ìÎn sfera pieţei valutare ne aşteptăm la consolidare în trimestrele următoare (nivel mediu anual pentru EUR/RON de 4,60 în 2018 şi 2019, în apropiere de valorile curente), pe fondul incidenţei unor forţe contradictorii: pierderea de competitivitate, riscurile la adresa stabilităţii macro-financiare, pe de o parte; diferenţialul de dobândă (în favoarea RON), pe de altă parte.
Tag: mediu
-
Staţiunea din Banat care renaşte din propria cenuşă
Cererea pentru vacanţe în staţiuni balneare este în creştere de la un an la altul, în timp ce interesul pentru litoralul românesc este în scădere. Investiţiile realizate în structuri de cazare din zonele balneare, în centre de relaxare şi tratament au schimbat percepţia că zona balneo este destinată numai persoanelor cu diferite afecţiuni şi au inclus produsul în oferta mai multor agenţii de turism, astfel că în 2017 s-au înregistrat vânzări mai mari cu 20% faţă de anul precedent, şi chiar peste. Interes ridicat a fost anul acesta şi pentru staţiunile montane şi Delta Dunării, în timp ce pentru litoral s-au înregistrat vânzări sub aşteptări. Şi valoarea sejururilor vândute pe vouchere de vacanţă este sub aşteptări, până la finalul lunii iulie fiind de numai 10,3 milioane de euro.Din datele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, familiile cu copii, care au preferat pentru vacanţa lor hoteluri cu aquapark, bazine termale, centre SPA, au fost principalii clienţi în acest an. Staţiunile cele mai cerute sunt Băile Felix, Băile Herculane, Sovata, Covasna, Vatra Dornei, Călimăneşti-Căciulata, Băile Olăneşti, la un sejur mediu de 7,5 nopţi.„Pe litoral a fost un sezon cu multe provocări, care a început fulminant, cu vânzări foarte mari pe pachetele de Închirieri Timpurii, vânzări care s-au mai atenuat spre mijlocul verii, şi din cauza vremii, care a fost capricioasă, şi din cauza faptului că destinaţii externe precum Antalya au atras mai mulţi români anul acesta”, a declarat Adrian Voican, prim-vicepreşedinte ANAT, scrie expressdebanat.ro -
Statiunea din Banat care renaste din propria cenusa
Cererea pentru vacanţe în staţiuni balneare este în creştere de la un an la altul, în timp ce interesul pentru litoralul românesc este în scădere. Investiţiile realizate în structuri de cazare din zonele balneare, în centre de relaxare şi tratament au schimbat percepţia că zona balneo este destinată numai persoanelor cu diferite afecţiuni şi au inclus produsul în oferta mai multor agenţii de turism, astfel că în 2017 s-au înregistrat vânzări mai mari cu 20% faţă de anul precedent, şi chiar peste. Interes ridicat a fost anul acesta şi pentru staţiunile montane şi Delta Dunării, în timp ce pentru litoral s-au înregistrat vânzări sub aşteptări. Şi valoarea sejururilor vândute pe vouchere de vacanţă este sub aşteptări, până la finalul lunii iulie fiind de numai 10,3 milioane de euro.Din datele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, familiile cu copii, care au preferat pentru vacanţa lor hoteluri cu aquapark, bazine termale, centre SPA, au fost principalii clienţi în acest an. Staţiunile cele mai cerute sunt Băile Felix, Băile Herculane, Sovata, Covasna, Vatra Dornei, Călimăneşti-Căciulata, Băile Olăneşti, la un sejur mediu de 7,5 nopţi.„Pe litoral a fost un sezon cu multe provocări, care a început fulminant, cu vânzări foarte mari pe pachetele de Închirieri Timpurii, vânzări care s-au mai atenuat spre mijlocul verii, şi din cauza vremii, care a fost capricioasă, şi din cauza faptului că destinaţii externe precum Antalya au atras mai mulţi români anul acesta”, a declarat Adrian Voican, prim-vicepreşedinte ANAT, scrie expressdebanat.ro -
Atenţie, TAXA AUTO revine. Ultima şansă pentru românii care vor să-şi cumpere maşină
Grupul de lucru constituit pentru a elabora noua versiune a timbrului de mediu este „în formă maxima” şi discută mai multe variante, până la final de an putând fi prezentată o variantă concretă, a spus Cornel Brezuica, şeful Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), prezent la o conferinţă PwC.
Timbrul de mediu a fost eliminat la 1 februarie 2017 şi o consecinţă este că în întreg anul 2017 se va ajunge la peste 500.000 de maşini second hand aduse din alte ţări.
Cornel Brezuica, şeful AFM, spune că grupul de lucru alcătuit pentru crearea noii variante a timbrului de mediu este constituit din reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Ministerului Economiei, dar şi ai industriei auto.
„Lucrurile sunt foarte dramatice”, spune şeful AFM, referindu-se la numărul mare de maşini rulate aduse în ţara. El spune că grupul de lucru s-a întâlnit de două ori şi a ajuns la concluzia că pot există două moduri de taxare:
Taxarea o singură data, pentru toată durată de viaţă a autovehiculului.
O plată anuală, gen impozit sau altă taxa care să aibă o valoare mai mare pentru autovehiculele cu normă de poluare inferioară, scrie realitatea.net -
Atenţie, TAXA AUTO revine. Ultima şansă pentru românii care vor să-şi cumpere maşină
Grupul de lucru constituit pentru a elabora noua versiune a timbrului de mediu este „în formă maxima” şi discută mai multe variante, până la final de an putând fi prezentată o variantă concretă, a spus Cornel Brezuica, şeful Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), prezent la o conferinţă PwC.
Timbrul de mediu a fost eliminat la 1 februarie 2017 şi o consecinţă este că în întreg anul 2017 se va ajunge la peste 500.000 de maşini second hand aduse din alte ţări.
Cornel Brezuica, şeful AFM, spune că grupul de lucru alcătuit pentru crearea noii variante a timbrului de mediu este constituit din reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Ministerului Economiei, dar şi ai industriei auto.
„Lucrurile sunt foarte dramatice”, spune şeful AFM, referindu-se la numărul mare de maşini rulate aduse în ţara. El spune că grupul de lucru s-a întâlnit de două ori şi a ajuns la concluzia că pot există două moduri de taxare:
Taxarea o singură data, pentru toată durată de viaţă a autovehiculului.
O plată anuală, gen impozit sau altă taxa care să aibă o valoare mai mare pentru autovehiculele cu normă de poluare inferioară, scrie realitatea.net -
Legea pentru recuperarea taxei auto speciale taxei de poluare şi timbrului de mediu, votată de Senat
Proiectul a fost votat cu 86 voturi ”pentru”, nicio abţinere şi niciun vot împotrivă.
”Prin ordonanţa de urgenţă se prevede restituirea pe cale administrativă, la cerere, a sumelor de bani reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa de poluare pentru autovechicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, actualizate cu dobânda prevăzută în Codul de procedură fiscală, calculate de la momentul achitării taxei, până la momentul restituirii efective”, a explicat secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Attile Gyorgy.
Iniţial, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă primise un aviz favorabil ”fără amendamente” din partea Comisiilor de Finanţe şi de Mediu ale Senatului.
Proiectul va fi transmis Camerei Deputaţilor, care este decizională.
-
De ce costă apa îmbuteliată de 200 de ori mai mult decât apa de la robinet
Dacă o familie obişnuită din Statele Unite ar folosi apă îmbuteliată pentru treburile zilnice, ar primi o factură lunară de aproape 10.000 de dolari, notează cei de la The Atlantic.
Prima diferenţă este ambalajul: atunci când cumpăraţi un litru de apă îmbuteliată, plătiţi şi pentru producţie, transport şi marketing. Astfel, pentru fiecare dolar pe care clienţii îl plătesc pentru o sticlă de apă îmbuteliată, circa o treime din bani sunt plătiţi pentru transport. Pentru îmbutelierea fiecărui litru de apă, procesul de producţie necesită alţi doi litri de apă, aşadar clientul plăteşte trei litri de apă, deşi cumpără doar unul singur.
În al doilea rând ,când vine vorba despre apa în sine, companiile producătoare au două variante: fie plătesc pentru a folosi o sursă de apă, fie cumpără şi exploatează o anumită sursă de apă.
În al treilea rând, elementul care reprezintă cel mai mare diferenţiator de preţ este brandul. Atunci când cumpăraţi o sticlă de apă îmbuteliată, la fel ca în cazul altor produse, plătiţi în plus pentru numele companiei producătoare. În funcţie de valoarea brandului, preţul o să varieze.
În Bucureşti, preţul unui litru de apă pentru consumatorii casnici este de circa un ban. Prin comparaţie, un litru de apă îmbuteliată costă, în medie, 2 lei (în funcţie de locul achiziţiei).
-
România, o ţară de vis. Cifre superoptimiste ale Comisiei Naţionale de Prognoză: se vor crea un milion de noi joburi, iar salariul mediu va creşte cu 50% în următorii patru ani
În primele şase luni din 2017 în economie au apărut 120.000 de noi salariaţi, în ciuda faptului că unii economişti anticipau concedieri importante ca urmare a majorării salariului minim pe economie.Media de creştere a salariilor în economie a fost în prima parte a anului de 14%, tendinţă care va continua cu creşteri anuale de peste 7% în fiecare din următorii patru ani, anticipează CNP. Şi asta fără ca nivelul cererii de forţă de muncă să fie afectată, de vreme ce anticiparea este că, la orizontul lui 2021, economia ar urma să înregistreze 5,7 milioane de salariaţi.Anul acesta, potrivit sursei citate, numărul de salariaţi din economie ar urma să se apropie de 5 milioane, un nivel care nu a mai fost atins niciodată de tânăra economie „de piaţă“ a României. În vremea comunismului număul de angajaţi din economie depăşea 8 milioane. Între timp însă, 3 milioane de oameni apţi de muncă au plecat să-şi caute de lucru în altă parte. -
Peste 11.000 români optează pentru studiile în străinătate în fiecare an
Potrivit datelor furnizate de UNESCO Higher Education Statistics, în ultimii 2 ani, numărul celor care aleg programe de studiu în străinătate a crescut cu 6 procente. Începând cu anul academic 2017, peste 35.000 de români au statut de studenţi internaţionali, 90% dintre ei fiind înscrişi la universităţi din Europa. Aceste date poziţionează România pe locul 5 în topul ţărilor din Uniunea Europeană cu cei mai mulţi studenţi care învaţă în străinătate, după Germania, Franţa, Italia şi Grecia.
România sau străinătate?
Cifrele par copleşitoare, însă potrivit statisticilor realizate de către organizatorii RIUF – The Romanian International University Fair tot mai mulţi tineri români caută atât programe de studiu în România, cât şi în străinătate. Dintre vizitatorii care au participat la RIUF, în ultimii 2 ani (aproximativ 44.000 tineri), 37% sunt decişi să urmeze un program de studiu în străinătate, 11% caută programe de studiu doar în România, iar 52% vor să studieze în străinătate, dar acceptă ideea de a studia în România dacă găsesc un program de studiu potrivit.
Destinaţiile de studiu preferate sunt Marea Britanie, Danemarca, USA, Germania şi Olanda
Aceleaşi statistici realizate de cel mai mare târg de universităţi din Europa de Sud şi de Est, ne arată că Marea Britanie este de departe prima opţiune în rândul celor care doresc să urmeze un program de licenţă, masterat sau MBA în străinătate. Peste 62% dintre participanţii de la târg şi-au manifestat interesul de aplica la o universitate britanică, fiind apoi urmată de Statele Unite ale Americii (42%), Danemarca (32%), Germania (32%), Olanda (31%), Norvegia (22%) şi Elveţia (19%)*.
Împrumuturi şi surse de finanţare pentru studenţii români
Sistemul academic din străinătate oferă surse de finanţare sau împrumuturi guvernamentale, care să acopere o parte din cheltuieli sau taxa de şcolarizare. De exemplu, cei care optează pentru un program de licenţă sau de masterat în Marea Britanie pot obţine un împrumut guvernamental, care asigură integral taxa pe parcursul anilor de studiu. Rambursarea ambelor împrumuturi se face în condiţii foarte avantajoase pentru absolvenţi şi doar în momentul în care sunt angajaţi şi câştigă un anumit venit anual. Aceştia vor rambursa doar o fracţiune din venitul lor ce depăşeşte acel prag de venit minim anual.
Similar, un astfel de împrumut este pus la dispoziţie studenţilor în Olanda, unde taxa de şcolarizare este de aproximativ 2.000 EURO/an. În alte ţări, tinerii nu au nevoie de accesarea unui împrumut, deoarece studiile sunt gratuite (Suedia, Danemarca) sau percept taxe minime (Germania, Franţa).
Un număr record de universităţi ajung în România pe 7 şi 8 octombrie
Pe 7 şi 8 octombrie, peste 120 de universităţi revin în România în cadrul RIUF – The Romanian International University Fair, care va avea loc la Sala Palatului din Bucureşti. Ajuns la cea de-a XXI-a ediţie, RIUF pune faţă în faţă profesorii şi recrutorii universităţilor cu tinerii care doresc să devină studenţi internaţionali. Reprezentanţi ai mediului academic din Olanda, Franţa, Austria, Germania, România, Spania, SUA, UK, Danemarca şi Elveţia vor fi prezenţi în cele două zile de eveniment, pentru a promova ofertele educaţionale ale universităţilor.
-
România, o ţară de vis. Cifre superoptimiste ale Comisiei Naţionale de Prognoză: se vor crea un milion de noi joburi, iar salariul mediu va creşte cu 50% în următorii patru ani
În primele şase luni din 2017 în economie au apărut 120.000 de noi salariaţi, în ciuda faptului că unii economişti anticipau concedieri importante ca urmare a majorării salariului minim pe economie.Media de creştere a salariilor în economie a fost în prima parte a anului de 14%, tendinţă care va continua cu creşteri anuale de peste 7% în fiecare din următorii patru ani, anticipează CNP. Şi asta fără ca nivelul cererii de forţă de muncă să fie afectată, de vreme ce anticiparea este că, la orizontul lui 2021, economia ar urma să înregistreze 5,7 milioane de salariaţi.Anul acesta, potrivit sursei citate, numărul de salariaţi din economie ar urma să se apropie de 5 milioane, un nivel care nu a mai fost atins niciodată de tânăra economie „de piaţă“ a României. În vremea comunismului număul de angajaţi din economie depăşea 8 milioane. Între timp însă, 3 milioane de oameni apţi de muncă au plecat să-şi caute de lucru în altă parte.