BusinessMagazin

Tag: recesiune

  • Harta recesiunii: Pariaza pe cine scapa!

    Cresterea surprinzatoare a Produsului Intern Brut (PIB) al Frantei a fost anuntata, in dimineata zilei de joi, de ministrul Economiei, Christine Lagarde, la postul de radio RTL, si confirmata ulterior de datele oficiale publicate de institutul de statistica INSEE, potrivit Reuters.

    "Datele sunt foarte surprinzatoare. Dupa patru trimestre consecutive de scadere, Franta iese in sfarsit din recesiune, iar cresterea economica redevine pozitiva, la 0,3%", a declarat Lagarde inainte de publicarea datelor INSEE.

    Economistii prognozau o scadere economica de 0,3% in trimestrul al doilea comparativ cu primele trei luni ale anului. Principalii factori care au sustinut cresterea economiei franceze in trimestrul al doilea sunt consumul, atat in sectorul public, cat si consumul populatiei, investitiile publice si exporturile.

    Germania, cea mai mare economie din Uniunea Europeana, a anuntat de asemenea, joi dimineata, ca a iesit din recesiune, cu o crestere economica de 0,3% in trimestrul al
    doilea comparativ cu primele trei luni.

    Avansul trimestrial al economiei a fost sustinut de cresterea consumului public si privat si a activitatii din constructii si comert, a anuntat Biroul Federal de Statistica intr-un raport preliminar privitor la evolutia economica. In plus, scaderea importurilor a fost mai mare decat cea a exporturilor.

    Produsul Intern Brut (PIB) a scazut cu un ritm anual de 7,1% in al doilea trimestru, dupa ce in perioada ianuarie-martie s-a contractat cu 6,4%. Guvernul german estimeaza ca in 2009 economia va scadea cu aproximativ 6%.
     

    Comentati care sunt celelalte tari din UE care ar putea iesi din recesiune in perioada urmatoare pe blogul BUSINESS Magazin si puteti castiga un set de audio-book-uri.

  • Cine-ajunge primul

    Polonia va conduce plutonul tarilor central- si est-europene care vor adopta moneda unica europeana in urmatorul deceniu, avand sanse sa intre in zona euro in 2014-2015, conchide un raport al Morgan Stanley publicat saptamana trecuta.Cu doar cateva zile inainte, ministrul de finante bulgar Simeon Djankov declara ca guvernul de la Sofia a inceput deja sa pregateasca documentatia pentru a solicita oficial intrarea tarii, incepand din noiembrie, in Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II), care preceda cu doi ani aderarea la zona euro.

    Conform raportului Morgan Stanley, Polonia a abandonat luna trecuta tinta initiala, de a adopta euro in 2012, din cauza situatiei nesatisfacatoare a finantelor publice, a cursului de schimb volatil si a lipsei consensului politic al partidelor. Varsovia urmeaza sa anunte in urmatoarele luni noul termen asumat pentru aderarea la zona euro. Pasquale Diana, economist la Morgan Stanley din Londra, afirma insa ca nu numai Polonia are asemenea probleme, stiut fiind ca la ora actuala niciun stat comunitar din zona nu indeplineste criteriile de convergenta cerute pentru adoptarea euro. Un deficit fiscal limitat la 3% din PIB este “o perspectiva indepartata” pentru toate tarile estice membre ale UE, apreciaza Pasquale Diana. In Polonia, Cehia si Romania, deficitele vor oscila in jur de 6% din PIB in acest an, vor fi chiar mai mari in 2010 si este improbabil sa fie aduse la nivelul optim pana in 2013-2014.

    Ponderea datoriei publice in PIB se apropie “periculos” de 60% in Polonia si de 80% in Ungaria. Totusi, dupa Polonia, cele mai mari sanse de a adera la euro dupa 2015 le-ar avea Ungaria, Bulgaria si Romania, considera economistul. Criteriile de convergenta pentru adoptarea euro se refera la limite maxime pentru deficitul bugetar (3% din PIB), datoria publica (60% din PIB), inflatie (maximum 1,5% peste media celor trei state din zona euro cu cea mai mica inflatie), dobanzi (rata nominala a dobanzii pe termen lung trebuie sa fi e cu cel mult 2% peste aceea din cele trei tari ale zonei euro cu cea mai mica inflatie) si curs de schimb (marja de fluctuatie de plus/maxim 15% fata de un reper fix de curs pe parcursul a doi ani consecutiv).

    Pentru Bulgaria, declaratia lui Djankov este in primul rand o proba de ambitie a noului cabinet instalat dupa alegerile din iulie. In varsta de 39 de ani, fostul economist- sef al Bancii Mondiale si-a preluat mandatul anuntand o prognoza economica mai proasta decat cea a fostului guvern socialist (-6,3% in 2009) si criticand starea deplorabila in care spune ca fosta guvernare a lasat bugetul. Bulgaria ramane cea mai saraca dintre statele estice membre ale UE, dar are un atu sau cel putin asa lasa sa se inteleaga autoritatile: consiliul monetar, care din 1997 incoace leaga cursul leva de euro. Acest regim monetar va permite Bulgariei sa faca fata mai bine restrictiilor din ERM II, considera finantistii de la Sofia.

