a angajat încă de la vârsta de 19 ani, în primul an de facultate, pe o poziţie de economist într-o companie care vindea de echipamente de televiziune. „Am înţeles destul de repede că sunt o fire mult prea dinamică pentru un job de birou şi că domeniul vânzărilor e cel spre care vreau să mă îndrept.“

    După mai bine de doi ani, a acceptat o poziţie de manager vânzări într-o companie din domeniul construc-ţiilor, iar în 2008 şi-a început cariera în industria de retail de modă, ca director de magazin la Koton. În 2009 a fost nu-mită director regional pentru Bulgaria, Croaţia şi Serbia la GAP (sub franciza companiei greceşti Marinopoulos), în 2012 a devenit director general al BSB România, iar din martie 2014 conduce LPP România.

  • Investiţii de 850.000 de euro în reţeaua Stihl, în 2015

    “Ne concentrăm pe dezvoltarea de astfel de magazine, centre de vânzare şi consultanţă pentru companiile şi consumatorii casnici care deţin sau se gândesc să achiziţioneze motounelte. Aceste magazine sunt localizate în toată ţara, cu precădere în marile oraşe reşedinţe de judeţ şi în Bucureşti. Investiţia în magazine vine cu un efort consistent atât din partea noastră, cât şi de la partenerii pe care îi avem. O parte din dealerii noştri aveau deja prevăzute astfel de investiţii,” declară Ioan Mezei, director general al Stihl România.

    Un alt program pe care Stihl îl dezvoltă intens în spaţiul de service este cel de diagnoză tehnică. Investiţiile în echipamentele de investigaţie au fost iniţiate acum un an şi vor continua în 2015, cumulând până la finalul anului aproximativ 50.000 mii euro. “Până la sfârşitul anului, 90 de ateliere Stihl din România vor avea echipamente IT cu soft specializat pentru service-ul modelelor de motounelte dotate cu subansamble electronice. Toate aceste reconfigurări tehnice împreună cu respectarea planului de business, vor duce în final la volume mai mari şi la afaceri durabile,” declară Ioan Mezei.

    Este evident că pe piaţa din România concurenţa devine din ce în ce mai puternică pe segmentul motouneltelor. Alegerea unui echipament adecvat nevoilor fiecărui client ţine de gradul de competenţă a “omului de la raft” în cele mai multe cazuri, dar şi de nivelul reputaţiei în ceea ce priveşte calitatea personalului din service. “Un rol important în reuşita programului nostru de dezvoltare îl va avea şi investiţia în pregătirea personalului din reţeaua distribuitorilor. Această pregătire va înseamna creşterea eficienţei dealerilor, deci o performanţă economică mai bună,” adaugă Ioan Mezei.

    În prezent, reţeaua Stihl din România este formată din 200 de dealeri, care operează 300 de magazine şi spaţii de service. Stihl este o afacere de familie originară din Germania, fondată în 1926 de către Andreas Stihl. Veniturile grupului  în 2013 au fost de 2,8 miliarde de euro, în creştere cu 1,4% faţă de 2012. Compania are peste 13.800 angajati, deţine 6 fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu  120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Filiala din România este o companie deţinută 100% de firma mamă şi a fost înfiinţată în 1997. În prezent Stihl România importă motounelte sub brandurile Stihl şi Viking.

  • Mihaela Humelnicu: Nu este nevoie de un şablon sau de o raţie anume

    “Pe o piaţă dinamică, orientată către rezultate, nu este nevoie de un şablon sau de o raţie anume. O echipă îşi îndeplineşte cu succes obiectivele nu pentru că sunt mai mulţi bărbaţi sau mai multe femei în cadrul ei, ci pentru că a ajuns la un stadiu în care deţine competenţele şi motivaţiile, individuale şi colective, pentru a face ceea ce trebuie făcut“, spune Mihaela Humelnicu. 

    În poziţia actuală, Mihaela Humelnicu are 45 de subordonaţi şi lucrează în mod direct cu şapte dintre ei; este şi membru al consiliului de administraţie al Praktiker. Absolventă a Facultăţii de Calculatoare din Iaşi, deţine o diplomă în finanţe şi este membru al The Chartered Institute of Management Accounting din Londra; a absolvit şi programul Global MBA al IE Business School din Madrid.

  • Grupare specializată în fraude informatice cu un prejudiciu de 4,5 milioane dolari, destructurată

    Potrivit unui comunicat de presă transmis de DIICOT, ofiţeri de la Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate au făcut, miercuri dimineaţa, sub coordonarea DIICOT Mehedinţi, 11 percheziţii în judeţele Mehedinţi, Dolj, Hunedoara, Buzău şi Timiş, pentru destructurarea unui grup infracţional specializat în infracţiuni din domeniul criminalităţii informatice, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Astfel, au fost vizate persoane suspectate de infracţiuni contra siguranţei şi integrităţii sistemelor şi datelor informatice, săvârşite în perioada 2013-2014.

