BusinessMagazin

Tag: pierdere

  • Samsung va suspenda vânzările celui mai recent lansat smartphone. Bateriile telefonului au explodat

    Grupul sud-coreean Samsung Electronics Co. a anunţat astăzi că va suspenda vânzările smartphone-ului Galaxy Note 7, după ce a aflat că bateriile a câteva dintre gadgeturile vândute au explodat în timpul încărcării, scrie USA Today.

    Koh Dong-jin, preşedinte al diviziei Samsung mobile a declarat că clienţii care au cumpărat deja un smarthone Note 7s vor putea să schimbe produsle cu noi smartphone-uri, indiferent de data achiziţiei. Anunţul vine la două săptămâni după lansarea oficială a acestui produs. Rapoarte legate de baterii care explodează au forţat compania să întârzie livrările smarthone-urilor Galaxy Note 7 şi au doborât la şapte miliarde de dolari valoarea de piaţă a Samsung Electronics Ltd., potrivit Reuters.

    “Până la 1 septembrie au fost înregistrate 35 de cazuri raportate la nivel global, iar în momentul de faţă se desfăşoară o investigaţie, în colaborare cu furnizorii Samsung, pentru a identifica toate posibilele baterii afectate de pe piaţă. Cu toate acestea, siguranţa utilizatorilor Samsung rămâne prioritară, motiv pentru care vânzările de Galaxy Note7 au fost suspendate temporar.”, au transmis reprezentanţii companiei Samsung.

    De câteva zile, gigantul tech se află sub presiune din cauza întârzierii livrărilor de smartphone Galaxy Note 7, situaţie care a determinat pierderi de circa şapte miliarde de dolari din valoarea sa de piaţă. Compania a declarat miercuri seara pentru Reuters că  transporturile au fost amânate pentru testarea controlui calităţii şi că livrarea către primii trei operatori de telefonie mobilă din Coreea de Sud au fost oprite.

    „Aceasta este o lovitură majoră pentru Samsung, având în vedere gradul de apreciere pe care produsele de tip Note 7 l-au câştigat în ultima vreme”, a declarat analistul IDC Bryan Ma. „Lansarea celor de la Apple pune o presiune şi mai mare pe ei, fiind nevoiţi să rezolve rapid această problemă. Practic, nu se putea întâmpla într-o perioadă mai nefavorabilă”, adaugă acesta.

    Anul trecut, probleme de producţie în legătură cu ecranele modelul Galaxy S6 a dus la vânzări dezamăgitoare, iar Samsung riscă să repete situaţia în acest an, în cazul în care nu rezolvă rapid problemele lui Galaxy Note 7. Profitul din vânzarea telefoanelor mobile este pe cale să înregistreze o creştere anuală pentru prima dată în trei ani, datorită vânzărilor lui Galaxy S7 şi S7 Edge, dispozitive lansate în martie şi apreciate de critici.  Galaxy Nota 7 a primit laude similare, ridicând aşteptările pentru vânzări în a doua jumătate a anului.

    „Apple ar trebui să dezvăluie săptămâna viitoare modelul iPhone 7 şi adăugând această problemă, situaţia nu arată prea bine”, spune Park Jung – hoon, managerul fondului HDFC Asset Management, care consideră că profitul operativ pe mobile ar putea scădea cu până la 200 de miliarde pentru perioada iulie-septembrie.

    Divizia de telefonie mobilă a reprezentat aproximativ 54% din profitul operaţional de 14,8 mii de miliarde al Samsung Electronics, în perioada ianuarie-iunie. Compania declară că problemele Galaxy Note 7 ar trebui rezolvate „în câteva săptămâni”.  

    Problemele legate de produsul recent lansat ar putea afecta serios gigantul sud coreean, care miza pe Galaxy Note 7 pentru menţinerea avansului faţă de competitorul principal al companiei, Apple, scriu jurnaliştii de la Reuters.

    Utilizatorii români care deţin deja un Galaxy Note7 se pot adresa pentru detalii la numărul de telefon Samsung Customer Service Center: 08008 726 78 64 (luni-vineri, orele 09:00-18:00).