    Sublinierea avantajului reprezentat de legarea levei de euro este foarte importanta acum, cand dezastrul economic din Letonia, alta tara cu consiliu monetar (si ea aspiranta la zona euro), a aprins multe discutii despre oportunitatea renuntarii la acest regim, dar si despre efectele in lant pe care schimbarea regimului monetar dintr-o tara le-ar avea in toata regiunea. O analiza a EFG Eurobank, grupul elen care in Bulgaria detine Postbank, sustine ca aranjamentul de curs valutar din Bulgaria este mult mai sustenabil decat cel din tarile baltice gratie rezervelor valutare mai mari, situatiei mai bune a finantelor publice, expunerii mai reduse la criza si unui sistem bancar mai bine capitalizat.

    In plus, Simeon Djankov estimeaza ca inflatia anuala va scadea la 2,8% pana la sfarsitul lui 2009. Contextul greu previzibil al crizei face insa ca orice estimare economica, si cu atat mai mult cele ce privesc evenimente plasate in urmatorul deceniu, sa fie luata cu o doza serioasa de indoiala. Nu mai departe de luna aprilie, agentia de rating Fitch aprecia ca datele probabile de adoptare a euro vor fi 2013 pentru Estonia, Lituania si Polonia, 2014 pentru Cehia, Ungaria si Letonia, respectiv 2015 pentru Bulgaria si Romania.
     

  • Previziuni despre al doilea val al crizei in Romania

    BUSINESS Magazin: Este criza in Romania din punct de vedere social? Cand am putea depasi aceasta situatie?

    Adrian Stanciu: Cred ca eram in criza si atunci cand nu eram in criza; nu cred ca am avut nevoie de o criza economica pentru a intra intr-o criza sociala. Sigur ca faptul ca acum este o criza economica nu ne ajuta, desi are si parti bune din punct de vedere social, in sensul ca pentru multi dintre noi a fost ca o trezire la realitate – spre exemplu, in piata muncii, anul 2008 a fost o criza comparabila. Acum, in 2009, trendul este invers: daca in 2008 era foarte greu sa gasesti personal calificat si sa-l faci sa ramana intr-o organizatie, acum in 2009 dilemele acestea au disparut. Una peste alta, cred ca orice situatie de criza are si un germen de oportunitate in ea. Ar fi bine pentru fiecare dintre noi sa incepem sa cautam oportunitatea. Criza a fost intampinata la noi cu o mare perplexitate, chiar si oamenii de rand asteapta ca criza sa dispara. Cred ca ar fi momentul sa ne punem intrebarea cum va arata lumea de dupa criza si ce loc vom avea in ea. Nu va arata precum cea dinainte.

    BUSINESS Magazin: Credeti ca, spre exemplu, consumul de bere nu va mai reveni la nivelul de anul trecut?

    Shachar Shaine: Consumul de bere in Romania este mare, in raport cu Europa, Romania este pe locul 5 in lume. Nu e un consum exagerat, cred ca este comparabil cu cel din Cehia sau Germania. A crescut foarte mult in ultimii zece ani, s-a dublat, si nu sunt multe piete unde consumul sa se fi dublat in ultimii zece ani. Acum cred ca lucrurile sunt mai asezate si se schimba si obiceiurile de consum. In afara de scaderea de consum, este si o schimbare in consum, in faptul ca se iese mai putin din casa; consumul acasa nu a scazut deloc, dar oamenii ies mai rar la restaurante, la cafenele.

    BUSINESS Magazin: Se vindeau prea multe masini inainte?

    Alin Tapalaga: Scaderea vanzarilor de pana acum este de circa 57%, din punctul de vedere al inmatricularilor. Masinile si casele sunt primele lucruri la care se renunta. Noi suntem undeva la un nivel de 160.000 de masini in acest an, iar in 2007 era un nivel de 350.000 de masini. Estimam ca piata va scadea in acest an la nivelul din 2004, cu un nivel de costuri de trei ori mai mare ca atunci. Daca vrem sa revenim pe costuri similare, la nivel de personal, ar trebui sa reducem personalul cu 50%, ceea ce este imposibil, nu se poate face din punct de vedere social asa ceva. Domeniul auto a fost lovit din plin. Ramane sa vedem cand se va termina prima de casare din Germania, cum va mai vinde Dacia masinile pe care le produce.

    BUSINESS Magazin: Activitatea de service a fost si ea afectata?

    Alin Tapalaga: La nivelul grupului nostru, activitatea de service a crescut cu circa 10% fata de anul trecut. Acest fapt s-a produs in special datorita masinilor second-hand. Ramane de vazut ce se va intampla in a doua jumatate a anului, deoarece cifrele arata foarte clar ca si numarul de masini noi, cat si cel de masini vechi a scazut foarte mult, incat numarul de masini care intra in piata va fi din ce in ce mai mic si clientii mai putini.

    BUSINESS Magazin: Privind retroactiv, puteati sa vedeti efectele crizei in segmentul rezidential?

