BusinessMagazin

Tag: pnl

  • Gorghiu: Decanul Baroului Bucureşti, Ion Ilie-Iordăchescu, s-a înscris în PNL

    Anunţul a fost făcut de liderul PNL printr-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, în care se precizează că Iordăchescu şi-a depus adeziunea joi la filiala PNL Sector 5.

    ”Profesia de avocat este prin definiţie una liberală, iar apropierea de PNL vine firesc în condiţiile în care domnul decan se regăseşte în valorile pe care le promovează şi susţine Partidul Naţional Liberal.Adeziunea domnului Iordăchescu, un distins profesionist în domeniul juridic, reprezintă un real câştig pentru Partidul Naţional Liberal şi deopotrivă un semnal care arată deschiderea partidului către oameni valoroşi, cu experienţă, aşa cum mi-am asumat încă de la preluarea mandatului de preşedinte al PNL”, menţionează Gorghiu.

  • Deputat PNL:Sunt multe lucruri de armonizat la legile Big Brother înainte de adoptare

    “Legile Big Brother şi cartelelor pre-pay trebuie puse în acord cu decizia Curţii Constituţionale. Nu ai cum să le dai drumul aşa. Înţeleg şi că CSM nu a fost consultat, sunt multe lucruri de armonizat”, a afirmat Tinel Gheorghe.

    El a adăugat că aceste legi trebuie discutate şi este necesară o consultare înainte de a fi adoptate. “Trebuie discutat şi văzut. Legile pot fi discutate în regim de urgenţă la începutul sesiunii, dar ne consultăm, le punem în acord cu decizia Curţii Constituţionale”, a mai spus Tinel Gheorghe.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat joi că structurile cu atribuţii în privinţa securităţii naţionale ”nu au instrumentele necesare”, fiind necesară adoptarea urgentă a legilor Big Brother şi a cartelelor pre-pay, până la finele lui februarie.

    Zgonea a fost întrebat cum vede parcursul legilor Big Brother şi a cartelelor pre-pay, declarate neconstituţionale, dar în cazul cărora de doreşte adoptarea unei noi forme. ”Evenimentele care sunt în proximitatea graniţelor României, dar şi în zona europeană, ne obligă să facem această lege repede, atât legea retenţiei datelor, să o modificăm, cât şi celebra lege a cartelelor pre-pay, cum o denumim noi. Ele sunt obligatorii pentru România”, a afirmat Zgonea.

    Curtea Constituţională a decis în anul 2014 că legile big brother şi cartelele preplay sunt neconstituţionale.

  • PNL susţine introducerea sistemului de vot mixt şi votul prin corespondenţă pentru diaspora

    “Suntem de acord cu reducerea numărului de parlamentari, dar să vedem sub ce formă astfel încât să nu ne trezim din lac în puţ. Trebuie făcute calcule”, a spus Tinel Gheorghe, arătând vor fi negocieri şi calcule.

    El a arătat că, din discuţiile de pînă acum, a rezultat că cel mai potrivit sistem de vot ar fi cel mixt german, adică şi pe liste şi unimominal.

    Victor Paul Dobre, membru al comisiei de cod electoral, a spus, la rândul său, că îi este greu să facă o evaluare în privinţa numărului de parlamentari, dar că trebuie să fie mult mai puţini parlamentari ca până acum.

    “Îmi este greu să fac o evaluare în privinţa numărului de parlamentari şi nici nu am ajuns la această fază. Conform Constituţiei, numărul de parlamentari este proporţional cu numărul cetăţenilor, trebuie să stabilim un raport de reprezentativitate. Cert este că va trebui să avem mult mai puţini parlamentari decât în actualul Parlament”, a spus Dobre.

    El a mai arătat că, în privinţa sistemului de vot, PNL susţine “sistemul uninominal cu listă de compensare”, adică să fie şi pe listă şi pe colegii.

    Dobre a precizat că PNL mai susţine şi alegerea primarilor şi preşedinţilor Consiliilor judeţene în două tururi de scrutin şi asigurarea condiţiilor ca toţi cetăţenii să poată vota.

    El a adăugat că PNL doreşte introducerea votul prin corespondenţă pentru diaspora, la modificarea legilor alegerilor parlamentare şi prezidenţiale.

    Comisia comună pentru elaborarea Codului electoral s-a reunit, miercuri, în prima şedinţă din anul 2015, în condiţiile în care termenul fixat pentru finalizarea noilor legi electorale, decis de plenul comun al Parlamentului, expiră pe 30 iunie.

    Şedinţa comisiei s-a desfăşurat în absenţa presei.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, după şedinţă, că din punctul său de vedere, care este susţinut şi de o parte a social-democraţilor, viitorul Parlament ar trebui să aibă 300 de deputaţi şi 100 de senatori, la care s-ar adăuga şi reprezentanţii minorităţilor naţionale.

  • Liderii PNL şi PDL au discutat unificarea grupurilor parlamentare, decizia aparţine conducerii PNL

    La discuţiile de marţi au luat parte liderul deputaţilor PNL, Ludovic Orban, liderul deputaţilor PDL, Tinel Gheorghe, liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotii şi liderul senatorilor PDL, Dumitru Oprea, fiind analizată în principal modalitatea în care se distribuie funcţiile la nivelul Parlamentului conform ponderii parlamentarilor.

    Liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, a afirmat că structura viitoarelor grupuri parlamentare unificate ale PNL vor compune, pe lângă liderul de grup parlamentar, cinci vicelideri şi un secretar.

    ”Aceste conduceri ale grupurilor parlamentare, eventual chiar şi reprezentările în Birourile Permanente (ale celor două camere ale Parlamentului, n.r.) vor fi stabilite de grupurile parlamentare, care au un soi de autonomie politică, dar nu se poate decât cu consultarea, cu agrementul, cu o decizie comună a conducerii centrale a partidului”, a menţionat Haşotti.

    De asemenea, liderul deputaţilor PNL, Ludovic Orban, a precizat că decizia finală asupra discuţiilor va fi luat la nivelul conducerii PNL.

    ”În ceea ce priveşte ponderile acestor funcţii, procedura şi modalitatea de alegere, în mod evident noi nu suntem abilitaţi să luăm decizii. Noi suntem abilitaţi să formulăm propuneri. Aceste propuneri vor fi formulate în primă instanţă către comisia organizatorică de unificare, iar după ce comisia organizatorică de unificare va agrea propunerile noastre, în mod evident se vor lua deciziile în Biroul Politic Naţional şi în grupurile parlamentare”, a declarat Orban.

    El a menţionat că la nivelul Camerei Deputaţilor va susţine modificarea actualului Regulament, pentru a fi reglementată situaţia în care două grupuri parlamentare decid să-şi unifice structurile, caz care nu este prevăzut de Regulament.

    De asemenea, liderii grupurilor parlamentare PNL şi PDL au evitat să se pronunţe asupra viitorilor lideri ai grupurilor unificate, dacă aceştia vor proveni din partea unui singur partid sau vor proveni din parte diferite, menţionând că această decizie va aparţine conducerii noului PNL.

    O nouă discuţie pe marginea unificării grupurilor parlamentare PNL şi PDL va avea loc săpămâna viitoare, luni, la sediul PDL.

  • Gorghiu şi Predoiu: Ponta se agaţă cu disperare de poziţia de premier, fiind marioneta baronilor locali

    ”Victor Ponta consideră că toţi trebuie să plătească preţul politic al rezultatelor în alegeri, mai puţin domnia sa. Ponta nu doar că nu mai este susţinut de majoritatea formată ca urmare a votului dat de cetăţenii României, în 2012, dar nu mai beneficiază nici de încrederea, în general, a românilor, lucru dovedit de scrutinul prezidenţial din 2014 şi nu numai”, a afirmat Gorghiu, într-o postare pe Facebook.

    Liderul PNL apreciază într-o notă ironică faptul că ”Victor Ponta a terminat evaluarea performanţelor sale guvernamentale, politice, electorale şi este în măsură, acum, să facă o analiză şi asupra opoziţiei”.

    ”Spre deosebire de domnia sa, eu nu îi înţeleg disperarea cu care se agaţă de funcţii. Este un lider tânăr, are timp să mai ocupe funcţii, dacă va reuşi, printr-o schimbare reală, să recâştige încrederea electoratului. Ar putea începe prin îndepărtarea baronilor PSD, care sunt, în continuare la butoanele deciziei politice şi guvernamentale”, spune Gorghiu.

    La rândul său, Cătălin Predoiu susţine că ”foamea de putere şi frica de baroni îl ţin pe Ponta agăţat de scaunul de la Palatul Victoria”.

    ”Premierul Ponta a prins puţin curaj şi a început din nou show-urile mediatice. Ţara nu numai că a intrat într-un proces de declin din momentul în care Victor Ponta a fost numit premier, dar după trei ani de risipă, iresponsabilitate şi proastă guvernare se îndreaptă către o reală catastrofă. Graţie <<bunei reputaţii>> pe plan extern a premierului, România a devenit o paria pentru investitori. Premierul Ponta nu are nici cea mai mică idee despre cum ar fi trebuit să arate bugetul României, sau asupra riscurilor care planează asupra României, în contextul în care pacea nu este o realitate în lume sau în regiune”, spune premierul desemnat al PNL.

    De asemenea, Predoiu consider că ”pentru marioneta Ponta prioritare vor fi interesele baronilor, interese care îl vor împiedica întotdeauna să ia măsurile economice care să stimuleze competiţia onestă şi creşterea economică”.

    În plus, prim-vicepreşedintele PNL spune că ”orice român care îşi iubeşte ţara are datoria morală să-i ceară demisia”.

    ”Fiecare zi şi fiecare minut pe care îl Ponta îl mai petrece în scaunul de prim-ministru se transformă într-o problemă de securitate naţională pentru România. Mă întreb, dacă foamea de putere nu îl ţinea pe Ponta agăţat de scaunul de la Palatul Victoria, cum ar mai fi scăpa premierul de problema numită simplu „plagiat”. Cine mai dădea o ordonanţă de urgenţă pentru „mica” problemă care a început să atârne ca o piatră de moară de CV-ul premierului?”, a mai afirmat Predoiu.

    Premierul Victor Ponta spune că nu se teme că vreun membru al coaliţiei ar putea sprijini moţiunea opoziţiei contra Guvernului şi nu crede că PNL este pregătit să preia guvernarea, adăugând că Iohannis nu i-a spus nimic de un Guvern PNL, ştiind că un preşedinte nu schimbă majoritatea din Parlament.

    “Categoric nu îmi e teamă, dar cei din opoziţie, în urma votului din 15 decembrie, când au fost 377 voturi pentru Guvern şi 143 împotrivă, au tot dreptul să caute, să convingă, să aducă alături de ei încă vreo 140 de parlamentari ca să treacă moţiunea de cenzură. Eu, personal, nu cred că se va întâmpla acest lucru”, a spus liderul PSD, premierul Ponta, la România TV.

  • PNL îi cere Avocatului Poporului să sesizeze CC în privinţa OUG de retragere a titlului de doctor: ”Ordonanţa a fost iniţiată de interesele private ale premierului Ponta”

    Potrivit unui comunicat de presă remis MEDIAFAX, PNL a adresat o scrisoare Avocatului Poporului în care îi cere să sesizeze Curtea Constituţională în privinţa Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.94/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.968 din 30 decembrie 2014.

    PNL menţionează în scrisoarea deschisă că ”prevederea introdusă de OUG în cadrul Legii educaţiei naţionale este, pe un plan mai larg, una de natură să aducă un prejudiciu semnificativ cetăţenilor români deţinători ai unui titlu de doctor”. ”Pe această cale, prin reglementarea unei proceduri în contradicţie cu spiritul şi cu litera reglementărilor ţărilor din Uniunea Europeană în materie, se creează un precedent ce va afecta onorabilitatea internă şi externă a învăţământului superior românesc. O astfel de iniţiativă este inacceptabilă şi periculoasă”, afirmă PNL.

    Liberalii îi cer Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu neconstituţionalitatea prevederilor menţionate în scrisoare. ”În caz contrar suntem nevoiţi să sesizăm Comisia de la Veneţia cu o încălcare flagrantă a statului de drept în România”, mai adaugă PNL.

    Semnatarii sesizării, Cătălin Predoiu, prim-vicepreşedinte PNL, şi Raluca Turcan, vicepreşedinte PNL, precizează că, potrivit prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acesteia.

    ”Niciunul dintre argumentele invocate de Guvern în sprijinul adoptării ordonanţei de urgenţă criticată, nu se referă la prevederile invocate mai sus, în alte cuvinte nu este motivată urgenţa adoptării acestor texte, ceea ce încalcă prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie. De asemenea, decizia Primului Ministru de a iniţia această Ordonanţă a fost determinată de interesele private ale lui Victor Viorel Ponta, cel confruntat personal cu riscurile decurgând din deţinerea unei diplome de doctor în drept al Universităţii Bucureşti, în condiţii frauduloase”, se menţionează în comunicat.

    Potrivit PNL, ”natura privată a actului normativ este, în acest context, evidentă iar procedura de iniţiere a lui, neconstituţională”.

    Liberalii acuză faptul că ”printr-o dispoziţie legală se încearcă înlăturarea consecinţelor infracţiunii de plagiat şi protejarea unei persoane, primul-ministru, care a săvârşit-o”.

    ”În alte cuvinte, cei care au semnat sau au contrasemnat ordonanţa de urgenţă în cauză favorizează infractorul care a săvârşit o infracţiune de plagiat prevăzută şi pedepsită de o lege. Toate acestea în condiţiile în care renunţarea la titlul universitar în cauză este o operaţiune care este legată de persoana celui care a săvârşit infracţiunea de plagiat! Persoana în cauză va stabili dacă plagiatul a fost săvârşit sau nu. Mai mult, cercetarea penală în cazul plagiatului se porneşte la plângerea celui care a fost plagiat, iar dacă acesta nu face plângere penală, iar plagiatorul renunţă la titlu, fapta ar putea să nu mai existe”, se arată în scrisoarea PNL adresată Avocatului Poporului.

    Liberalii consideră că ”o asemenea reglementare încalcă prevederile art. 75 alin. (1) din Constituţie care reglementează obiectul proiectelor de legi, printre care şi cele prin care o ordonanţă de urgenţă poate fi aprobată. În alte cuvinte, în momentul în care ordonanţa de urgenţă în cauză va fi supusă aprobării sau respingerii prin lege, Parlamentul o va respinge, pentru că legea de aprobare ar încălca dispoziţiile constituţionale mai sus citate, iar în caz contrar, va fi necesară sesizarea Curţii Constituţionale”.

    Guvernul a modificat, în 29 decembrie, Legea educaţiei, printr-o ordonanţă de urgenţă care, între altele, permite oricărui deţinător de titlu ştinţific să renunţe la acesta. Legea educaţiei a fost modificată pentru renunţarea la titlul de doctor deoarece există o solicitare din partea “beneficiarilor” unor titluri ştiinţifice, a societăţii civile şi a presei, a spus ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, adăugând însă ulterior că el nu cunoaşte decât un singur solicitant, premierul Ponta.

    Anterior, premierul Victor Ponta a anunţat că a trimis o scrisoare către rectorul Universităţii Bucureşti în care îl notifică asupra faptului că renunţă la titlul de doctor în drept acordat în 2003.

     

  • Prima şedinţă din 2015 a conducerii PNL va avea loc în 23 ianuarie, la Iaşi

    ”Probabil că va fi prima reuniune a BPN pe anul acesta. Vor veni toţi liderii importanţi ai partidului la Iaşi, iar a doua zi ei vor fi prezenţi la manifestările din centrul oraşului organizate de Ziua Unirii”, a susţinut Adomniţei.

    În prima reuniune a Biroului Politic Naţional liderii PNL trebuie să decidă în privinţa noului purtător de cuvânt al partidului, după ce Alina Gorghiu a devenit preşedintele PNL.

    De asemenea, conducerea PNL ar trebui să analizeze situaţia unor vicepreşedinţi care au fost arestaţi preventiv sau condamnaţi şi dacă mandatele acestora vor fi vacantate şi ocupate de liberalii situaţi pe următoarele poziţii, conform situaţiei voturilor de la congresul PNL.

    Este cazul deputatului PNL Mircea Roşca, care este şi vicepreşedinte PNL, arestat preventiv din 20 noiembrie anul trecut.

    Un alt caz este cel al lui Artistotel Căncescu, vicepreşedinte PNL şi preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Braşov, de asemenea aflat în arest preventiv.

    În plus, conducerea PNL va trebui să stabilească dacă în cazul preşedintelui Consiliului Judeţean Botoşani, Florin Ţurcanu, care este şi vicepreşedinte al PNL, va aplica o sancţiune după ce acesta a fost condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare.

    Conform votului de la congresul PNL, pe următoarele poziţii de vicepreşedinte se află senatorul PNL Varujan Vosganian şi deputatul Cristina Pocora.

  • PNL vrea preluarea guvernării prin moţiune de cenzură, convins că nu se pot face anticipate

    Declaraţiile au fost făcute într-o conferinţă de presă comună, la care au luat parte cei doi co-preşedinţi PNL.

    Conform Constituţiei, mecanismul de dizolvare a Parlamentului şi declanşare a alegerilor anticipate este determinat de respingerea solicitării de învestitură a două propuneri de Guvern.

    Alina Gorghiu a făcut referire la cum doreşte PNL să preia guvernarea, invocând ideea alegerilor parlamentare anticipate. ”Ne dorim în primul rând alegeri anticipate. Desigur, nu suntem copii, să ştiţi că ştim că este un lucru care se poate îndeplini extrem de dificil, asta este Constituţia, cu ea defilăm şi noi, acestor dispoziţii din Constituţie ne vom supune”, a afirmat Gorghiu.

    Co-preşedintele PNL a declarat că în cursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie va fi depusă o moţiune de cenzură, însă tema şi data depunerii acesteia va fi stabilită după ce programul de guvernare va fi finalizat.

    Gorghiu a fost întrebată dacă, în aceste condiţii, momentul depunerii moţiunii de cenzură va fi în luna martie sau aprilie.

    ”Decizia a fost una unanimă în interiorul acestei şedinţe privitoare la momentul la care vom face această moţiune de cenzură, şi toată lumea a ajuns la concluzia următoare: că în mod categoric o guvernare trebuie pregătită. O guvernare pregătită înseamnă să ai disponibil, lucrat în interiorul partidului, acea viziune de guvernare cu care tu vrei să exerciţi guvernarea. Nu cred că ne mai putem permite să facem execiţii guvernamentale peste noapte sau să credem că putem să ne ducem nepregătiţi la Palatul Victoria, aşa cum s-a întâmplat de foarte multe ori cu guvernele României”, a răspuns liderul PNL.

    Ea a menţionat că programul de guvernare poate fi finalizat şi mai repede decât momentul de 28 februarie.

    ”Nu cred că poţi să depui o moţiune de cenzură dacă nu ai un program de guvernare pe care să-l prezinţi Parlamentului în secunda doi după ce a picat Guvernul Ponta. Asta a fost logica demersurilor şi etapizarea pe care noi astăzi am stabilit-o. Nu putem să avansăm un calendar decât în aceşti parametri”, a mai explicat Gorghiu.

    Co-preşedintele PNL, Vasile Blaga, a fost întrebat dacă scopul moţiunii de cenzură este acela de a duce la declanşarea alegerilor anticipate sau dacă acest obiectiv este unul separat.

    ”Ne-am dori să poată fi parcurşi toţi paşii până să ajungi la alegeri anticipate, dar nu suntem copii. Suntem convinşi că al doilea guvern trece tocmai datorită numărului excesiv de mare de parlamentari şi, şi ei ştiu, mulţi dintre ei, că nu se vor regăsi în viitorul Parlament şi indiferent ce le vor spune conducerile partidelor, nu vor vota. Şi mă gândesc aici în special la PSD, care are mai bine de o treime din Parlament, 40%. Deci, moţiunea de cenzură este îndreptată împotriva Guvernului, cu o ofertă clară în faţă – şi v-a făcut vorbire doamna co-preşedinte despre programul de guvernare – tocmai pentru că noi ştim că un program de guvernare nu poate fi făcut peste noapte, că am mai făcut. Toate partidele care sunt la putere sau în opoziţie, cele importante, au mai făcut peste noapte un program de guvernare. Vă aduc aminte numai 2009, PDL-PSD, ca să nu dau alt exemplu, ci dau un exemplu în care am fost şi noi implicaţi – un program de guvernare într-o noapte, se poate şi aşa – nu vrem să mai repetăm această istorie”, a răspuns Blaga.

    El a fost întrebat cu ce partide parlamentare va discuta pentru ca moţiunea de cenzură anunţată să fie adoptată.

    ”Vom discuta exact când acest program de guvernare va fi finalizat, pentru a aduce o nouă majoritate în jurul acestui program de guvernare. Sigur, se va discuta cu forţe politice din Parlament, exceptând PSD”, a replicat Blaga.

     

  • PNL vrea preluarea guvernării prin moţiune de cenzură, convins că nu se pot face anticipate

    Declaraţiile au fost făcute într-o conferinţă de presă comună, la care au luat parte cei doi co-preşedinţi PNL.

    Conform Constituţiei, mecanismul de dizolvare a Parlamentului şi declanşare a alegerilor anticipate este determinat de respingerea solicitării de învestitură a două propuneri de Guvern.

    Alina Gorghiu a făcut referire la cum doreşte PNL să preia guvernarea, invocând ideea alegerilor parlamentare anticipate. ”Ne dorim în primul rând alegeri anticipate. Desigur, nu suntem copii, să ştiţi că ştim că este un lucru care se poate îndeplini extrem de dificil, asta este Constituţia, cu ea defilăm şi noi, acestor dispoziţii din Constituţie ne vom supune”, a afirmat Gorghiu.

    Co-preşedintele PNL a declarat că în cursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie va fi depusă o moţiune de cenzură, însă tema şi data depunerii acesteia va fi stabilită după ce programul de guvernare va fi finalizat.

    Gorghiu a fost întrebată dacă, în aceste condiţii, momentul depunerii moţiunii de cenzură va fi în luna martie sau aprilie.

    ”Decizia a fost una unanimă în interiorul acestei şedinţe privitoare la momentul la care vom face această moţiune de cenzură, şi toată lumea a ajuns la concluzia următoare: că în mod categoric o guvernare trebuie pregătită. O guvernare pregătită înseamnă să ai disponibil, lucrat în interiorul partidului, acea viziune de guvernare cu care tu vrei să exerciţi guvernarea. Nu cred că ne mai putem permite să facem execiţii guvernamentale peste noapte sau să credem că putem să ne ducem nepregătiţi la Palatul Victoria, aşa cum s-a întâmplat de foarte multe ori cu guvernele României”, a răspuns liderul PNL.

    Ea a menţionat că programul de guvernare poate fi finalizat şi mai repede decât momentul de 28 februarie.

    ”Nu cred că poţi să depui o moţiune de cenzură dacă nu ai un program de guvernare pe care să-l prezinţi Parlamentului în secunda doi după ce a picat Guvernul Ponta. Asta a fost logica demersurilor şi etapizarea pe care noi astăzi am stabilit-o. Nu putem să avansăm un calendar decât în aceşti parametri”, a mai explicat Gorghiu.

    Co-preşedintele PNL, Vasile Blaga, a fost întrebat dacă scopul moţiunii de cenzură este acela de a duce la declanşarea alegerilor anticipate sau dacă acest obiectiv este unul separat.

    ”Ne-am dori să poată fi parcurşi toţi paşii până să ajungi la alegeri anticipate, dar nu suntem copii. Suntem convinşi că al doilea guvern trece tocmai datorită numărului excesiv de mare de parlamentari şi, şi ei ştiu, mulţi dintre ei, că nu se vor regăsi în viitorul Parlament şi indiferent ce le vor spune conducerile partidelor, nu vor vota. Şi mă gândesc aici în special la PSD, care are mai bine de o treime din Parlament, 40%. Deci, moţiunea de cenzură este îndreptată împotriva Guvernului, cu o ofertă clară în faţă – şi v-a făcut vorbire doamna co-preşedinte despre programul de guvernare – tocmai pentru că noi ştim că un program de guvernare nu poate fi făcut peste noapte, că am mai făcut. Toate partidele care sunt la putere sau în opoziţie, cele importante, au mai făcut peste noapte un program de guvernare. Vă aduc aminte numai 2009, PDL-PSD, ca să nu dau alt exemplu, ci dau un exemplu în care am fost şi noi implicaţi – un program de guvernare într-o noapte, se poate şi aşa – nu vrem să mai repetăm această istorie”, a răspuns Blaga.

    El a fost întrebat cu ce partide parlamentare va discuta pentru ca moţiunea de cenzură anunţată să fie adoptată.

    ”Vom discuta exact când acest program de guvernare va fi finalizat, pentru a aduce o nouă majoritate în jurul acestui program de guvernare. Sigur, se va discuta cu forţe politice din Parlament, exceptând PSD”, a replicat Blaga.

     

  • Flutur: Fuziunea locală PNL-PDL, până la mijlocul anului 2015. Urmează pregătirea alegerilor din 2016

    Gheorghe Flutur a spus, într-o conferinţă de presă, că anul 2014 va rămâne în istorie ca fiind anul consolidării dreptei politice în România, prin înfiinţarea marelui Partid Naţional Liberal, rezultat din fuziunea PNL-PDL.

    “După 25 de ani de tranziţie politică în România, dreapta s-a unit, iar anul 2015 va fi anul desăvârşirii fuziunii în teritoriu“, a spus senatorul sucevean.

    El a susţinut că a contribuit substanţial la procesul de fuziune, precizând că în 5 ianuarie va participa la şedinţa din Comisia de unificare a partidelor, unde vor fi stabilite criterii, principii şi foaia de parcurs pentru “desăvârşirea fuziunii la temelie”.

    Flutur a precizat că fuziunea în structurile din teritoriu ar trebui finalizată la mijlocul anului 2015 întrucât urmează pregătirea anului electoral 2016.

    “Desăvârşirea fuziunii în teritoriu să ne prindă la jumătatea anului pentru că vrem să intrăm în linie dreaptă cu pregătirea anului electoral pentru 2016”, a adăugat Gheorghe Flutur.