  • Ruşine până la capăt: România pierde una dintre cele 5 medalii de la Rio din cauza dopajului

    Halterofilul Gabriel Sîncrăian, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la Rio, ar fi fost depistat pozitiv în cadrul unui control antidoping, potrivit TVR. Federaţia Română de Haltere a precizat că nu a primit nicio notificare din partea forului internaţional.

    Potrivit postului public de televiziune, România va pierde medalia de bronz, iar Comitetul Olimpic şi Sportiv Român va trebui să plătească 100.000 de euro către Comitetul Internaţional Olimpic. Delegaţia României ar putea rămâne cu patru medalii, una de aur, una de argint şi două de bronz.

    Halterofilul român a concurat la categoria 85 kg şi a obţinut medalia de bronz cu nou record personal, de plus 20 de kilograme. Sportivul din Bistriţa a ajuns la şase kilograme de recordul mondial, performanţă cu care a s-a clasat pe locul 3. Sîncrăian a totalizat 390 kg, după 173 kg la stilul smuls şi 217 kg la aruncat.

    Citiţi mai multe www.mediafax.ro

  • Ruşine până la capăt: România pierde una dintre cele 5 medalii de la Rio din cauza dopajului

    Halterofilul Gabriel Sîncrăian, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la Rio, ar fi fost depistat pozitiv în cadrul unui control antidoping, potrivit TVR. Federaţia Română de Haltere a precizat că nu a primit nicio notificare din partea forului internaţional.

    Potrivit postului public de televiziune, România va pierde medalia de bronz, iar Comitetul Olimpic şi Sportiv Român va trebui să plătească 100.000 de euro către Comitetul Internaţional Olimpic. Delegaţia României ar putea rămâne cu patru medalii, una de aur, una de argint şi două de bronz.

    Halterofilul român a concurat la categoria 85 kg şi a obţinut medalia de bronz cu nou record personal, de plus 20 de kilograme. Sportivul din Bistriţa a ajuns la şase kilograme de recordul mondial, performanţă cu care a s-a clasat pe locul 3. Sîncrăian a totalizat 390 kg, după 173 kg la stilul smuls şi 217 kg la aruncat.

    Citiţi mai multe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare fond de pensii din lume a raportat o pierdere de 52 miliarde de dolari

    Fondul Guvernamental de Pensii şi Investiţii din Japonia a pierdut 3,9%, sau 5.200 de miliarde de yeni (52 de miliarde de dolari) în trei luni, reducându-şi valoarea activelor la 129.700 miliarde de yeni, potrivit unui anunţ al companiei. Aceasta înseamnă o ştergere a 4.100 de miliarde de yeni din investiţii din ultimele şase trimestre.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai impresionante 10 oraşe dispărute. Multe au devenit subiect de film

    Unele dintre acestea au fost într-adevăr regăsite, iar celelalte au devenit adevărate legende despre nu se ştie dacă au existat, vreodată, cu adevărat. Oraşele din această listă au captat imaginaţia multor istorici, arheologi şi aventurieri.

    1. Oraşul Patagoniei

    Cunoscut şi ca “oraşul plimbător”, Oraşul Patagoniei s-ar fi aflat în cel mai sudic punct al continentului american, în regiunea cunoscută astăzi drept Patagonia. Se spune că ar fi fost construit de către supravieţuitorii unui vas spaniol şi că ar fi avut resurse mari de aur şi bijuterii.

    2. Troia

    Făcut celebru de scrierile lui Homer, Troia este un oraş legendar aflat pe teritoriul actual al Turciei. Cunoscut mai ales datorită războiului ce îi poartă numele, Troia era o aşezare fortificată aflată pe malul mării.

    3. Oraşul pierdut Z

    Se presupune că acest oraş se afla în jungla braziliană şi că adăpostea o civilizaţie evoluată, cu o vastă reţea de poduri, drumuri şi temple. Zvonurile despre acest oraş au început atunci când un navigator portughez a spus că a vizitat locul în 1753. Relatarea acestuia rămâne singura dovadă legată de existenţa oraşului.

    4. Petra

    Oraşul Petra se află în Iordan, în apropierea Mării Moarte, şi se remarcă prin arhitectura unică în lume. Oraşul a intrat în declin după ce romanii au cucerit întreaga regiune în anul 363 î.e.n.

    5. El Dorado

    El Dorado este, poate, cel mai inportant oraş legendar din lume. Aşezarea ar fi fost un imperiu aflat în junglele sud-americane, iar numele înseamnă “cel de aur”. De-a lungul anilor au fost efectuate numeroase expediţii de căutare, cele mai multe în Evul mediu.

    6. Memphis

    Fondat în anul 3.000 î.e.n., Memphis a fost capitala Egiptului antic şi a servit ca un centru administrativ pentru sute de ani. Se spune că Memphis a avut chiar şi 30.000 de locuitori, primind astfel titlul de cel mai mare oraş al antichităţii.

    7. Angkor

    Regiunea Angkor din Cambodgia a fost un centru al puterii în timpul imperiului Khmer pentru mai bine de 2.200 de ani. Oraşul a fost abandonat în urma unui atac al armatei tailandeze în 1431.

  • O uriaşă crăpătură în Antarctica provoacă panica. Este a treia mare pierdere din istorie

    Cercetătorii au monitorizat o crăpătură din cel mai mare strat de gheaţă din lume.

    Aceştia au declarat că în ultimele cinci luni crăpătura a crescut cu 22 de kilometri în lungime, acum ajungând la aproape 130 de kilometri.

    Localizat pe coasta Peninsulei Antarctica, stratul de gheaţă Larsen este divizat în trei blocuri mai mici, Larsen A, B şi C. Larsen A şi B au suferit un declin major de-a lungul ultimilor 20 de ani, acum Larsen C este cea mai mare dintre ele şi pare să aibă acelaşi viitor.

    Vezi aici de ce uriaşa crăpătură din Antarctica provoacă panica. Este a treia mare pierdere din istorie

  • Principalele temeri care îi opresc pe antreprenorii din Europa

    Opinie Ana Martinez, FACE Entrepreneurship

    Pentru a ajuta aceşti potenţiali antreprenori să înţeleagă şi să îşi depăşească temerile, Comisia Europeană a lansat recent programul FACE (Failure Aversion Change in Europe) Entrepreneurship. Campania condusă de compania spaniolă Secuoya are rolul de a încuraja antreprenoriatul prin tratarea unor subiecte legate de latura emoţională a dezvoltării unei afaceri proprii. În acest sens, Comisia a comandat un studiu Delphi pentru a determina care sunt cele mai mari temeri ale celor care vor să lanseze un start-up.

    Cercetarea, condusă de profesorul Jan Brinckmann, a arătat că aceste temeri pot fi grupate în şase categorii: financiare, legate de carieră, de percepţie socială, de autopercepţie, de pierdere a propriei libertăţi şi un „mix“ de frici.

    VOI PUTEA SĂ ASIGUR STRICTUL NECESAR?

    Un numitor comun pentru cei mai mulţi antreprenori are la bază banii: teama de a pierde un venit constant, de a nu avea capacitatea de a plăti cheltuielile sau de a pierde banii investiţi în companie. Cheryl Miller, fondatoare a Digital Leadership Institute, spune că acesta a fost unul dintre principalele ei motive de îngrijorare: „Voi putea să pun o pâine pe masă luna asta sau luna care vine?.“

    Diverse soluţii sunt prezentate atunci când întrebi antreprenori de succes cum şi-au depăşit această teamă, aşa cum ar fi investirea propriilor economii. Darren Westlake, CEO al Crowdcube, crede că soluţia cea mai bună e pornirea unui business fără ajutor din exterior, cu propriii tăi bani, urmând să cauţi finanţare doar atunci când poţi pune pe masă un produs finit (proces numit în mod general bootstrapping – n. red.): „Trebuie să mergi cât de departe poţi cu banii tăi, poţi obţine o finanţare mult mai bună astfel“.

    E O IDEE BUNĂ SĂ RENUNŢ LA JOBUL MEU ACTUAL?

    Chiar dacă ai făcut rost de suma necesară pentru a porni un business, lansarea unui start-up presupune de obicei renunţarea la un loc de muncă confortabil. Iar asta se traduce în teama de a pierde un anume statut profesional şi eforturile depuse până la acel moment pentru dezvoltarea unei cariere. „Am lucrat ca director la Google şi după şapte ani am decis să plec şi să pornesc propria mea companie. Mulţi dintre prietenii mei m-au întrebat dacă am înnebunit“, povesteşte Laurence Fontinoy, cofondator al Woom.

    Cu toate acestea, majoritatea antreprenorilor sunt de părere că lansarea unui start-up îţi va îmbunătăţi abilităţile şi chiar CV-ul, indiferent dacă ai succes sau nu. „Cel mai bun lucru pe care îl poţi face, profesional vorbind, este să investeşti în tine.

    Procesul de învăţare în antreprenoriat este unul foarte greu şi asta nu se schimbă niciodată, este un lucru greu, dar acele momente sunt cele care te ajută pe viitor“, crede Jeroen Merchiers, antreprenor şi manager general pentru Europa şi Rusia al Airbnb.

    PERCEPŢIA SOCIALĂ ŞI IMPORTANŢA SUSŢINERII DIN PARTEA FAMILIEI ŞI A PRIETENILOR

    A treia cea mai întâlnită teamă pe care experţii au identificat-o este legată de percepţia socială. Mai exact, este teamă legată de ceea ce alţii vor gândi sau spune despre tine. Lansarea unei companii poate fi considerat ceva nebunesc sau anormal; fondatorii se tem, deseori, de expunerea în faţa prietenilor sau a familiei şi reacţia pe care aceştia ar putea-o avea. „Mama îmi spune şi astăzi că ar fi trebuit să accept slujba pe care o bancă mi-a oferit-o“, mărturiseşte Dirk Ahlborn, cofondator şi CEO al Hyperloop. „Dar nu mă pot vedea lucrând la un job cu program de la 9 la 5. Nu e vorba de bani, poţi să câştigi extrem de bine lucrând într-o corporaţie, dar eu nu consider că muncesc la compania mea: pentru mine, e o parte a vieţii mele.“

  • Investitorii de la Facebook, Twitter sau Tinder pot respira uşuraţi: Pokemon Go pierde utilizatori

    Pokemon Go începe să piardă teren, iar investitorii de la Facebook, Instagram, Twitter, Tinder sau Snapchat pot respira uşuraţi, spune Victor Anthony, analist în cadrul Axiom Capital Management, scrie Bloomberg.

    “Datorită creşterii fulminante a Pokemon Go de la lansarea din iulie, investitorii erau îngrijoraţi că această aplicaţie acaparează tot timpul utilizatorilor de smartphone-uri”, mai spune Anthony.

    Totuşi, acum date de la Sensor Tower, Survey Monkey, Apptopia arată că numărul de utilizatori activi ai Pokemon Go, numărul de descărcări, dar şi timpul petrecut în aplicaţie în fiecare zi a început să scadă şi se află pe un trend descendent.

    În cazul în care acestă tendinţă de scădere se menţine pe o perioadă îndelungată popularitatea Pokemon Go va scădea, dar şi popularitate şi viabilitatea jocurilor care se folosesc de elemente de realitate augumentată, este de părere analistul.

    Acest conchide spunând că interesul în realitatea augumentată începe deja să scadă, potrivit Google Trends, pe când interesul pentru realitatea virtuală este încă ridicat.

  • Bărbaţii nu pot sta departe de telefonul mobil, arată un experiment

    Femeile aşteaptă de două ori mai mult înainte să folosească din nou telefonul, dar nici ele, nici bărbaţii nu rezistă mai mult de un minut

    Dacă aştepţi un prieten, un coleg sau ai o programare la doctor, cât timp crezi că trece înainte să îţi verifici telefonul – două minute? Trei? Un experiment desfăşurat pentru Kaspersky Lab, de către Universităţile din Würzburg şi Nottingham-Trent, a arătat că participanţii lăsaţi singuri într-o sală de aşteptare au aşteptat, în medie, doar 44 de secunde înainte de a-şi lua smartphone-ul. Bărbaţii nu au rezistat nici măcar jumătate din acest timp, aşteptând, în medie, doar 21 de secunde, comparativ cu femeile – 57 de secunde.

    Pentru a studia mai departe relaţia noastră cu dispozitivele digitale, după 10 minute, participanţii au fost rugaţi să spună cât timp cred că a trecut înainte de a lua telefonul. Cei mai mulţi au spus că a durat între două şi trei minute, ceea ce denotă o neconcordanţă semnificativă între percepţie şi comportamentul real.

    Comentând aceste rezultate, Jen Binder, de la Universitatea din Nottingham Trent, a spus: “Experimentul sugerează că oamenii sunt mult mai ataşaţi de aceste dispozitive decât conştientizează şi că a devenit ceva natural să te îndrepţi către smartphone atunci când rămâi singur cu el. Nu mai aşteptăm, pur şi simplu. Caracterul imediat al informaţiilor şi al interacţiunilor oferite prin intermediul dispozitivelor inteligente le fac mai degrabă un camarad digital şi o conexiune cu lumea exterioară decât o piesă de tehnologie.”

    Cercetări suplimentare, efectuate de cele două universităţi, arată că această nevoie de a ne verifica telefoanele ar putea fi rezultatul unei temeri că am putea pierde ceva (FOMO – fear of missing out) atunci când nu suntem online. Într-un sondaj conex, participanţii care îşi foloseau telefoanele mai mult au admis că au un nivel mai mare de FOMO.

    “Cu cât participanţii îşi folosesc telefonul mobil mai mult, cu atât creşte temerea că ar putea să piardă ceva atunci când nu îl accesează. E greu de spus care dintre acţiuni o intensifică pe cealaltă – îşi folosesc oamenii telefonul mai mult pentru că le este teamă ca ar putea rata ceva sau se tem că ar putea rata ceva tocmai pentru că îl folosesc atât de mult?”, continuă Astrid Carolus, de la Universitatea din Würzburg.

    Studiul a arătat, de asemenea, că, pe măsură ce ne folosim telefonul mai mult, devenim mai stresaţi. Dar, în mod surprinzător, atunci când participanţii au fost întrebaţi despre gradul lor de fericire, în ansamblu, nu a fost nicio diferenţă între cei care folosesc telefonul mai mult şi cei care îl folosesc mai puţin. Astfel, stresul cauzat de folosirea smartphone-ului nu pare să aibă un impact semnificativ asupra stării noastre, în ansamblu.

    În timpul celor 10 minute de aşteptare, participanţii şi-au folosit smartphone-ul, în medie, aproape jumătate din timp (cinci minute). Aşa cum arătase o cercetare Kaspersky Lab anterioară, ne bazăm foarte mult pe dispozitivele mobile, folosindu-le ca o extensie a creierului nostru, astfel încât să nu mai fim nevoiţi să ţinem minte anumite lucruri.

    “Smartphone-urile sunt parte integrantă din viaţa noastră, tocmai de aceea, uneori, tindem să le considerăm un privilegiu de la sine înţeles. Faptul că le avem mereu în preajmă ne face să uităm cât de valoroase sunt, de fapt, datorită amintirilor şi altor informaţii pe care le păstrează”, spune David Emm, Senior Security Researcher la Kaspersky Lab. “Dar ele nu sunt valoroase doar pentru noi, ci şi pentru infractori. Dacă informaţiile noastre personale sunt compromise, în urma furtului sau a unui atac malware, riscăm să pierdem legătura cu prietenii şi cu anumite surse de informaţii.”

  • Bărbaţii nu pot sta departe de telefonul mobil, arată un experiment

    Femeile aşteaptă de două ori mai mult înainte să folosească din nou telefonul, dar nici ele, nici bărbaţii nu rezistă mai mult de un minut

    Dacă aştepţi un prieten, un coleg sau ai o programare la doctor, cât timp crezi că trece înainte să îţi verifici telefonul – două minute? Trei? Un experiment desfăşurat pentru Kaspersky Lab, de către Universităţile din Würzburg şi Nottingham-Trent, a arătat că participanţii lăsaţi singuri într-o sală de aşteptare au aşteptat, în medie, doar 44 de secunde înainte de a-şi lua smartphone-ul. Bărbaţii nu au rezistat nici măcar jumătate din acest timp, aşteptând, în medie, doar 21 de secunde, comparativ cu femeile – 57 de secunde.

    Pentru a studia mai departe relaţia noastră cu dispozitivele digitale, după 10 minute, participanţii au fost rugaţi să spună cât timp cred că a trecut înainte de a lua telefonul. Cei mai mulţi au spus că a durat între două şi trei minute, ceea ce denotă o neconcordanţă semnificativă între percepţie şi comportamentul real.

    Comentând aceste rezultate, Jen Binder, de la Universitatea din Nottingham Trent, a spus: “Experimentul sugerează că oamenii sunt mult mai ataşaţi de aceste dispozitive decât conştientizează şi că a devenit ceva natural să te îndrepţi către smartphone atunci când rămâi singur cu el. Nu mai aşteptăm, pur şi simplu. Caracterul imediat al informaţiilor şi al interacţiunilor oferite prin intermediul dispozitivelor inteligente le fac mai degrabă un camarad digital şi o conexiune cu lumea exterioară decât o piesă de tehnologie.”

    Cercetări suplimentare, efectuate de cele două universităţi, arată că această nevoie de a ne verifica telefoanele ar putea fi rezultatul unei temeri că am putea pierde ceva (FOMO – fear of missing out) atunci când nu suntem online. Într-un sondaj conex, participanţii care îşi foloseau telefoanele mai mult au admis că au un nivel mai mare de FOMO.

    “Cu cât participanţii îşi folosesc telefonul mobil mai mult, cu atât creşte temerea că ar putea să piardă ceva atunci când nu îl accesează. E greu de spus care dintre acţiuni o intensifică pe cealaltă – îşi folosesc oamenii telefonul mai mult pentru că le este teamă ca ar putea rata ceva sau se tem că ar putea rata ceva tocmai pentru că îl folosesc atât de mult?”, continuă Astrid Carolus, de la Universitatea din Würzburg.

    Studiul a arătat, de asemenea, că, pe măsură ce ne folosim telefonul mai mult, devenim mai stresaţi. Dar, în mod surprinzător, atunci când participanţii au fost întrebaţi despre gradul lor de fericire, în ansamblu, nu a fost nicio diferenţă între cei care folosesc telefonul mai mult şi cei care îl folosesc mai puţin. Astfel, stresul cauzat de folosirea smartphone-ului nu pare să aibă un impact semnificativ asupra stării noastre, în ansamblu.

    În timpul celor 10 minute de aşteptare, participanţii şi-au folosit smartphone-ul, în medie, aproape jumătate din timp (cinci minute). Aşa cum arătase o cercetare Kaspersky Lab anterioară, ne bazăm foarte mult pe dispozitivele mobile, folosindu-le ca o extensie a creierului nostru, astfel încât să nu mai fim nevoiţi să ţinem minte anumite lucruri.

    “Smartphone-urile sunt parte integrantă din viaţa noastră, tocmai de aceea, uneori, tindem să le considerăm un privilegiu de la sine înţeles. Faptul că le avem mereu în preajmă ne face să uităm cât de valoroase sunt, de fapt, datorită amintirilor şi altor informaţii pe care le păstrează”, spune David Emm, Senior Security Researcher la Kaspersky Lab. “Dar ele nu sunt valoroase doar pentru noi, ci şi pentru infractori. Dacă informaţiile noastre personale sunt compromise, în urma furtului sau a unui atac malware, riscăm să pierdem legătura cu prietenii şi cu anumite surse de informaţii.”