    Dan Ioan Popp: Piata rezidentiala la care faceti referire este foarte diferita. Am facut acum un calcul, la o piata de 20 de miliarde pe an, piata primara este sub 15%. Altfel spus, nevoia de locuire este neorganizata; este o piata gen talcioc. Preturile pe aceasta piata nu le fac directorii financiari, ci populatia. Studiati opiniile din ultimele 12 luni si veti vedea o diversitate de opinii privind pretul real si valoarea pe aceasta piata. Nu cred ca exista un alt sector cu o astfel de dispersie in ceea ce inseamna valoare. Daca lucrurile pe alte piete au generat un trend convergent, pe piata rezidentiala dispersia este mult mai mare si lucrul acesta este datorat in primul rand bancherilor, cei dintai chemati sa spuna valoarea. Ei se sprijina pe un evaluator – incercati sa aveti o discutie cu un evaluator, sa va spuna cum stabileste el valoarea. Evaluatorul va balbai foarte multe cifre, metode, si cand il veti intreba care este valoarea va zice "spuneti-mi care sunt ultimele tranzactii si am sa va spun care este valoarea". Piata rezidentiala, datorita acestor disproportii – 15% cu 85% – are un mic grad de predictibilitate. Cand statul intervine si spune ca pretul corect pe piata pentru doua camere este 60.000 de euro, unii vor zice ca e mult, altii ca e putin; atunci cand cineva isi asuma acest rol – si in esenta a facut-o statul – dintr-o data lucrurile par ca au o turnura sigura.
     

  • Atentie la 1937!

    De cand a inceput recesiunea, economia Statelor Unite a pierdut 6,5 milioane de locuri de munca si, dupa cum a confirmat acest sumbru raport, continua sa le piarda intr-un ritm alert. Daca luam in calcul si cele 100.000 de locuri de munca necesare in fiecare luna pentru a tine pasul doar cu cresterea naturala a populatiei, suntem pe minus cu 8,5 milioane de slujbe.

    Si cu cat se adanceste mai mult aceasta prapastie, cu atat ne va fi mai greu sa iesim la liman. Cifrele cu privire la rata somajului nu au fost singurele vesti proaste din acest raport, care a reliefat si stagnarea salariilor si iminenta unui declin al acestora. Aceasta e reteta pentru o deflatie in stil japonez, din care e foarte dificil de iesit. Va spune ceva expresia “deceniul pierdut”?

    Dar stati, ca mai sunt vesti proaste: criza fiscala a statelor. Spre deosebire de guvernul federal, statelor americane li se cere sa aiba bugete echilibrate. Si confruntate cu o scadere dramatica a veniturilor, cele mai multe state pregatesc reduceri drastice de cheltuieli, multe dintre ele avand ca subiect categoriile cele mai vulnerabile. Pe langa ca vor crea saracie pentru multi, aceste reduceri bugetare vor adanci si mai mult criza.

    Atunci ce putem face ca sa contracaram aceasta perspectiva cenusie? Avem deja planul de stimulare al lui Obama, care tinteste sa creeze 3,5 milioane de locuri de munca pana la sfarsitul anului vitor. E mai bine decat nimic, dar nu e de ajuns. Si altceva nici nu pare sa se mai iveasca. Va mai amintiti de planul administratiei de a reduce drastic rata executarii de ipoteci sau de planul de a face bancile sa reia creditarea luandu-le activele toxice din bilanturile contabile? Asa e, nici eu nu-mi mai amintesc. Toate acestea sunt deprimant de familiare cuiva care a studiat politicile economice ale SUA in anii ‘30. Din nou un presedinte democrat militeaza pentru politici de creare de locuri de munca de natura sa combata scaderea economiei, dar aceste politici nu sunt suficient de agresive ca sa produca o redresare completa. Din nou, mare parte din planul federal de stimulare a economiei este contracarat de ajustarile bugetare de la nivel statal sau local.

    Inseamna ca nu am reusit sa invatam din istorie si suntem, asadar, condamnati sa o repetam? Nu neaparat, dar e treaba presedintelui si a echipei sale economice sa se asigure ca lucrurile se vor petrece altfel de aceasta data. Presedintele Obama si oficialii administratiei sale trebuie sa-si mareasca eforturile, sa faca un plan prin care stimulentele economice sa devina si mai puternice.
    Sa fim bine intelesi, sunt foarte constient de cat de greu e de pus la treaba un astfel de plan.

    Liderii republicani nu vor coopera, ei fiind deja intr-o strategie de totala opozitie, fara a se mai uita la fapte sau la logica. Intr-adevar, acesti lideri au raspuns la raportul privind rata somajului proclamand esecul planului de stimulare economica al presedintelui Obama. O reactie stupida, evident. Administratia a avertizat inca de la inceput ca vor trece cateva trimestre pana ca planul sa-si faca vizibile marile efecte pozitive. Dar asta nu l-a impiedicat pe presedintele Comitetului de Studii Republicane sa emita un comunicat cu titlul “Unde ne sunt locurile de munca?”.
    De asemenea, nu e clar daca administratia va putea obtine ceva ajutor si de la “centristii” din Senat, care au golit partial de continut planul original de stimulare, cerand reducerea ajutorului oferit autoritatilor statale si locale; ajutor care, acum se vede, era absolut necesar. As vrea sa cred ca unii dintre acesti centristi au acum remuscari, dar daca au, nu se vede nicio urma pe fata lor.
    Si, ca economist, as adauga ca multi dintre colegii mei de profesie au jucat un rol distructiv aparte.

    A fost un soc pentru mine sa vad atat de multi economisti cu nume sonore recicland vechi fantome – cum ar fi ideea ca orice crestere a cheltuielilor guvernamentale va disloca o felie comparabila din investitiile private, chiar in conditiile unui somaj masiv – si alaturandu-si numele de avertismentele masiv exagerate cu privire la pericolele deficitelor bugetare pe termen scurt. (In acest moment, riscurile asociate unei datorii suplimentare sunt mult mai mici decat riscurile care ne pasc daca nu oferim economiei sprijinul adecvat.)
    De asemenea, ca si in anii ‘30, opozantii actiunii propaga povesti de groaza despre pericolele inflatiei, chiar daca deflatia isi arata coltii. Asa ca aprobarea unui nou plan de stimulare economica va fi dificila. Dar este esentiala.
    Economistii administratiei Obama inteleg care sunt mizele. Intr-adevar, in urma cu doar cateva saptamani, Christina Romer, presedinta Consiliului Consilierilor Economici, a publicat un articol despre “lectiile lui 1937” – anul cand Franklin Delano Roosevelt a cedat in fata “vulturilor” deficitului si ai inflatiei, cu consecinte dezastruoase atat pentru economie, cat si pentru agenda sa politica.
    Ce nu stiu este daca administratia si-a dat seama cumva de greselile pe care le-a facut pana acum.

    Asa ca acesta este mesajul meu catre presedinte: trebuie sa va puneti toti consilierii economici si politici sa munceasca pentru un nou plan de stimulare, acum. Pentru ca daca nu o veti face, va veti confrunta cat de curand cu propriul dumneavoastra 1937.

  • Cum repornim economia

    BUSINESS MAGAZIN: Privind acum retrospectiv, dincolo de faptul ca nu ati avut cum sa prevedeti amplitudinea crizei economice, ce anume va reprosati ca nu ati facut si ce decizii strategice ati fi putut lua inainte de inceperea crizei astfel incat situatia actuala sa fie alta?

    DRAGOS SIMION: Inainte sa incepem sa simtim propriu-zis criza pe pielea noastra, lucru care s-a intamplat timid in septembrie si mai pregnant din octombrie incoace, destule voci spuneau ca dificultatile economice exista doar la nivel psihologic, iar criza nu este o realitate. Intrebarea are deci doua intervale: pe de-o parte, ce puteau face managerii in urma cu un an, cand erau inca optimisti si nu anticipau ca vine criza, iar pe de alta parte ce puteau face din momentul cand au intrat in criza.

    MARIUS GHENEA: Din punctul acesta de vedere, cred ca am fi facut aceleasi greseli si nu am fi putut schimba prea multe. Mediul economic, dar mai ales sectorul privat, nu poate actiona anticiclic. Singurele institutii care pot face acest lucru sunt Guvernul, Banca Nationala a Romaniei, Banca Centrala Europeana si alte institutii din aceeasi categorie, insa din pacate nu au facut-o.

    DRAGOS SIMION    : De acord, dar anumite efecte pot fi atenuate din timp daca exista disciplina si strategie coerenta. Personal, mi-as reprosa o anumita euforie cu care am continuat afacerile, desi semnale in piata erau destule. In momentul cand iti propui un buget anual si constati inca din trimestrul al doilea o diferenta intre veniturile estimate si cele realizate, ca manager ai doua solutii: fie refaci respectivul buget si continui activitatea in acelasi mod, fie incepi sa fii mai disciplinat si sa iei masuri mai stricte. Aici sta diferenta la nivelul deciziilor pe care le puteau lua managerii in urma cu un an, in afara de faptul ca au reactionat cu sase luni mai tarziu.

    MARIAN PARVU: Depinde de domeniu. In ce priveste constructiile, anul trecut pe vremea aceasta, prioritatea noastra era sa livram contractele existente, proces care a durat pana in octombrie-noiembrie. Cat timp am avut contracte care se desfasurau pana la incheierea sezonului constructiilor, nu ne-am gandit prea mult la proiecte noi. Analizand acum deciziile luate, nu cred ca as fi facut nimic altfel, dar imi reprosez ca am intarziat sa aplic planurile de restructurare si reorganizare, in conditiile in care in noiembrie criza era o certitudine. Am preferat sa asteptam urmatorul sezon de constructii, dar daca as fi actionat la momentul potrivit, poate compania ar fi fost mai bine pregatita sa faca fata crizei.

    RAZVAN PASOL: Pe piata de capital, problemele au inceput sa apara inca de la sfarsitul lui 2007. Noi am avut deci mai mult timp sa ne gandim, dar atunci cand piata creste, te gandesti la venituri sau cota de piata si mai putin la costuri, care ajung in primplan in recesiune.

    MARIUS GHENEA: Pe de alta parte insa, daca majoritatea managerilor ar fi facut rapid o restructurare masiva a costurilor, corespunzatoare cu perspectivele, cred ca din punct de vedere macroeconomic situatia ar fi fost si mai grava decat acum, intrucat numarul locurilor de munca pierdute ar fi fost mult mai mare, iar consumul ar fi luat-o mult mai repede la vale.

    BUSINESS MAGAZIN: Prin urmare, se poate spune ca a fost mai bine ca piata a reactionat ceva mai greoi la criza?

    DRAGOS SIMION: Pentru sectorul public a fost mai bine, dar pentru cel privat, evident, a fost mai rau.

    ANCA BIDIAN    : Oricum, cel mai afectat este domeniul financiar-bancar. Aici nu e criza, ci industria in sine se cheama criza si nu cred ca afacerile puteau fi facute altfel. Companiile de intermediere de credite, spre exemplu, au crescut prin investitiile in dezvoltare si implicit in recrutare de personal, fara de care ar fi avut de pierdut, iar costurile cu forta de munca nu aveau cum sa fie ajustate. Trecand in revista perioada din septembrie si pana acum, cred ca as fi reactionat la fel. Lipsa de actiune a contribuit insa la magnitudinea situatiei, pentru ca altfel cred ca am fi ajuns in acest moment ceva mai putin sifonati.

    MIHAI SFINTESCU: Problema cred ca a fost si faptul ca in multe industrii am avut exces de oferta si nu am intuit unde va fi cerere intr-o perioada economica mai dificila. Ajustarea se face in functie de oferta pe termen lung, dar acum trebuie facuta in functie de cererea pe care inca nu o stim. Iar in sectoarele ciclice situatia e mult mai dramatica, pentru ca in conditiile in care PIB-ul scade cu 6,4%, aceste sectoare scad cu o rata mult mai mare, de 20- 30% – numai in primul trimestru. Probabil, cel mai bine pentru o companie ar fi sa-si schimbe modelul de business, schimbare care pana la urma implica un pariu foarte mare.

    ALINA DUMITRESCU: In ultimele trei luni am realizat un studiu in randul a 300 de manageri din cele mai mari companii din Romania, majoritatea fiind de parere ca situatia actuala este un moment foarte bun pentru a-si face curat in companie, din punctul de vedere al costurilor, al productivitat ii sau al managementului de risc.

  • Recesiunea e departe de a se fi terminat

    Institutia anticipeaza declinul productiei industriale globale cu 15% la mijlocul acestui an fata de perioada similara din 2008.
    Astfel, cresterea economica globala se va plasa cu cinci puncte procentuale sub potentialul economiei lumii, potrivit BM.

    Banca Mondiala estimeaza ca statele in curs de dezvoltare, printre care se afla si Romania, se vor confrunta in acest an cu un deficit de finantare cuprins intre 270 si 700 miliarde dolari, avertizand totodata ca nevoia de lichiditati nu va putea fi acoperita in totalitate de institutiile de credit internationale.

    "Statele in curs de dezvoltare se vor confrunta in acest an cu un deficit de finantare de 270-700 miliarde dolari, deoarece investitorii se vor retrage sau vor ocoli pietele emergente. In plus, doar un sfert din statele cele mai vulnerabile dispun de resurse suficiente pentru a impiedica avansarea gradului de saracie", se mai arata in comunicatul Bancii Mondiale.

    Vedeti aici principalele ingrijorari ale Bancii Mondiale.

  • Recesiunea e departe de a se fi terminat

    Institutia anticipeaza declinul productiei industriale globale cu 15% la mijlocul acestui an fata de perioada similara din 2008.
    Astfel, cresterea economica globala se va plasa cu cinci puncte procentuale sub potentialul economiei lumii, potrivit BM.

    Banca Mondiala estimeaza ca statele in curs de dezvoltare, printre care se afla si Romania, se vor confrunta in acest an cu un deficit de finantare cuprins intre 270 si 700 miliarde dolari, avertizand totodata ca nevoia de lichiditati nu va putea fi acoperita in totalitate de institutiile de credit internationale.

    "Statele in curs de dezvoltare se vor confrunta in acest an cu un deficit de finantare de 270-700 miliarde dolari, deoarece investitorii se vor retrage sau vor ocoli pietele emergente. In plus, doar un sfert din statele cele mai vulnerabile dispun de resurse suficiente pentru a impiedica avansarea gradului de saracie", se mai arata in comunicatul Bancii Mondiale.

    Vedeti aici principalele ingrijorari ale Bancii Mondiale.

  • BURSA

    Desi cei mai multi brokeri si analisti se asteptau la un an cu cresteri de cel putin 20% pe principalul indice BET si de 50% pe indicele BET-FI (al societatilor de investitii financiare), bazandu-se pe cresterile inalte ale PIB, piata a socat inca din prima zi de tranzactionare din an, cand Bursa a inchis cu o scadere de 2,1% pe indicele general, BET-C. A fost pentru prima data in ultimii ani cand Bursa avea sa scada in sedinta de debut a anului, cand investitorii de obicei se intorc optimisti dupa sarbatorile de iarna. Urmatoarele saptamani aveau sa trezeasca si mai mult investitorii la realitate, dupa ce mai multe fonduri de investitii straine au scos de pe Bursa 56 de milioane de euro (209 milioane de lei), vanzari nete care au reprezentat un record absolut. Ca urmare, principalele 20 de titluri lichide de pe piata au pierdut in prima luna a anului peste un sfert din valoare, cat previziunile de crestere ale brokerilor pe tot anul.

    Lichidarile fondurilor straine au venit ca urmare a agravarii crizei pietei ipotecare din SUA, ce a stat la baza crizei financiare internationale de mai tarziu. De altfel, primele care s-au retras de pe Bursa in ianuarie au fost tocmai fondurile americane de investitii.
     
    Scaderile au fost vazute de multi ca niste oportunitati de achizitie cu care nu se vor mai intalni, astfel ca piata de actiuni nu a dus in prima faza lipsa de cumparatori, mai ales ca economia Romaniei arata o accelerare. Numai ca, dupa o relativa perioada de stagnare, Bursa si-a continuat declinul tot pe fondul stirilor externe, care anuntau primul mare faliment al unei banci americane, Bear Stearns. In ciuda actiunilor agresive luate de Fed, banca nationala a SUA, printr-o scadere puternica a ratelor de dobanda si injectii de lichiditate in sistemul bancar, acesta din urma a clacat si cateva luni mai tarziu guvernul a fost nevoit sa nationalizeze o serie intreaga de institutii financiare cu expuneri pe piata imobiliara, printre care cel mai mare asigurator din lume, AIG. Investitorii de la Bursa n-au stat pe ganduri la auzul acestor stiri si au con­tinuat sa vanda agresiv actiuni, mai ales dupa falimentul rasunator al bancii de investitii Lehman Brothers, astfel ca piata bursiera a mai pierdut 20% din valoare.
     
    Derapajele Bursei i-au facut atat pe brokeri, cat si pe investitori sa fie mai rezervati in asteptari, mai ales ca agentiile de rating atrageau atentia cu privire la dezechilibrele economiei. Dupa scaderi de peste 50% de la inceputul anului pe principalele titluri, vanzatorii au continuat sa domine piata si pe fondul instalarii panicii. La numai cateva saptamani de la incidentele majore de pe piata americana, sistemul financiar european s-a prabusit rapid, in cateva zile fiind anuntate nationalizari ale unor banci de renume din mai toate statele europene, fapt ce a speriat si mai mult investitorii de la Bursa.
     
    Pe piata americana, investitorii care pariau pe scaderea actiunilor au determinat o serie de institutii financiare sa ceara ajutor banesc din partea statului, altele au fuzionat sau au fost preluate. Chiar si bancile de investitii fara probleme deosebite au fost nevoite sa se reprofileze din cauza previziunilor negative cu privire la viitorul acestora.
     
    Starea de tensiune internationala a tinut in corzi Bursa timp de mai multe luni, dupa ce retragerile investitorilor din fondurile de investitii le-au impins pe acestea din urma sa recurga la lichidari de participatii, fenomenul luand o amploare mondiala.
     
    In aceste conditii, fondurile straine au mai scos de pe Bursa 23 de milioane de euro (86,1 milioane de lei), respectiv au vandut participatii pe piata similare cu cele din prima luna a anului, dar la preturi de circa doua ori mai mici. Temerile cu privire la falimentele bancare au fost inlocuite rapid cu semnalele puternice de incetinire economica la nivel mondial, mai toate statele importante intrand in recesiune, urmate de o serie lunga de anunturi privind reduceri de productie si disponibilizari masive atat in tara, cat si pe plan extern.
     
    Speriati de contextul de piata si intrarea in incapacitate de plata a unor state, multi dintre investitori si-au abandonat strategiile pe termen lung de pe Bursa si au vandut in panica, preferand dobanzile atractive de pe piata bancara, care depaseau 14%.
     
    In aceste conditii, principalele titluri au ajuns la un sfert din valoarea de la finele anului trecut, iar SIF-urile s-au prabusit pur si simplu, ajungand sa fie tranzactionate si la 10% din cotatiile din vara lui 2007. 
     
    REPERE 2008  
    • Ianuarie – principalele 20 de actiuni pierd in medie un sfert din valoare in mai putin de o luna, dupa vanzarile record ale strainilor.
    • Aprilie 2008 – numarul de conturi de vanzare si de cumparare ale romanilor scade aproape la jumatate.
    • Iulie – BET-FI pierde 50% de la inceputul anului, coborand sub pragul de 40.000 de puncte.
    • Septembrie – BET-C scade la jumatate din valoare pe fondul anuntului privind falimentul Lehman Brothers.
    • Octombrie – Bursa atinge minimele anului, cu o pierdere de peste 70% pe BET-C de la inceputul anului, dupa un val de nationalizari pe plan international.
    • Decembrie – Stere Farmache si-a dat demisia din functia de director general al BVB. Isi pastreaza insa functia de presedinte.

  • Criza face viata mai sanatoasa

    Mai multe sinucideri? Mai putini nou-nascuti de sex masculin? Mai putine dureri de spate? Mai multe vanzari de laxative? Graficele de date impanzesc tabloul pe masura ce economistii, psihologii si oamenii de marketing examineaza schimbarile din societate, mari si mici, neglijabile sau traumatizante, care insotesc o economie in suferinta.

    Si cu aceasta varianta aparte de economie cu probleme – o piata de capital volatila, o recesiune globala care pandeste de dupa colt si un public nervos care se intreaba ce urmeaza – schimbarile ar trebui sa fie la fel de vizibile ca profiturile in vremurile bune. Totusi, sa masori schimbarile in societate e una si altceva e sa intelegi cauzele. Dar daca legatura cauzala e greu de prins, in timpul unei recesiuni te poti astepta totusi sa vezi scaderi ale vanzarilor de sucuri, mai multe furturi de masini si melodii cu versuri pline de intelesuri ajungand in varful clasamentelor muzicale.

    Terry F. Pettijohn II, profesor de psihologie la Universitatea Carolina, este unul dintre cei care au observat gusturile oamenilor schimbandu-se in acord cu evolutiile economice. Sa luam frumusetea, spre exemplu. “Ceea ce ni se pare atragator nu este o constanta”, spune Pettijohn, care a studiat cum factorii economici si sociali modeleaza preferintele pentru muzica, sta ruri de cinema si modele Playboy. “Este influenta mediului, a ceea ce se intampla in societate si a ceea ce ne face sa ne simtim mai confortabil in vremurile de restriste.”

    Analizand melodiile care s-au clasat pe primul loc in topul Billboard din 1995 pana in 2003 pentru un studiu care va fipublicat in periodicul Psihologia Muzicii, el a descoperit ca in vremurile nesigure oamenii tind sa prefere melodiile mai lungi, mai lente si cu teme mai de substanta. Genul “Bridge Over Troubled Water” sau “That’s What Friends Are For”, spune el, in timp ce in vremuri bune sunt preferate melodiile mai rapide si mai sprintare, ca “At the Hop” sau “My Sharona”.

    Corelatia nu este insa perfecta. Melodia pe care evaluarile lui Pettijohn o dau drept cea mai fara de inteles, “Macarena”, a fost un hit intr-un an destul de prost. Ipoteza securitatii mediului, pe care au testato el si colegii lui, sustine ca oamenii cauta surse de siguranta suplimentare in timpuri incerte; ea a contribuit la explicarea faptului ca nominalizatele la titlul Playmate of the Year al revistei Playboy din perioade dificile tind sa aiba o infatisare mai matura – adica sa fie mai in varsta, mai masive, mai inalte si cu forme mai putin evidente – decat cele selectate in perioade faste.

    Tot asa, intr-un studiu al starurilor americane de cinema din 1932 pana in 1995, el a descoperit ca actritele cu infatisari mai mature – ochi mici, barbii pronuntate si fete subtiri – sunt mai populare in vremuri grele. Comportamentul la cumparaturi poate fisi el anticipat in functie de ciclurile economice, spune Leo J. Shapiro, care a urmarit comportamentul consumatorilor inca din tineretea sa, de la sfarsitul anilor ’30. “In timpul unei recesiuni cresc vanzarile de laxative, pentru ca oamenii sunt supusi unui stres imens si se constipa”, spune Shapiro, acum director executiv la SAGE, o firma de consultanta din Chicago.

    “In timpul unui boom, vanzarile de deodorante cresc, pentru ca oamenii danseaza mai mult. Cand au mai putini bani, oamenii cumpara bunuri cu un continut mai scazut de apa, mai putin perisabile. In loc de salata si friptura si fructe, ei vor cumpara orez, fasole, cereale si paste. Doar ca de data aceasta, pentru ca pretul pastelor este atat de mare, se cumpara mai mult fasole si orez.”

    Un studiu recent al companiei Nielsen a indicat tutunul, bauturile carbogazoase si ouale ca fiind principalele vulnerabile la recesiune, in timp ce dulciurile, berea si sosul pentru paste se vand bine in continuare. Aproape orice poate fiun indicator economic. In anii ‘20, economistul George Taylor a conceput indexul lungimii fustei, descoperind ca fustele sunt tot mai lungi pe masura ce cresterea economica incetineste.

    Mai nou se vorbeste si de un indice al frizurilor, parul scurt semnaland o scadere a pietei. Depresiunea economica ar putea aduce schimbari semnificative. “O statistica socanta spune ca, spre deosebire de alte vremuri, cu cat urci mai sus pe scara veniturilor, cu atat lucrezi mai multe ore”, spune Dalton Conley, un profesor de sociologie la Universitatea New York. “Din ce in ce mai mult, obiectele care erau de obicei in afara circuitului pietei sunt acum incluse in ea.

    In loc ca mama sau tata sa vina acasa cu cumparaturile de la bacanie, ei iau masa in oras sau fac o comanda la domiciliu.” O perioada de depresiune ar putea aduce, prin urmare, beneficii necontorizate de piata. “Daca oamenii mananca mai putin in oras, PIB o ia in jos”, spune Conley, atentionand ca “totusi nimic din PIB nu reuseste sa surprinda ceea ce castigi daca gatesti si mananci acasa intr-un mod relaxant impreuna cu copiii”.

    Intr-un studiu asupra cultivatorilor de cafea din Columbia, Grant Miller, care preda politici de sanatate la Scoala Medicala Stanford, a descoperit ca rata mortalitatii la sugari si copii scade pe masura ce scad preturile la cafea si a conchis ca aceasta se intampla pentru ca parintii au mai mult timp sa aiba grija de copiii lor. Se pare ca vremurile dificile aduc si o crestere a unor segmente infractionale. “N-am fost niciodata in stare sa descopar legatura dintre crimele violente si economie”, spune Stephen Raphael, profesor de stiinte economice la Scoala de Politici Publice de la Universitatea California, Berkeley, specializat in economia urbana si in piata muncii.

    “Dar exista o legatura cu infractiunile la adresa proprietatii. Cand cresc furturile din locuinte sau de autoturisme, si somajul e in crestere.” Desi asistenta medicala de preventie sufera un recul intr-o economie slabita, unii economisti sustin ca exista si efecte pozitive asupra sanatatii publice. “Oamenii sunt fizic mai sanatosi in perioadele de recesiune”, spune Christopher Ruhm, economist la Universitatea North Carolina din Greensboro.

    “Scade mortalitatea, oamenii fumeaza mai putin, beau mai putin si fac mai multa miscare. Victimele accidentelor rutiere se imputineaza, ceea ce nu e o surpriza, pentru ca oamenii conduc mai putin. Infarcturile scad. Problemele cu coloana vertebrala se reduc. Oamenii au mai mult timp sa pregateasca acasa mese mai sanatoase. Si cand economia slabeste se diminueaza si poluarea.” O astfel de abordare optimista isi are si ea limitele sale.

    “Oamenii sunt mai sanatosi, dar nu si mai fericiti”, spune Ruhm. “Se inmultesc sinuciderile si sanatatea mentala se poate deteriora.” In general, totusi, saracia este asociata cu o sanatate precara. Si fiindca perioadele de declin economic au atat de multe efecte, este adesea imposibil sa-ti dai seama ce mecanism ar putea firesponsabil pentru un anumit rezultat. Unii economisti sunt sceptici cu privire la descoperirile lui Ruhm.

    “Aceasta e o zona foarte complicata”, spune Ralph Catalano, profesor de sanatate publica la Berkeley. “Daca privesti oamenii care anticipeaza adversitatile economice, ingrijorati de perspectiva somajului, unii dintre ei vor cheltui mai putin pe alcool, isi vor asuma mai putine riscuri si vor face mai multe lucruri care le fac bine. Asa ca, in unele locuri, efectul net s-ar putea sa fie mai putini oameni care au afectiuni traumatice acute.

    Dar daca te uiti la cei care chiar si-au pierdut locul de munca sau au dat faliment, acestia sunt mai predispusi sa aiba parte de efectele adverse asupra sanatatii. Cand te apuci sa spui ca ar trebui sa fie mai putini oameni care conduc, prin urmare mai putine incidente in trafic si un aer mai curat, ei, asta e ceea ce eu numesc imaginatie econometrica.”

    Catalano, care a descoperit intr-un studiu recent, bazat pe date culese in Germania, ca o economie slab performanta atrage un declin al nasterilor de sex masculin, a avertizat cu privire la predictiile despre cum va fi modificata societatea de actuala recesiune. “Ce nu stim noi este ce se va intampla mai departe”, spune el. “Nu stim cat de iritabili vor deveni oamenii sau cati dintre ei isi vor pierde locurile de munca. Experienta prin care trecem acum este fara precedent. Ultima data cand am avut acest tip de experienta a fost in anii ‘30 si nu avem date suficiente de atunci.”

    Si Conley s-a referit la Marea Criza de atunci, sugerand ca actuala criza ar putea duce la o America mai echitabila, daca intr-adevar cei bogati sufera cele mai mari pierderi. “1929 a fost apogeul inegalitatii”, spune el. “E ca si cum lucrurile ajung mult prea sus si apoi se pravalesc deodata de acolo.”

  • Economia Spaniei ar putea intra in recesiune in 2009

    "Consider ca in a doua jumatate a anului viitor vom avea deja crestere trimestriala a activitatii economice, raportandu-ne la intervalul de trei luni precedent, desi acest lucru nu inseamna ca vom avea un avans anual. Daca vom avea o recesiune a economiei mondiale, in mod logic vom fi in recesiune", a afirmat Zapatero, intr-un interviu pentru ziarul local Publico.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro