BusinessMagazin

Tag: proces

  • PNL şi PDL cer suspendarea procesului de liberalizare a preţului la gaze

     ”Le-am spus că noi cerem suspendarea liberalizării preţului la gaze în condiţiile în care, pe de-o parte, nu există o piaţă unică a gazelor în Europa, pe de altã parte există doar doi furnizori în România de gaze – Petrom şi Romgaz – şi un singur importator – Rusia”, a susţinut Blaga.

    Liderul PDL a precizat că preţul de import al gazelor din Federaţia Rusă este un ”preţ politic foarte mare, preţul merge foarte sus”.

    Blaga a afirmat că le-a comunicat reprezentanţilor instituţiilor financiare internaţionale că Guvernul nu are nicio strategie vizând dezvoltarea energetică.

    ”Nu ştim astăzi dacă mergem mai departe să dezvoltăm cele două reactoare de la Cernavodă, mergem pe energie nucleară, mergem pe energie produsă din resurse fosile, cărbune şi aşa mai departe. De aceea, noi nu ne opunem sub nicio formă privatizărilor, dar credem că ar trebui să fie suspendate şi listările la bursă a diferitelor companii energetice, pentru că este indusă în eroare lumea, pe termen mediu şi lung. Nu vom şti care vor fi cele care vor avea evoluţii previzibile serioase în funcţie de participarea lor sau nu la producţia viitoare de energie electrică sau la distribuţie”, a afirmat liderul PDL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Asociaţie: Noile taxe vor deschide “o cutie a Pandorei”. Statul va fi dat în judecată de companii

     “Modul de impunere a taxei pe stâlp s-a făcut greşit, clar taxa nu a fost gândită, pentru că Guvernul a colectat mai mult decât dublu decât a estimat iniţial. (…) Se va deschide o cutie a Pandorei în ce priveşte redevenţele. Dacă majorarea redevenţelor va fi foarte mare se va ajunge la dispute între companii şi Guvern, posibil inclusiv în tribunal, datorită impunerii unilaterale”, a afirmat Stratan, vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA).

    Impozitul pe proprietate pentru construcţiile speciale, cunoscut ca taxa pe stâlp, este de 1,5% din valoarea construcţiei şi a fost introdus la începutul acestui an, iar normele metodologice care clarifică modul de achitare a taxei au fost aprobate la 20 mai, prima plată fiind programată pentru 26 mai, iar a doua până la 25 septembrie.

    ROPEPCA reuneşte mai multe companii de explorare şi producţie a hidrocarburilor care deţin majoritatea blocurilor de concesiune onshore (terestre) din România şi cumulează investiţii potenţiale de 630 de milioane de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 10 lucruri pe care să nu le faceţi într-un interviu de angajare

    1. Nu fiţi nepregătiţi

    Înainte de a participa la interviu, trebuie să fiţi siguri că sunteţi pregătiţi. Trebuie să investiţiti mult timp în investigarea sectorului de activitate, a şefului companiei şi să ştiţi totul despre specificul activităţii acesteia. Aceste cunoştinţe vă vor plasa în faţa celorlalţi candidaţi şi veţi fi luat mult mai în serios. 

    2. Salariul

    Interviul de angajare nu este cu siguranţă locul în care să discutaţi despre cifre. Astfel de discuţii pot fi acceptate doar în cazul în care angajatorii ridică problema. Este bine să aveţi o idee în această direcţie, dar nu aduceţi vorba despre aceasta din proprie iniţiativă deoarece va transmite mesajele greşite.

    3. Contactul vizual

    Este obligatoriu să menţineţi contactul vizual într-un mod responsabil cu posibilii angajatori. Uitatul în gol sau la podea nu reprezintă cea mai bună modalitate de a impresiona oamenii, îndeosebi cei cu care lucraţi. Totuşi, nu ar trebui să vă petreceţi prea mult timp uitându-vă în ochii celor cu care discutaţi, ar putea deveni deranjant. Un echilibru care să denote determinare şi profesionalism reprezintă modalităţile prin care să arătaţi că sunteţi concentaţi.

    4. Sinceritatea

    Nu ar trebui să fiţi evazivi în mijlocul unui interviu. Vă veţi lovi probabil de o serie de întrebări care să vă provoace, directe şi la subiect. Răspunsurile trebuie să fie directe şi oferite cu încredere.

