BusinessMagazin

Tag: record

  • Piaţa aurului a scăzut anul trecut cu 15%, însă cererea de retail a atins un nivel record

     China a devenit în 2013 cea mai mare piaţă pentru aur la nivel global, devansând India, se arată într-un comunicat al organizaţiei. Şi pieţele din ţările dezvoltate s-au menţinut la un nivel solid, în special Statele Unite.

    Cererea din partea consumatorilor a crescut anul trecut la nivel global cu 21%, la 3.864 tone, în timp ce investitorii în fonduri tranzacţionate la bursă, cele mai populare vehicule de investiţie pe piaţa aurului, au lichidat deţineri de 881 tone, cea mai mare contracţie înregistrată vreodată, pe fondul declinului preţului metalului preţios.

    Aurul s-a devalorizat anul trecut pentru prima dată din 2000, preţul metalului preţios coborând cu 29%, la sub 1.200 de dolari pe uncie (31,1 grame), cel mai abrupt declin din ultimii 32 de ani.

    Achiziţiile de lingouri şi monede din aur au crescut anul trecut cu 28%, la 1.654 tone, în timp ce livrările de bijuterii din aur, cealaltă componentă importantă a pieţei retail, au urcat cu 17%, la 2.209 tone.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Industria, din nou pe val

    Statistica producţiei industriale, comunicată de INSSE în această săptămână, se corelează cu ultimele date privind evoluţia economiei, care arată o creştere a PIB de 1,7% în termeni trimestriali în perioada octombrie-decembrie şi de 3,5% pentru întreg anul trecut, “semnificativ peste aşteptările pieţei de 0,3% şi, respectiv, 2,6%”, conform analiştilor ING Bank România.

    Potrivit aceloraşi analişti, astfel de date anunţă o continuare a evoluţiei pozitive a industriei în 2014, deşi performanţa din 2013 va fi greu de depăşit, întrucât este improbabil ca un impuls de genul extinderii producţiei Ford să se repete în acest an.

  • Europa, continentul tinerilor şomeri

    În total, 1,38 milioane de greci sunt fără loc de muncă, au anunţat autorităţile elene. La polul opus se găseşte Irlanda, care pe parcursul anului trecut a avut cea mai mare scădere a şomajului din UE, de la 14% în decembrie 2012 la 12,1% în decembrie 2013, în timp ce rata şomajului în rândul tinerilor s-a redus de la 28,7% la 24,6%.

    Conform Eurostat, în 21 dintre cele 28 de ţări UE, rata şomajului tinerilor se situează peste 20%. Dimensiunile crizei în Europa apar şi mai clar prin comparaţie cu SUA: de la rate similare ale şomajului în 2009-2010, SUA au ajuns acum la 6,6%, în timp ce în zona euro şomajul este dublu.

  • BCE menţine dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,25%

     “Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,25%, 0,75% şi, respectiv, 0%”, se arată într-un comunicat al BCE.

    Anunţul privind politica monetară va fi urmat de o conferinţă de presă a preşedintelui BCE, Mario Draghi, de la care investitorii aşteaptă indicii privind evoluţia economiei europene şi eventuale planuri ale băncii centrale.

    Inflaţia la minimul a patru ani în zona euro şi volatilitatea de pe pieţele financiare ar putea impune noi măsuri din partea BCE, însă semnele de îmbunătăţire a situaţiei economice şi prognoza că avansul preţurilor va reveni treptat spre nivelul ţintit de bancă sugerează că şeful BCE va menţine politica actuală, potrivit Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inflaţia din zona euro a scăzut în ianuarie la 0,7%, revenind la nivelul minim record

     În decembrie, preţurile de consum din zona euro au crescut cu 0,8%.

    Preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au crescut în ianuarie cu 1,7%, încetinind de la 1,8% în decembrie, potrivit datelor anunţate vineri de Eurostat.

    Creşterea preţurilor a încetinit şi în zona bunurilor industriale, de la 0,3% la 0,2%.

    În sectorul energiei, preţurile au scăzut în ianuarie cu 1,2%, după ce au stagnat în decembrie.

    Singura evoluţie pozitivă a fost înregistrată în sectorul serviciilor, unde preţurile au crescut cu 1,1% în ianuarie, faţă de 1% în decembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Manchester United vrea o sumă record de la viitorul sponsor tehnic

     În cazul în care va obţine 70 de milioane de lire sterline pe an, United ar încheia astfel cel mai mare contract de sponsorizare din istoria fotbalului.

    Actuala înţelegere dintre United şi Nike, care furnizează echipamentul din 2002, se ridică la 23,5 milioane de lire sterline pe an şi expiră în 2015. Producătorul american a avut exclusivitate la negocieri timp de şase luni, între februarie şi august 2013, însă nu s-a ajuns la nicio înţelegere.

    Surse apropiate familiei Glazer, proprietara clubului, susţin că gruparea engleză este capabilă să încheie un contract în valoare de un miliard de dolari (600 de milioane de lire sterline), în acest sens având loc negocieri cu Adidas, Warrior şi Puma pentru realizarea celei mai mari înţelegeri din istoria fotbalului.

    În 2013, directorul executiv al “diavolilor roşii”, Ed Woodward, a semnat un contract cu producătorul de automobile Chevrolet, prin care compania americană va avea din vară numele inscripţionat pe tricourile de joc în schimbul a 53 de milioane de lire anual.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Producţia de maşini made in România a trecut în premieră peste 400.000 de unităţi în 2013

    INDUSTRIA AUTO OCUPĂ UN LOC TOT MAI IMPORTANT ÎN ECONOMIA ROMÂNIEI PE MĂSURĂ CE AN DE AN ATÂT PRODUCŢIA DE COMPONENTE, CÂT ŞI CEA DE AUTOMOBILE ATING NOI MAXIME ISTORICE.

    Cumulat, Dacia şi Ford au produs anul trecut aproape 411.000 de automobile la Mioveni, respectiv Craiova, în creştere cu 22% comparativ cu anul anterior. În spatele acestei cifre se ascund nu mai puţin de trei recorduri – Dacia a produs 342.620 de autoturisme, depăşind nivelul maxim atins anterior în 2010, la Craiova s-au asamblat aproape 68.400 de maşini, cel mai ridicat nivel al producţiei din istoria uzinei, şi cumulat au dus producţia pentru prima dată la peste 400.000 de maşini, cu o valoare de piaţă de aproape 5 miliarde de euro.

    Mai mult, în contextul în care 90% din producţie pleacă la export, creşterea producţiei înseamnă şi exporturi direct proporţionale.„Ponderea importantă a industriei auto în exporturile României confirmă două lucruri. În primul rând, s-a dezvoltat o expertiză foarte bună în această industrie din punctul de vedere al competenţelor şi al bazei de furnizori. Aceasta nu înseamnă că nu există loc de mai bine, dimpotrivă„, a spus Bogdan Belciu, partener servicii de consultanţă pentru management în cadrul PwC România.

    ACEASTĂ EXPERTIZĂ CREATĂ ESTE UN ARGUMENT PUTERNIC PENTRU ALTE COMPANII DIN DOMENIU SĂ DEZVOLTE CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE ÎN ROMÂNIA ŞI EXISTĂ DEJA ALTE COMPANII CARE AU ANALIZAT SAU ANALIZEAZĂ ACEASTĂ OPORTUNITATE. „Este o oportunitate pentru companiile din domeniu de a-şi extinde în continuare activitatea mai mult în domenii cu valoare adăugată, şi mai mare în industrie, cum ar fi cercetarea şi dezvoltarea. În al doilea rând, confirmă atractivitatea şi potenţialul României ca destinaţie pentru producţie şi activităţi cu valoare adăugată.

    Prin prisma poziţiei strategice, a costurilor competitive şi a unei forţe de muncă bine pregătite, România poate deveni o poartă între est şi vest, valorificând astfel un potenţial important nu numai de tranzit al fluxurilor de mărfuri, dar şi unul de prelucrare şi de procesare„, a subliniat Bogdan Belciu. Acest avantaj competitiv trebuie însă promovat şi exploatat şi, evident, trebuie susţinut printr-o strategie unitară care să acopere dezvoltarea infrastructurii şi crearea unui sistem fiscal şi vamal competitiv, precum şi susţinerea sistemului educaţional, este de părere expertul de la PwC.

    În contextul în care guvernul a anunţat că abia după 2020 vom vedea o autostradă de la Piteşti la Sibiu, Thomas Dubruel, directorul comercial al Dacia, a subliniat doar că „autostrada reprezintă o problemă de logistică, iar cu cât infrastructura ţării este mai bună, cu atât transporturile noastre spre vest vor fi mai profitabile„. Această profitabilitate despre care vorbeşte executivul de la Dacia înseamnă în realitate eficienţă. Şi, cu cât o companie este mai eficientă pe astfel de sectoare, îşi poate permite creşterea salariilor, iar creşterea veniturilor într-o companie pe a cărei platformă industrială lucrează peste 18.000 de salariaţi poate influenţa pozitiv o întreagă regiune.

  • Piaţa românească de artă ajunge la 15 mil. de euro, al cincilea an consecutiv de creştere

    2013 a oferit un nou record absolut pentru piaţa românească de artă: opera “Două fete” de Ştefan Luchian a fost adjudecată pentru suma de 300.000 euro. Dacă la vârful ofertei competiţia este de regulă limitată, cele mai spectaculoase creşteri în sistemul licitaţiilor sunt obţinute de clasicii sfârşitului sec. XIX şi începutului sec. XX, precum şi moderniştii consacraţi ai picturii interbelice, a căror accesibilitate relativă încă îi face cei mai căutaţi în rândul cumpărătorilor de artă.


    Vedeta neaşteptată a pieţei de artă în 2013 a fost arta contemporană, cu vânzări în licitaţiile naţionale de artă cu 10% mai mari decât în 2012 (circa 1,4 milioane euro). Dar în ciuda creşterilor semnificative în ultimii 3 ani, piaţa de artă contemporană românească este încă în proces de treptată cunoaştere şi apreciere, departe de potenţialul atins de Polonia, Rusia, Ucraina sau Turcia.


    În pofida rezultatelor, piaţa de artă românească se află într-un stadiu încă emergent, departe de probabilul său potenţial, spune Artmark. În prezent piaţa numără circa 4-5 mii de clienţi regulaţi şi ocazionali, specialiştii apreciind că potenţialul pieţei româneşti este situat undeva în jur de 150 – 200 mii de cumpărători.


    Dacă în 2008, piaţa de artă din România a cunoscut prima vânzare într-o licitaţie publică de peste 100.000 euro pentru opera “Fată în roz” de Nicolae Tonitza, în 2011 în cadrul licitaţiilor Artmark de primăvară am asistat la primele tranzacţii de peste 200.000 euro pentru opere de Nicolae Grigorescu, pentru ca pragul de 300.000 euro să fie depăşit în 2013 de un al treilea mare maestru al artei româneşti, Ştefan Luchian. “Extrapolând acest trend, ne aşteptăm ca într-o perioadă 2-5 ani să se ajungă la preţul de adjudecare de peste jumătate de milion de euro pentru capodopere ale patrimoniului naţional”, spune Artmark. Deşi creşterile ultimilor ani sunt concentrate şi susţinute, în comparaţie cu ţările din regiune transpare caracterul încă emergent al pieţei de artă din România, unde opere ale artiştilor consacraţi se mai pot achiziţiona sub pragul de 1.000 de euro.


    În top 10 tranzacţii în piaţa de artă din România în 2013, a căror sumă totală se ridică la 1.237.000 euro (cu 8% mai mult decât valoarea totală a top 10 tranzacţii în 2012), pe lângă marii maeştri – veteranii recordurilor în piaţa de artă românească – Grigorescu, Andreescu, Luchian şi Tonitza, care ocupă fiecare mai multe poziţii în top, se regăseşte pentru prima dată avangardistul Victor Brauner, cu opera “Poetul Geo Bogza arată capului său peisajul cu sonde”. Tabloul a fost adjudecat cu 120.000 euro la licitaţia Artmark din februarie 2013. Dacă la vârful ofertei competiţia este limitată, cele mai spectaculoase creşteri în sistemul licitaţiilor sunt obţinute de clasicii sfârşitului de sec. XIX şi începutului de sec. XX, precum şi de moderniştii consacraţi ai picturii interbelice, a căror accesibilitate relativă îi face încă cei mai căutaţi în rândul cumpărătorilor de artă. Pentru a oferi câteva exemple: pictura “Ţigăncuşă” de Octav Băncilă a fost adjudecată în Licitaţia Artmark de Artă Importantă cu 23.000 euro (pe fundalul unei estimări a specialiştilor casei de 2.000-3.000 euro), Frederick Storck cu sculptura “Pierrot”, adjudecată după 27 paşi de licitare la 12.000 euro (de 3 ori valoarea maximă estimată, record absolut de artist), sau “Veneţiana” de Theodor Aman, adjudecată după 18 paşi de licitare pentru 42.500 euro (faţă de o estimare de 15.000 – 25.000 euro record absolut de artist).


    Interesul crescut al publicului pentru acest segment de piaţă, artişti consacraţi cu lucrări relativ accesibile, este reflectat şi de evoluţia artiştilor captată de Indexul Pieţei Româneşti de Artă, parte dintre aceşti artişti cunoscând un randament extrem de atractiv în 2013: Lucian Grigorescu (plus 38.82%), Merica Râmniceanu (plus 26.59%), Rudolf Negely (plus 58.56%), Constion (plus 55.62%), Constantin Isachie Popescu (plus 56.79%), George Catargi (plus 29.32%).


    Cele mai multe recorduri de autor din piaţa licitaţiilor de artă din România s-au obţinut însă în segmentul de artă contemporană. Printre cele mai spectaculoase recorduri în acest segment sunt: Andrei Cădere – Spring in Wonderland, adjudecat pentru 22.000 euro, în ciuda estimării Casei de 4.000-6.000 euro, sau Gili Mocanu – Untitled, adjudecat pentru 11.000 euro, pe fundalul unei estimări de doar 900-1.500 euro. Alte recorduri ale artiştilor contemporani îi includ pe: Alin Gheorghiu (12.000 euro, faţă de recordul anterior de 7.561 euro la Galeria Numismatică, în septembrie 2008), Viorel Mărginean (9.500 euro faţă de recordul anterior de 8.000 euro în 2010), Alexandru Rădvan (4.240 euro), Victor Man (14.000 euro, la premiera sa în licitaţii în România cu o lucrare de mici dimensiuni, 33×25 cm), Natalia Dumitresco (7.000 euro, faţă de recordul anterior de 3.500 euro în 2012).

  • Microsoft anunţă vânzări record şi profit în creştere, fără să facă precizări despre noul CEO

    Veniturile Microsoft au urcat cu 14% în ultimele trei luni din 2013, al doilea trimestru fiscal, la 24,5 miliarde de dolari, în timp ce profitul net a avansat cu aproape 3%, la 6,56 miliarde de dolari, transmite Bloomberg.

    Directorul general al companiei, Steve Ballmer, a anunţat în luna august a anului trecut că se va retrage în termen de 12 luni.

    O lună mai târziu, Microsoft a convenit preluarea diviziei de telefoane mobile a Nokia într-o tranzacţie de 5,4 miliarde euro (7 miliarde de dolari), un pariu uriaş pe sistemul de operare Windows Phone, care încearcă să se impună ca cea de-a treia platformă majoră în zona smartphone-urilor şi tabletelor.

    Cel mai mare producător de software din lume traversează un plan de reorganizare şi finalizează totodată procedura de preluare a Nokia.

    Microsoft a lansat înainte de perioada sărbătorilor de iarnă consola de jocuri Xbox One, care s-a bucurat de cerere solidă pe piaţă. De asemenea, compania a înregistrat vânzări în creştere de software şi servicii cloud, precum Azure şi Office 365.

    Platformele tradiţionale Windows şi Office continuă să fie afectate de declinul pieţei PC-urilor, care a consemnat anul trecut cea mai abruptă contracţie înregistrată vreodată.

    Directorul financiar al Microsoft, Amy Hood, anticipează că piaţa PC-urilor se stabilizează, chiar creşte în zona corporate, însă cererea pe segmentul retail avansează timid, mulţi clienţi preferând alte tipuri de dispozitive.

    Acţiunile Microsoft au crescut puternic după prezentarea raportului, însă investitorii aşteaptă în primul rând noi informaţii despre procesul de căutare a unui nou CEO.

    Surse apropiate situaţiei au afirmat că pe lista scurtă a companiei s-ar afla directorul diviziei de cloud-computing a Microsoft, Satya Nadella, CEO-ul grupului suedez Ericsson, Hans Vestberg, şi fostul director general al Nokia, Stephen Elop.

  • Număr record de fugari şi copii pierduţi, depistaţi de poliţie

    Poliţiştii structurilor de investigaţii criminale din întreaga ţară au găsit, în perioada 10-16 ianuarie, 112 persoane semnalate ca fiind dispărute, dintre care 66 minori.

    Minorii găsiţi au fost încredinţaţi familiilor sau internaţi în centre pentru minori şi nu au fost victime ale vreunei infracţiuni.

    De asemenea, poliţiştii au depistat 104 persoane urmărite în interesul legii, dintre care 80 aveau emise pe numele lor mandate de executare a pedepsei cu închisoarea, 12 aveau mandate de arestare preventivă, pe numele a 9 persoane erau emise mandate europene de arestare, iar 3 persoane aveau sentinţă penală de internare într-o unitate spitalicească.

    Un bărbat de 28 de ani, din municipiul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, care se sustrăgea executării unei pedepse de 5 ani de închisoare, pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală gravă, a fost depistat, la data de 13 ianuarie a.c., de poliţişti din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale – I.P.J. Caraş-Severin. Acesta a fost încarcerat în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă Caraş-Severin.

    Un alt bărbat, de 28 de ani, tot din municipiul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, care se sustrăgea executării unei pedepse de 4 ani de închisoare pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală gravă, a fost depistat, în aceeaşi zi, de poliţiştii de investigaţii criminale din cadrul I.P.J. Caraş-Severin şi încarcerat în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă Caraş-Severin.

    Un tânăr de 26 de ani, din comuna Horia, judeţul Tulcea, care se sustrăgea executării unei pedepse de 2 ani de închisoare pentru comiterea infracţiunii de tentativă de viol, la data de 10 ianuarie a.c., a fost depistat de poliţiştii de la Serviciul de Investigaţii Criminale – I.P.J. Tulcea şi încarcerat în Penitenciarul Tulcea.

    Un tânăr de 20 de ani, din comuna Leordeni, judeţul Argeş, care se sustrăgea arestării preventive pentru comiterea infracţiunii de lipsire de libertate, la data de 13 ianuarie a.c. a fost depistat de poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale – I.P.J. Dâmboviţa pe raza de competenţă şi încarcerat în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă Dâmboviţa.