    “Membrii grupării, prin fals informatic, dar şi prin folosirea unor programe informatice au obţinut în mod ilegal date confidenţiale de tip bancar, aplicaţii de comerţ electronic (Ebay sau PayPal) sau informaţii referitoare la carduri de credit, folosind tehnici de manipulare a datelor identităţii unei persoane sau a unei instituţii”, se arată în comunicat.

    După ce obţineau datele, membrii grupării comercializau pe diferite pagini web atât programe informatice care acordau dreptul de acces la diferite servere (SellVNC, RDP, ROOT, DUMPS, CC), dar şi date bancare confidenţiale, obţinute în mod fraudulos.

    Totodată, alţi membri ai grupării infracţionale, prin folosirea datelor de cărţi de credit obţinute (user, parolă, număr carte de credit, dată expirare, cod de verificare – CVV2 şi codul fiscal), au efectuat operaţiuni financiare în mod fraudulos, prin încărcarea sau descărcarea unor instrumente de plată electronică, precum şi transferuri de fonduri, prin utilizarea datelor de identificare ce permit folosirea unor astfel de instrumente de plată electronică.

    “Prin activitatea infracţională desfăşurată, gruparea infracţională ar fi prejudiciat serverele unor companii naţionale şi internaţionale de telefonie, furnizori de servicii de plată prin internet, companie de servicii financiare, operator din domeniul serviciilor poştale, dar şi servere guvernamentale din Australia şi Columbia”, se arată în comunicatul DIICOT.

    Potrivit sursei citate, prejudiciul creat de grupare este de 4.500.000 de dolari.

    Zece persoane vor fi duse la sediul DIICOT- Biroul Teritorial Mehedinţi pentru a fi audiate în acest caz.

    Suportul de specialitate a fost asigurat de către Serviciul Român de Informaţii, iar acţiunea a fost realizată cu sprijinul Poliţiei Judeţene şi al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Mehedinţi.

  • Conduce o companie care a ajuns, după două decenii, la peste 400 de angajaţi

    Antreprenoarea s-a lansat în industria pantofilor de lux alături de soţul ei, Ilie Cornea, într-un atelier cu zece angajaţi din Vicovu de Sus.

    După două decenii, în 2014, compania a ajuns la 420 de angajaţi, în fabrică şi în reţeaua de magazine, şi afaceri de 10,5 milioane de euro. „Nu ne-am dat niciodată bătuţi, reţeta succesului este munca, implicarea maximă şi seriozitatea“, explică Ana Cornea reţeta supravieţuirii într-o industrie în care puţini jucători au rezistat.

  • 200.000 de vizitatori în week-end la Coresi Shopping Resort. GALERIE FOTO

    Prin deschiderea acestui proiect cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 mp, reţeaua franceză Auhan a ajuns să opereze în România 33 de hipermarketuri, cel mai nou, cu o suprafaţă de 13.800 mp, fiind deschis la Braşov. La deschidere, 96% din suprafaţa centrului comercial este deja închiriată, 100 de magazine fiind deja funcţionale.

    “In urmă cu trei ani, pe 12 aprilie, grupul Auchan decidea să investească în România, într-o perioadă în care investitorii mai degrabă plecau. Şi nu la Bucureşti, o ţintă aleasă de majoritatea investitorilor, cu la Braşov, unde a cumpărat 100 de hectare, ceea ce reprezintă 8% din suprafaţa oraşului. Nu e suficient să cumperi o asemenea suprafaţă de teren şi să laşi să crească bălării pe el. Strict pentru populaţia oraşului Braşov proiectul este supradimensionat şi din start ne-am dorit ca oamenii să se urce în maşină şi să meargă o oră până la Coresi, unde să petreacă o după amiază întreagă. Nu mai cumpărăm ca în urmă cu cinci ani, de aceea încercăm să înlocuim procesul de shopping într-un fel de petrecere a timpului liber,” declară Tatian Diaconu, director general al Immochan România. 20% din suprafaţa Coresi este dedicată zonei de divertisment, iar noul centru comercial îşi propune să găzduiască 365 de evenimente pe an, având o scenă pe care să se desfăşoare spectacolele programate.

    În cadrul Coresi, hipermarketul Auchan se întinde pe o suprafaţă de 13.900 mp, fiind cel mai mare hipermarket din Transilvania.

    Auchan are la Braşov 100 de hectare din fosta platformă Tractorul, pe care primarul oraşului, George Scripcaru, vrea să o lege de centrul oraşului printr-un pod ce va fi construit peste calea ferată, în dreptul Sălii Sporturilor.

    Coresi Shopping Resort presupune o dezvoltare în mai multe etape astfel: Prima faza, reprezentând shopping resort-ul, este deja predată. În cea de-a doua fază va fi construit un parc comercial cu retaileri de mobilier şi decoraţiuni, bricolaj, articole sportive, service auto, benzinărie. Cea de-a doua fază va fi dezvoltată pe o suprafaţă totală de 13.500 mp, dintre care 7.500 mp sunt deja ocupaţi de 5 operatori care au închiriat spaţii cu suprafeţe cuprinse între 460 şi 2.400 mp. Proiectul demarează în mai şi va fi livrat către retaileri în octombrie 2015. World Class a închiriat deja o suprafaţă de 2.900 mp iar în luna iunie demarează construcţia, cu finalizare în octombrie. Fan Curier, de asemenea, îşi va dezvolta aici un HUB de 26.000 mp.

    Totodată, va fi dezvoltat un complex rezidenţial de 2.000 de apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha. Terenul va fi pregătit pentru dezvoltarea blocurilor, în etape succesive, corespunzătoare fazelor de construcţie.

    Immochan România are patru direcţii de business: dezvoltarea de proiecte imobiliare în parteneriat cu hipermarketurile Auchan; leasing pentru galeriile comerciale şi a retail park-urilor; activităţi de property management pentru galeriile comerciale şi valorizarea patrimonială a proprietăţilor grupului Auchan.

    La sfârşitul anului trecut Immochan România a deschis Centrul Comercial Auchan Drumul Taberei, în Bucureşti care, împreună cu proiectul dezvoltat în Braşov, Coresi Shopping Resort, reprezintă o investiţie totală de 120 de milioane de euro.

    Immochan a fost înfiinţat în 1976 pentru a se ocupa de patrimoniul grupului, iar acum gestionează 379 de centre comerciale în 12 ţări, cumulând 2,3 milioane de metri pătraţi de galerii comerciale.

  • Reţeaua Lem’s a deschis 2 showroom-uri noi şi a ajuns să opereze o suprafaţă comerciala de peste 66.000 mp

    Investiţia necesară pentru deschiderea celor două magazine Lem’s este de 3 milioane de lei şi coincide cu lansarea unei noi colecţii de mobilier pentru hol, sub brandul Domino. Colecţia cuprinde 20 module de mobilă şi se adresează persoanelor cu venituri medii care nu sunt la prima achiziţie de mobilier.

    Magazinul Lem’s din Miercurea Ciuc se întinde pe o suprafaţă de 1500 de mp şi a fost realizat în urma unei investiţii de aproximativ 1,35 milioane de lei.

    Magazinul Lem’s din Miercurea Ciuc este situat într-o zonă circulată a oraşului, lângă fabrica de bere, în strada Harghitei.

    Magazinului Lem’s din Focşani este cea mai mare investiţie a Lemet din Moldova şi se întinde pe o suprafaţă de 2100 de mp. Lem’s Focşani este a doua cea mai mare suprafaţă de showroom a reţelei de mobile din România, după magazinul din Bucureşti, de la Vulcan Value Center.

    Investiţia necesară deschiderii acestui magazin a fost de aproximativ 1,7 milioane de lei.

    Cu aceste spaţii, reţeaua LEM’S deţine o suprafaţă totală de retail, la nivelul întregii ţări, de peste 66.000 de mp.

    In 2015 Lem’s işi continuă strategia de dezvoltare a reţelei la nivelul intregii ţari, după ce anul trecut au fost deschise 4 noi magazine a căror suprafaţă însumată depăşeşte 6.000 de mp. Dintre aceştia 2.000 mp sunt doar în Bucureşti, capitala însumând acum peste 5.000 de mp de showroom de mobilier Lem’s.

    LEM’S are în ofertă un plan de achiziţie în 10 rate fără dobândă prin intermediul CEB (Card Avantaj), Raiffeisen, BCR, Banca Transilvania, BRD, Garanti, Bancpost cât şi servicii de finanţare a produselor direct în magazine prin UniCredit Consumer Financing IFN.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale. In prezent reţeaua LEM’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, peste 66.000 mp de retail amenajati în aproape toate judeţele ţării. Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi. Reţeaua de magazine Lem’s a încheiat 2014 cu o cifră de afaceri în creştere cu 10% faţă de anul precedent. Afacerile reţelei s-au ridicat la 255 milioane lei.

    Fabrica Lemet din Brebu a fost infiinţată în 1991, în prezent halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţa de peste 35.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabriciilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazandu-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

     

  • Profi a deschis azi trei noi magazine şi ajunge la 282 de spaţii

    “Căutăm în permanenţă noi modalităţi de adaptare”, a declarant Daniel Cirstea, directorul general al Profi Rom Food. “Magazinele în format Mini sunt unităţi experimentale al căror format va fi definitivat doar după o perioadă de test.”

    Noul magazin din Odobeşti, Vrancea, are o suprafaţă totală de 424.88 mp şi o sală de vânzări de 260 mp.

    Unitatea inaugurată în format standard în Ploieşti, Prahova, se află la parterul unei clădiri comerciale de pe Str. Deltei Nr.1, are o suprafaţă totala de peste 556 mp şi o sală de vânzări de 390 mp.

    Magazinul din Oneşti, Bacău, a fost deschis la parterul unei clădiri comerciale. Suprafaţa sa totala este de 586 mp iar sala de vânzări măsoară 470 mp.

    Retailerul Profi, controlat de fondul polonez de investiţii Enterprise Investors, este prezent în 134 de localităţi şi are peste 6.000 de angajaţi. Profi este unul dintre cei mai extinşi retaileri din România la nivel naţional şi a înregistrat afaceri de 330 mil. euro în 2013, ultimul an pentru care există date. Anul trecut, Profi a deschis 71 de magazine noi, iar planurile de expansiune pentru acest an vizează până la 100 de noi unităţi. De altfel, planurile Profi pentru următori doi ani este să ajungă la o reţea de 500 de magazine.

  • Antreprenorii care nu au ţinut cont de criză şi au băgat spaima în multinaţionale

    Plusuri în vânzări, ale profitabilităţii, creşterea capacităţii de producţie, a numărului de angajaţi, a cotelor de piaţă, achiziţii şi investiţii sunt la ordinea zilei pentru câţiva antreprenori din România. Şi pentru ei ultimii ani au fost grei, tumultuoşi, dar au reuşit să-şi sporească afacerile. Cum au reuşit?

    Lumea afacerilor nu este o joacă de copii pentru niciunul dintre câştigătorii crizei. Niciunul nu a declarat că a fost uşor, ci dimpotrivă, că a fost nevoie de multă muncă, de efort, de idei, de inovaţii. Cu toate acestea, la bilanţul anului 2014 plusurile sunt numeroase pentru companii ca AdePlast, Agroland, Albalact, Bilka, Dedeman, Marelvi, MedLife, Te-Rox.

    Antreprenorul Horia Cardoş, care controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, şi-a crescut din 2008 până la finalul anului trecut afacerile de zece ori, ajungând la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. În acelaşi interval de timp Dedeman, afacerea controlată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a crescut de peste trei ori. Anul trecut, reţeaua de bricolaj a investit 65 de milioane de euro (echivalente cu valoarea profitului din 2013) în deschiderea a patru magazine, numărul acestora ajungând la 40 de unităţi. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, Dedeman este cea mai mare companie românească deţinută de antreprenori; în 2013 a realizat o cifră de afaceri de 2,68 de miliarde de lei şi un profit de 288 de milioane de lei, iar la jumătatea anului trecut afacerile înregistrau o creştere de 27%.

    ”Antreprenoriatul românesc este acum o comunitate numeroasă de oameni cu iniţiativă, idei şi determinare, care nu aşteaptă schimbarea în România, ci o generează. Ei creează locuri de muncă atunci când puţini se gândesc să facă angajări, sunt cei care văd oportunităţi în perioadă de criză economică şi fac investiţii inclusiv în recesiune„, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România, în prefaţa Cărţii Antreprenorilor, ediţia 2014.

    Drept dovadă, Albalact, producătorul de lactate controlat de Raul Ciurtin, a devenit în mod oficial anul trecut numărul doi pe piaţa de lactate, iar acum o provoacă pe ocupanta primului loc, Danone. Iar braşoveanului Horaţiu Ţepeş, lider pe piaţa de învelitori metalice pentru acoperişuri, are în plan să deschidă fabrici peste hotare. MedLife, compania fondată de Mihai Marcu, a bătut anul trecut mai multe recorduri, în termeni de încasări, număr de abonaţi şi investiţii, iar 2015 a început cu achiziţii. Pe preluarea de competitori mizează şi Marcel Bărbuţ, antreprenorul care a dezvoltat AdePlast, nume sub care opt fabrici produc materiale de construcţii. Dar Bărbuţ vrea şi să dubleze exporturile, de vreme ce piaţa locală stagnează. Vânzările externe sunt însă pentru Doina Cepalis principala sursă a încasărilor, 97% din cifra de afaceri datorându-se exporturilor.

    Indiferent de reţeta aplicată de aceşti antreprenori, ei sunt un exemplu clar că forţa multinaţionalelor nu este o condiţie suficientă pentru a câştiga clienţi, cotă de piaţă şi profit.

    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin începând cu 9 februarie.