    5. Falsitatea

    Chiar dacă vreţi să fiţi pe placul tuturor celor care vă intervievează şi să răspundeţi adecvat la întrebări, trebuie să fiţi sinceri. Trebuie să rămâneţi calmi şi voi înşivă, chiar dacă interviul impune o cantitate mare de stres.

    6. Caracterul informal

    Trebuie să nu uitaţi niciodată că informalitatea nu vă va duce nicăieri.Interviul nu reprezintă locul în care să discutaţi colocvial, trebuie să respectaţi caracterul profesional pe toată durata acesteuia. Compania este interesată de cât de bine aţi putea performa la noul loc de muncă şi nici pe departe de ultimele bârfe legate de căsătoria voastră de pildă.

    7. Criticile aduse fostului angajator

    Nu este deloc indicat să faceţi acuzaţii la adresa fostului angajator. Angajatorii nu sunt interesaţi de prezentările negative ale dvs. la adresa oricui. Un astfel de comportament creionează o impresie greşită despre voi şi trebuie evitat cu orice cost.

    8. Platitudinile

    Este foarte iritant pentru recrutori  să audă clişee pe care oamenii au tendinţa să le repete la interviuri. Fraze precum „îmi place să lucrez în echipă” sau „abilitatea de a rezolva problemele” se regăsesc în majoritatea discuţiilor pe care intervievatorii le organizează prin urmare este indicat să fiţi cât se poate de inventivi pentru a vă promova caracterul şi a menţiona cum, mai exact, puteţi rezolva problemele companiei.

    9. Tăcerea

    Curiozitatea în ce priveşte locul de muncă pentru care aplicaţi este crucială pentru a reuşi la interviu. Nicio companie nu va dori o „floare pe tapet” care să nu fie interesată de activitatea companiei. Angajatorii încearcă să afle dacă vă potriviţi cu colegii de muncă şi dacă vă sunteţi capabili să vă construiţi relaţii. Companiile îşi doresc persoane dinamice şi efervescente, aspecte care reies dintr-un interviu.

    10. “Haina face pe om” este o expresie  care se regăseşte perfect în contextul unui interviu de angajare: din momentul în care intraţi într-o discuţie cu angajatorul, ar trebui ca ţinuta dvs. să impresioneze. Un costum elegant, o cămaşă, pantofi adecvaţi – sunt detalii care contează în cursa pentru noul job. 

     

    Sursa: Therichest.com

  • Dan Pascariu, la BM Storytellers: “2006 a fost un an important, se întâmpla prima mare fuziune în bankingul românesc”

    Iată discursul lui Dan Pascariu la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    2006 a fost un an important, se întâmpla prima mare fuziune în bankingul românesc. Pentru mine a fost însă şi ultimul an de activitate extrem de intensă, tocmai datorită procesului de integrare, care este un proces extrem de complex. Este însă un proces din care colegii mei mai tineri au învăţat de parcă ar fi făcut două facultăţi.

    Aveam 57 de ani când s-a întâmplat fuziunea, săptămâna asta am împlinit 64. Am ales să mă retrag în primul rând pentru că anii de după revoluţie au fost extrem de solicitanţi. Un al doilea motiv a fost că, potrivit regulilor băncii, la 60 de ani nu mai poţi să fii preşedinte executiv şi am decis că este mai bine ca banca să înceapă în noua formulă cu un nou preşedinte executiv. În al treilea rând, nu am vrut să repet experienţa tatălui meu, care a suferit extrem de mult când a ieşit la pensie. Am decis să fac un downsizing, un fade out, să îmi găsesc alte preocupări, să mă bucur de viaţă.

    În 4 iunie 2007 s-a terminat fuziunea. Ţin minte că era foarte frumos afară, era un iunie călduros, iar în următoarele trei luni am stat la Snagov, unde am o casă, am citit, am înotat, am stat la soare şi m-am bronzat. Veneam destul de rar în Bucureşti, de două-trei ori pe săptămână, aveam consiliul de administraţie şi alte activităţi.

    Şi aşa a venit toamna. Atunci am luat decizia să încep să dau ceva înapoi societăţii. Şi m-am gândit ce pot face eu acum, în afară de a mă simţi bine, de a nu face foarte mult şi de a fi foarte bine plătit? Sigur, am luat încă câteva consilii de administraţie la alte companii, adică am fost invitat şi am acceptat. Dar ştiam că trebuie să dau înapoi din timpul şi experienţa mea. Şi aşa s-au născut două proiecte: unul este programul de mentorat din bancă.

    Nu pot spune cât de satisfăcătoare este această activitate, să mă întâlnesc cu oameni din bancă şi să discut cu ei. 70% din cei cu care am lucrat au evoluat în timp, au acum responsabilităţi mai mari. Al doilea proiect constă în faptul că mă duc cu regularitate în ţară, în licee şi în universităţi. Stau de vorbă cu elevii şi cu studenţii despre ingredientele de succes în viaţă. Pornind de la premisa că, la modul convenţional, eu sunt un om de succes, vreau să le împărtăşesc din experienţa mea; prezentarea mea are un titlu foarte generous, dar simplu şi cuprinzător, în care eu cred: Succesul nu e întâmplător.

    Motivul pentru care merg în şcoli este că, din păcate, tinerii din ziua de azi au modele false la TV, în reviste, în ziare, dar şi în jur. Părinţii nu au timp să stea de vorbă cu ei, profesorii încearcă, dar copiii sunt puternic influenţaţi de anturaj, iar anturajul este puternic influenţat de anturajul lărgit, de media şi de cultura prevalentă în acest moment. Elevii sunt mult mai participativi decât studenţii, studenţii sunt deja blazaţi şi neîncrezători, sunt în perioada aceea în care nu mai au niciun control parental, nici presiunea profesorilor şi foarte mulţi dintre ei plutesc, nu mai sunt ancoraţi, nu-şi mai găsesc locul.

    Ca să dezmorţesc atmosfera, la începutul discuţiei le pun trei întrebări: cine vrea să fie bogat ca Ion Ţiriac? cine vrea să fie faimos ca Andreea Marin? cine vrea să devină preşedinte de bancă? În funcţie de context, ridică o parte dintre ei mâna la fiecare dintre întrebări. Asta înseamnă că identificăm succesul cu bogăţie, faimă, poziţie. Asta ar însemna că foarte mulţi oameni de pe lumea asta sunt lipsiţi de succes, dar eu am o altă definiţie a succesului. Pentru mine succesul înseamnă în primul rând să-ţi găseşti vocaţia. Fiecare are de la părinţi o moştenire genetică, la care se adaugă educaţia şi experienţele personale, aşa că fiecare om este unic. Vocaţia înseamnă să foloseşti această unicitate, să-ţi foloseşti datele, pentru a face lucruri care să-ţi facă plăcere. Din punctul meu de vedere, este primul semn al succesului.

    Dacă faci ceea ce-ţi place, încetul cu încetul vei avea recunoaştere. Întotdeauna o dau exemplu pe fiica mea: când a terminat facultatea, a lucrat în diverse locuri, în investment banking, la un fond de investiţii din Anglia. Când a venit criza, fondul s-a închis. N-am simţit-o tristă, n-am simţit-o devastată, era oarecum uşurată. Mi-a spus că se simte uşurată, “pentru că mi-am dat seama că aş fi fost doar un analist mediocre, eu nu sunt un om de cifre, eu sunt un om de idei, de cuvinte”. Mi-a spus că vrea să facă un masterat în arte sau marketing şi ulterior a fost acceptată la Kellogg, în Chicago.

    Când a terminat masteratul, a găsit un job de marketing manager la un startup în technology. A lucrat acolo câteva luni şi a avut norocul să-l întâlnească pe CTO-ul companiei, care i-a deschis mintea şi înţelesul pentre tehnologie. După câteva luni au părăsit amândoi compania şi şi-au făcut propria lor firmă şi acum lansează o platformă online. Niciodată n-am văzut-o pe fiica mea, care împlineşte 32 de ani, mai fericită. De ce? Penttru că şi-a găsit vocaţia. 

  • Ministrul Economiei: Ne aşteptăm la proces cu RMGC. Oricine poate da în judecată statul şi câştiga cu aşa contract

     Constantin Niţă a declarat, joi, într-o conferinţă de presă la Alba Iulia, că se aşteaptă la un proces în instanţă cu investitorul din proiectul minier de la Roşia Montană deoarece “există un contract valabil” şi “oricine se poate îndrepta în instanţă împotriva statului şi câştiga într-un asemenea tip de contract”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Cu siguranţă statul român va plăti. Există un contract valabil, oricine se poate îndrepta în instanţă împotriva statului şi să câştige într-un asemenea tip de contract. Prin urmare, ne aşteptăm la un proces din partea Roşia Montană (RMGC – n.r.)”, a spus Niţă.

    Întrebat ce a dorit să spună prin afirmaţia “cu siguranţă statul român va plăti” şi cât ar putea plăti statul, Niţă şi-a nuanţat declaraţia, spunând că a vrut să spună că statul va fi dat în judecată.

    “Nu pot şti eu cu siguranţă, depinde ce va stabili instanţa. Eu nu sunt instanţa. Cu siguranţă ne va da în judecată, ca să fiu mai clar”, a spus Niţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Led Zeppelin, daţi în judecată pentru drepturile de autor asupra “Stairway to heaven” – GALERIE VIDEO

    Procesul a fost deschis în numele trupei Spirit, iar acuzaţia se referă la piesa din 1968 “Taurus” de pe albumul cu acelaşi nume. Pe cererea depusă la un tribunal din Statele Unite, avocaţii au cerut ca noul album al trupei, o variantă remasterizată a “Led Zeppelin IV” ce conţine “Stairway to heaven”, să nu fie lansat până la soluţionarea cazului.

    Până în prezent, balada “Stairway to heaven” a adus încasări de peste 550 de milioane de dolari.

    Led Zeppelin s-a înfiinţat în 1966 şi este considerată una dintre cele mai inovatoare şi influente trupe rock ale secolului XX. Led Zeppelin s-a destrămat în 1980, după moartea toboşarului John Bonham. Trupa a vândut mai mult de 300 de milioane de albume în lumea întreagă, printre cele mai de succes piese ale trupei numărându-se “Stairway to Heaven” sau “Whole Lotta Love”.

    Mai jos puteţi asculta cele două melodii.

    Led Zeppelin – Stairway to heaven

     

    Spirit – Taurus

  • CNS: Cererile de intervenţie ale Slovaciei, Ungariei, Greciei, României în procesul la CEJ, aprobate

     Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balazs, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că a primit de la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg o înştiinţare privind aprobarea cererilor de intervenţie ale Slovaciei, Ungariei, Greciei şi României în procesul în care CNS atacase refuzul Comisiei Europene de a înregistra iniţiativa cetăţenească privind impunerea unor standarde minimale legate de drepturile minorităţilor în UE, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Aceste state au termenul de 25 iunie să depună în scris argumentarea intervenţiei”, a spus Izsak Balazs.

    Ca urmare a aprobării cererilor, cele patru state vor deveni părţi în acest proces.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Mihaela Nicola, CEO The Group: Regula 365

    Mă aliniez însă la obiceiul aproape general de a conversa despre proces şi despre instrumentele care îl însoţesc. Cu diferenţa că încerc să mă refer la consumatori spunându-le „oameni„ – e un cuvânt pe care adresarea profesională aproape că îl exclude, dar judecata emoţională care însoţeşte elaborarea mesajelor în campanii are, în fapt, de-a face cu felul în care oamenii (fie ei consumatori atunci când ajung la raft) vibrează la promisiunile brandurilor către ei.

    Cu vreo două decenii în urmă aveam câteva luni la dispoziţie pentru elaborarea unei campanii publicitare. Agenţiile însoţeau atent toţi paşii deciziilor de marketing pentru justa şi aprofundata analiză. Petreceam săptămâni în evaluări sociologice, testam fiecare slogan, ambalaje şi denumiri ale produselor noi. Între momentul scenariului pentru spotul TV (eroul campaniei în ultimele 5-6 decenii) şi întâlnirea de preproducţie se scurgeau săptămâni destinate reglajelor fine. Filmam mai apoi pe îndelete, petreceam zile multe în postproducţie şi pentru efecte speciale.

    Agenţiile de media ponderau între investiţia radio-televizată, consumul de presă şi expunerea în mediul stradal. Agenţiile de relaţii publice gestionau monologul către jurnalişti (mai stiţi instrumentul acela passé numit „comunicat de presă„?) şi adăugau câteva evenimente subtil destinate unor publicuri specializate. Existau la început, preluate din modelul agenţiilor multinaţionale, agenţii full-service, în care „accounţii„ erau specializaţi în managementul relaţiei cu clienţii şi nimic altceva, în spatele lor erau designeri şi copywriteri, planneri, strategi, regizori, producători, fiecare contribuind cu propriile competenţe la articularea unui efort integrat de comunicare. Iar eroul campaniei publicitare era mereu produsul promovat, brandul şi atributele lui de valoare erau „vedeta„ fiecărei campanii.

    E prea colorată tranziţia către astăzi ca s-o evoc detaliat, dar suntem cu toţii de acord că peisajul arată complet diferit.
    Astăzi avem în România mai mult de 7 milioane de „jurnalişti/reporteri„ sau chiar „broadcasteri„, căci fiecare deţinător de cont în reţele sociale poate difuza opinii, analize, fotografii, mesaje sau filmuleţe conforme cu propriul interes sau discernământ. Segmentarea între ceea ce era „campanie adresată consumatorilor„ şi „campanie destinată jurnaliştilor/publicului specializat„ a apus cu mai mulţi ani în urmă. Nu mai există aşadar diferenţierea profesională între rolul agenţiilor de publicitate şi cel al agenţiilor de relaţii publice.

    În plus, acestora li s-au adăugat agenţiile de digital care se întâmplă să includă doi-trei oameni entuziaşti, ireverenţioşi cu rutina arhaică a procesului şi care sunt la acelaşi moment accounţi, copywriteri, planneri, producători şi regizori ai unor virale care suscită mai mult interes decât campanii elaborate cu vechea metodologie, în agenţii care se încăpăţânează să rămână clasice. Aceste companii de digital, deseori „one man show„ sau, oricum, „few people show„, au acumulat cota de piaţă preluată şi de la agenţii de media, şi de la agenţii clasice de creaţie sau PR.

    Şi pentru că industria n-a ştiut unde să le aşeze în panelul de competitori le-a socotit multă vreme „haiduci profesionali„ care vor fi asimilaţi vechiului proces. N-au fost! Sunt astăzi parte din echipele agenţiilor „clasice„ şi mai au foarte puţin până când vor deveni dirijorii unor orchestre altfel aşezate şi care interpretează partitura comunicării în cu totul altă cheie. E drept că există şi funcţionează încă agenţiile robuste cu tradiţia de a se numi agenţii de creaţie, agenţii de media, agenţii de public relations, iar asta se întâmplă pentru că structuri masive ale unor companii multinaţionale cotate la bursă se reinventează greu şi fac paşi precauţi către transformare.

    Dar realitatea din teren este aceea că agenţiile din felurite discipline au aceeaşi unică preocupare: comunicarea. Aceasta nu mai are reţete prestabilite pentru proces şi specializări desuete, iar procesul nu mai are răbdare să se intituleze diferit şi glamorous pe cărţile de vizită.

  • Apple a câştigat 120 milioane de dolari într-un proces împotriva Samsung, după ce a cerut 2 miliarde dolari

    Procesul a durat patru săptămâni, iar juraţii au decis că Samsung a încălcat două dintre cele patru licenţe aduse în discuţie de Apple. Totodată, verdictul arată că Apple a încălcat, la rândul său, un brevet Samsung, dintre cele două aduse drept contraargument de compania sud-coreeană, potrivit Bloomberg.

    Apple a încercat să demonstreze că smartphone-urile Galaxy produse de Samsung şi sistemul de operare Android, dezvoltat de Google, copiază caracteristici ale iPhone-ului. Ambele companii au încercat să obţină interdicţii împotriva telefoanelor rivalului pe piaţa SUA. Procesul a vizat dispozitive mai vechi, iar cele mai multe dintre acestea nu mai sunt pe piaţă.

    Analiştii anticipează că procesele dintre Apple şi Samsung vor continua.

    Cele două companii au investit sute de milioane de dolari în numeroase acţiuni în justiţie deschise în zeci de ţări, în încercarea de a câştiga orice avantaj posibil pe piaţa smartphone-urilor, estimată la 338,2 miliarde de dolari anul trecut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro