BusinessMagazin

Tag: manageri

  • A renunţat să mai muncească pentru alţii. Acum are afacerea lui şi vinde mai mult decât cei pentru care a lucrat

    „În dezvoltarea firmei, foarte importantă a fost imaginea mea”, spunea cu sinceritate Horaţiu Ţepeş, antreprenorul care controlează Bilka, liderul pieţei de ţiglă metalică, într-un interviu acordat  Business Magazin în 2013, anul apariţiei sale în anuarul tinerilor manageri. S-a dezvoltat pe creditul furnizor, adică putea plăti pentru mărfurile luate de la furnizori după ce încasa banii de la distribuitorii din România.

    În 2013, la 34 de ani, controla deja o afacere de 104 milioane de lei. Şi-a  început aventura antreprenorială în 2005, punând bazele propriei afaceri, HG Construct, în Făgăraş. Horaţiu Ţepeş se vede şi peste zece ani tot la conducerea Bilka Steel. „Vom fi reprezentativi la nivel regional, un brand cu relevanţă la nivel european, şi analizăm foarte bine dezvoltarea în ţările noneuropene, asta dacă situaţia va fi stabilă în estul continentului.“  Tinerii manageri pe care a pariat Business Magazin în cei peste zece ani au creat branduri competitive iar afacerile create de ei, fie de succes sau nu, sunt lecţiile de business care construiesc istoria noului capitalism românesc.

    Mai multe poveşti de succes ale antreprenorilor ce au ajuns să se identifice cu brandul creat puteţi citi în articolul de copertă al Business Magazin al acestei săptămâni.

     

  • Povestea antreprenorului care a abandonat meseria de medic în favoarea unei afaceri aflate în pragul falimentului

    În 2007, fostul medic Raul Ciurtin spunea în textul ce îi descria profilul din catalogul tinerilor manageri că are un obiectiv clar: păstrarea identităţii companiei Albalact, alături de ritmul de dezvoltare. El preluase frâiele Albalact în 1999, într-un moment când compania se afla într-o situaţie precară.

    În 2007, Ciurtin conducea deja o afacere de circa 29 de milioane de euro şi 508 de angajaţi. A reuşit să îşi îndeplinească obiectivul, în special datorită celor două mărci lansate şi promovate intens, Fulga şi Zuzu. Evoluţia companiei, înfiinţată în 1971 şi privatizată în 1999, a luat o turnură spectaculoasă în momentul când conducerea companiei a hotărât să intre, din 2004, pe segmental lactatelor UHT şi să lanseze un brand care să se deosebească de celelalte de pe piaţă: „Aşa s-a născut Fulga, văcuţa care se mişcă, vorbeşte şi face glume“. Prezenţa mărcii în portofoliul de produse a avut un efect imediat: cifra de afaceri a companiei a crescut de la 6,4 milioane de euro în 2003 la 11 milioane de euro în 2004 şi 16,5 milioane de euro în 2005. Bazându-se tot pe strategia unui brand jovial, au decis în 2006 să lanseze marca Zuzu. Gama Zuzu a adus o creştere de 70% în 2006 a cifrei de afaceri, care a depăşit pragul de 29 de milioane de euro.

    Despre abandonarea meseriei de medic în favoarea unei cariere în management, Ciurtin spune că a fost cea mai dificilă decizie din viaţa sa, pentru că „nu ştii niciodată dacă va fi un loz câştigător sau nu“, dar între timp a ajuns la concluzia că „traseul meu de până acum a fost mai bun decât cel pe care îl visam“. Albalact este în prezent al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa lactatelor, cu o cifră de afaceri 423 milioane de lei (aproximativ 96 de milioane de euro) în 2013.

  • 1.000 de poveşti ale celor mai importanţi oameni de afaceri sub 40 de ani

    Catalogul tinerilor manageri de top a strâns, în 10 ediţii, 1.000 de poveşti ale celor mai importanţi oameni de afaceri sub 40 de ani, pe care îi putem numi, liniştiţi, generaţia de aur a businessului local. Cine sunt cei care vor însănătoşi mediul de afaceri, cei care s-au identificat cu cariera lor şi au realizat performanţe remarcabile, managerii care au plecat să conducă afaceri în alte ţări, antreprenorii pursânge sau cei care s-au identificat cu marca sau cu produsele lor, aflaţi din paginile următoare, într-un număr special.

    Tin minte bine după-amiaza zilei de 22 mai 2006, când faţada operei române era ocupată de două bannere uriaşe cu Business Magazin; avea loc prima gală a tinerilor manageri de top şi lansam oficial catalogul cu acelaşi nume, catalog care avea să devină produsul-fanion al business magazin şi unul dintre cele mai longevive creaţii gazetăreşti de acest tip. Ca să fiu cinstit, nici nu bănuiam atunci impactul catalogului în lumea businessului, modul extraordinar în care companiile şi oamenii l-au primit.

    Pot spune liniştit că, aşa cum apariţia la evenimentele „Meet the CEO sau prezenţa în cataloagele „200 cele mai puternice femei din business sau „Cei mai admiraţi manageri reprezintă confirmarea că joci în prima ligă a afacerilor, catalogul tinerilor este rampa de lansare spre pomenita primă ligă.

    Spun asta pentru că, fără false modestii, am constatat că avem mână bună şi că o mare parte din cei ce au apărut în catalog de-a lungul timpului au urcat fie în ierarhiile corporatiste, fie pe scara antreprenorială şi au confirmat.

    Ideea catalogului a apărut în primăvara anului 2006; de fapt, atunci termenul folosit era „ceva despre tinerii manageri, aşa cum povestesc la un moment dat colegii mei. „Ceva-ul respectiv era generat de masa de tineri de aproximativ 30 de ani care deveneau din ce în ce mai vizibili în conducerile companiilor şi care erau asociaţi zonei dinamice a afacerilor şi a economiei. Aşa s-a conturat şi portretul-robot al tânărului manager, de cel mult 40 de ani şi care fie lucrează într-o companie de top după cifra de afaceri, fie este un antreprenor cu o ascensiune rapidă, care a confirmat, oameni cu o dimensiune socială aparte. Ba o perioadă am fost şi cumva naţionalişti, pentru că am acceptat expaţii mai greu şi o vreme i-am prezentat separat; cum astăzi expaţii sunt la conducerea multora dintre companiile locale, am renunţat la astfel de abordări.

    Cred că declaraţiile de intenţie din primul catalog şi-au păstrat şi prospeţimea, şi actualitatea, în ciuda celor 10 ani scurşi, aşa că o să vă aduc aminte: „Cantonamentul membrilor naţionalei de rugby «under 18» a României pentru participarea la campionatul european din 2006 a inclus o perioadă de pregătire psihologică şi mentală, care a culminat cu trecerea fiecărui rugbist peste un covor de jar. În limbajul antrenorilor, a fost vorba de «o ardere a temerilor»: «La final i-am simţit în stare şi să mănânce jar, nu doar să calce pe el».

    Între membrii naţionalei de rugby «under 18» şi cei 100 de tineri manageri «under 40» pe care îi prezentăm există apropieri mai directe sau mai subtile. Prima ar fi aceea că şi unii şi alţii au mers sau merg pe jar, sportivii la propriu, iar afaceriştii la figurat. Asta nu le reduce performanţa, pentru că a acţiona, a rezista şi a câştiga într-un mediu de afaceri cum este cel din România este o probă de foc care se repetă zilnic.

  • A zecea Gală 100 Tineri Manageri de Top – GALERIE FOTO

    Gala premiilor Business Magazin a adus pe scenă, pentru al zecelea an consecutiv, o nouă serie de tineri manageri de top care au avut o evoluţie spectaculoasă şi au adus în prim-plan viziunea noii generaţii din business-ul românesc, cea care ar putea dicta creşterea economică în următorii ani.

    VEZI AICI IMAGINI DE LA GALA 100 DE TINERI MANAGERI DE TOP

    La ediţia de anul acesta a galei managerii premiaţi pentru că au dovedit performanţă în afaceri şi în profesie sunt:

    – Mihai Muntean, Chief Sales Officer, NN România, premiul fiind înmânat de Cornel Marian, Managing Director, Oresa Ventures România, premiant al ediţiei din 2006

    – Alexandru Băloi, Distribution & Indirect Sales, Vodafone România, premiul fiind înmânat de Vladimir Sterescu, Country Manager, Computer Generated Solutions România, premiant al ediţiei din 2007

    – Rareş Măcinică, Managing Director, Lagermax AED România, premiul fiind înmânat de Alexandru Reff, Partener, Reff & Asociaţii, premiant al ediţiei din 2008

    – Iulian Tudorache, Director Strategie şi Managementul Performanţei, Telekom România, premiul fiind înmânat de Adela Jansen, Director Executiv Resurse Umane, BRD Groupe Société Générale, premiantă a ediţiei din 2009

    – Ioana Predescu, Director de Resurse Umane, Mercedes-Benz România, premiul fiind înmânat de Cristian Hostiuc, director editorial Business Magazin si Ziarul Financiar

    – Mircea Solomon, Director Achiziţii Energie şi Vânzări, Enel Energie şi Enel Energie, premiul fiind înmânat de Ioana Matei, redactor Business Magazin

    – Claudiu Conţanu, Managing Director Supply Chain, KMG International, premiul fiind înmânat de Andrei Cionca, CEO, CITR Group, premiant al ediţiei din 2012

    – Andreea Ioniţă, Strategy & Program Management Director, Orange România, premiul fiind înmânat de Tatian Diaconu, Director General, Immochan România, premiant al ediţiei din 2013

    – Mihai Logofătu, Cofondator & CEO, Bittnet Systems, premiul fiind înmânat de Dragoş Drăghici, Director Direcţia IMM, Alpha Bank, premiant al ediţiei din 2014

    – Gabriela Leca, Charisma HCM Director, TotalSoft, premiul fiind înmânat de Marcel Duhăneanu, Rector Şcoala de Afaceri Româno-Americană

    Gazdele evenimentului au fost Cristian Hostiuc, Director Editorial Business Magazin şi Ioana Matei, Redactor Business Magazin, care au prezentat poveştile de succes ale celor care au schimbat în bine cursul afacerilor pe care le conduc în vremuri dificile.

    Am fost, de-a lungul anilor intrebati adeseori care sunt criteriile pe baza carora realizam acest catalog pentru ca an de an, lista de propuneri cuprinde mai mult de 100 de nume. Incep prin a spune ca nu este un clasament, ci doar o “culegere”, prezentam in fiecare an 100 de castigatori, alesi pe spranceana. Criteriile sunt si au fost mereu, transparente. Este vorba de manageri cu varsta pana in 40 de ani, care nu au mai aparut in editiile anterioare a catalogului si detin functii importante in companiile pe care le reprezinta. Un rol important il joaca volumul cifrei de afaceri, dinamica segmentului de piata in care are activitati firma dar si dinamica firmei sau a carierei managerului.

     

  • A zecea Gală 100 Tineri Manageri de Top – GALERIE FOTO

    Gala premiilor Business Magazin a adus pe scenă, pentru al zecelea an consecutiv, o nouă serie de tineri manageri de top care au avut o evoluţie spectaculoasă şi au adus în prim-plan viziunea noii generaţii din business-ul românesc, cea care ar putea dicta creşterea economică în următorii ani.

    VEZI AICI IMAGINI DE LA GALA 100 DE TINERI MANAGERI DE TOP

    La ediţia de anul acesta a galei managerii premiaţi pentru că au dovedit performanţă în afaceri şi în profesie sunt:

    – Mihai Muntean, Chief Sales Officer, NN România, premiul fiind înmânat de Cornel Marian, Managing Director, Oresa Ventures România, premiant al ediţiei din 2006

    – Alexandru Băloi, Distribution & Indirect Sales, Vodafone România, premiul fiind înmânat de Vladimir Sterescu, Country Manager, Computer Generated Solutions România, premiant al ediţiei din 2007

    – Rareş Măcinică, Managing Director, Lagermax AED România, premiul fiind înmânat de Alexandru Reff, Partener, Reff & Asociaţii, premiant al ediţiei din 2008

    – Iulian Tudorache, Director Strategie şi Managementul Performanţei, Telekom România, premiul fiind înmânat de Adela Jansen, Director Executiv Resurse Umane, BRD Groupe Société Générale, premiantă a ediţiei din 2009

    – Ioana Predescu, Director de Resurse Umane, Mercedes-Benz România, premiul fiind înmânat de Cristian Hostiuc, director editorial Business Magazin si Ziarul Financiar

    – Mircea Solomon, Director Achiziţii Energie şi Vânzări, Enel Energie şi Enel Energie, premiul fiind înmânat de Ioana Matei, redactor Business Magazin

    – Claudiu Conţanu, Managing Director Supply Chain, KMG International, premiul fiind înmânat de Andrei Cionca, CEO, CITR Group, premiant al ediţiei din 2012

    – Andreea Ioniţă, Strategy & Program Management Director, Orange România, premiul fiind înmânat de Tatian Diaconu, Director General, Immochan România, premiant al ediţiei din 2013

    – Mihai Logofătu, Cofondator & CEO, Bittnet Systems, premiul fiind înmânat de Dragoş Drăghici, Director Direcţia IMM, Alpha Bank, premiant al ediţiei din 2014

    – Gabriela Leca, Charisma HCM Director, TotalSoft, premiul fiind înmânat de Marcel Duhăneanu, Rector Şcoala de Afaceri Româno-Americană

    Gazdele evenimentului au fost Cristian Hostiuc, Director Editorial Business Magazin şi Ioana Matei, Redactor Business Magazin, care au prezentat poveştile de succes ale celor care au schimbat în bine cursul afacerilor pe care le conduc în vremuri dificile.

    Am fost, de-a lungul anilor intrebati adeseori care sunt criteriile pe baza carora realizam acest catalog pentru ca an de an, lista de propuneri cuprinde mai mult de 100 de nume. Incep prin a spune ca nu este un clasament, ci doar o “culegere”, prezentam in fiecare an 100 de castigatori, alesi pe spranceana. Criteriile sunt si au fost mereu, transparente. Este vorba de manageri cu varsta pana in 40 de ani, care nu au mai aparut in editiile anterioare a catalogului si detin functii importante in companiile pe care le reprezinta. Un rol important il joaca volumul cifrei de afaceri, dinamica segmentului de piata in care are activitati firma dar si dinamica firmei sau a carierei managerului.

     

  • Probabil singurul job din România în care angajaţii pot câştiga mai mulţi bani decât şefii lor. Dezavantajele sunt, însă, pe măsură

    Oamenii de vânzări, fie că este vorba despre agenţi sau de cei care administrează conturi corporate care lucrează în industria de producţie, au obţinut în ultimii ani bonusuri salariale cu circa 20% până la peste 60% mai mari decât managerii din companiile care i-au recrutat, scrie Ziarul Financiar.

    Dacă un agent de vânzări din zona de producţie aproape că şi-a crescut salariul cu 50% sau aproape că l-a dublat cu ajutorul bonsurilor, un manager de vânzări din acelaşi sector de activitate nu a reuşit să ia, în medie, un bonus mai mare de 22% din salariu pentru munca depusă, potrivit lui Horaţiu Cocheci, liderul echipei de Servicii de Consultanţă în Resurse Umane în cadrul PwC România.

    CITEŞTE ÎN CONTINUARE CUM AJUNG UNII ANGAJAŢII SĂ CÂŞTIGE MAI MULŢI BANI DECÂT ŞEFII LOR

     

     

     

  • Şefii acestor companii domină topul celor mai bine plătiţi manageri

    Managerii din mass-media domină topul 10 al celor mai bine plătiţi CEO din Statele Unite ale Americii în anul 2014, potrivit unui studiu realizat recent de o companie americană.

    “Nu sunt staruri de la Hollywood, nu sunt vedete de televiziune şi nu cântă în trupe rock, însă onorariile lor sunt din aceeaşi categorie”, se afirmă în debutul acestui articol publicat pe site-ul abcnews.go.com.

    Şase manageri din topul 10 al celor mai bine plătiţi CEO din lume în 2014 lucrează în industria mass-media, potrivit unui studiu realizat de compania Equilar.

    AFLĂ CARE ESTE CEL MAI BINE PLĂTIT MANAGER DIN LUME

  • Business Magazin a lansat a zecea ediţie a catalogului “100 tineri manageri de top”

    Revista Business Magazin a lansat, pe 25 mai, cea de-a zecea ediţie a catalogului “100 tineri manageri de top”. Catalogul tinerilor manageri de top este produsul-fanion al Business Magazin şi a devenit, pentru businessul local, un echivalent al Almanahului Gotha, un instrument care îţi deschide drumul spre top.

    “După afirmaţia (justificată) că, fie şi cu 100 de nume, lista tot rămâne deschisă, o altă întrebare logică ar putea fi: «Ei bine, atunci cum i-aţi ales?»“ se întrebau redactorii Business Magazin în editorialul care deschidea primul catalog „100 tineri manageri de top“ şi primul demers editorial de tip catalog al publicaţiei.

    Iniţiativa de a face un catalog a venit în contextul în care la Business Magazin apăruse ideea de a face „ceva“ despre tinerii manageri. Redactorii revistei nu ştiau dacă va fi un cover story sau o analiză de tendinţe, poate un top al celor mai bine plătiţi sau al celor mai şcoliţi tineri din afaceri.

  • Business Magazin va lansa în curând noua ediţie a catalogului Tineri Manageri de Top. Retrospectiva managerilor care au apărut deja

    Cea mai tânără femeie manager din boardul OMV Petrom

    După trei ani petrecuţi la sediul central al OMV la Viena, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea a revenit în primăvară în România pentru a prelua o poziţie în prima linie de management a Petrom. Lăcrămioara Diaconu-Pinţea a apărut în prima ediţie a Top 100 de tineri manageri în acelaşi an când Mariana Gheorghe prelua funcţia de CEO al OMV Petrom. Zece ani mai tărziu, Mariana Gheorghe şi Lăcrămioara Diaconu-Pinţea sunt singurele doamne şi singurele persoane de naţionalitate română din boardul companiei.

    În urmă cu zece ani, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea coordona în cadrul OMV Petrom un departament care se ocupa, teoretic, de fuziuni şi achiziţii. Structura companiei de la acel moment, în curs de trecere la standardele noii companii-mamă, presupunea însă ca departamentul condus de Diaconu-Pinţea să fie, practic, o punte de legătură între noua cultură şi noii colegi şi vechea structură a fostei companii de stat.

    În 2006, Lăcrămioara Dia­conu-Pinţea vorbea despre efer­vescenţa din departa­mentul pe care îl conducea şi despre pro­iecte de zeci de milioane de euro: „În plus faţă de corporate deve­lop­ment, care presupune proiecte de zeci de milioane precum achi­ziţia staţiilor OMV sau proiecte de investiţii în Kazahstan, în care suntem profund implicaţi, ne ocupăm de proiectele de investiţii, de activele non-core (vânzarea Carpatina, vânzarea platformelor marine), de tot ce înseamnă zona de investor relations şi de interfaţa cu investitorii, în special cu  fondurile de investiţii”.

    La zece ani distanţă de la interviul în care managerul povestea cum Petrom se integrează în stilul de business austriac, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea revine la Bucureşti pentru a intra în boardul OMV Petrom după trei ani petrecuţi la Viena. A doua româncă intrată în directoratul OMV Petrom SA a absolvit Finanţe în cadrul ASE Bucureşti în 1997 şi un program MBA la Wirtschafts­uni­ver­sität Wien (Universitatea de Economie din Viena) în 2009. A început să lucreze la scurt timp după terminarea facultăţii (în 1998) în cadrul Petrom, în cadrul departamentului de Strategie, Planificare şi Dezvoltare. Ulterior a deţinut diverse poziţii de management în cadrul companiei. În urmă cu zece ani, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea estima că va termina proiectele în care era angrenată abia în câţiva ani, iar viitorul, deşi neclar, părea corporatist: „Peste 3-4 ani abia dacă vom termina ce facem acum: integrare, evaluare şi vânzare a activelor etc. Apoi, grupul are posibilitatea de job rotation, aşa că mă aştept să plec din ţară şi să creez un nucleu pe baza căruia să construiesc mai mult în acelaşi domeniu“.

  • Markit: Economia zonei euro a încetinit în mai pentru a doua lună consecutiv

    Sondajele continuă să indice că economia zonei euro a ieşit dintr-o perioadă îndelungată de stagnare, ajutată de preţurile scăzute ale petrolului, deprecierea euro şi creşterea încrederii datorată programului de stimulare al Băncii Centrale Europene (BCE).

    Rezultatele arată însă că redresarea va continua să fie dificilă, iar ritmul acesteia limitat.

    BCE a lansat în martie un program de suplimentare a lichidităţilor cu 1.100 miliarde de euro prin achiziţii de obligaţiuni, mare parte guvernamentale, până în septembrie 2016. Creşterea economică din zona euro s-a accelerat în aşteptarea programului, dar ulterior majoritatea indicatorilor au fost mai puţin încurajatori.

    “În prezent, încetinirea nu este un motiv major de îngrijorare, dar va provoca unele preocupări la nivelul BCE, reprezentanţii băncii aşteptând semne că programul este medicamentul de care regiunea are nevoie pentru a obţine o redresare solidă şi sustenabilă”, a declarat Chris Williamson, economist şef la Markit.

    Încetinirea activităţilor poate reflecta şi temerile tot mai mari legate de capacitatea guvernului Greciei de a rambursa datoriile ţării şi de a rămâne în zona euro. Guvernul Greciei continuă să se contrazică cu creditorii ţării în privinţa reformelor necesare continuării programului de salvare de 240 de miliarde de euro, din care ţara mai are de primit 7,2 miliarde de euro.

    Indicele calculat de Markit privind intenţiile de achiziţii ale managerilor de companii, care măsoară activităţile din industria prelucrătoare şi servicii, a scăzut la 53,4 puncte în luna mai, de la 53,9 puncte în aprilie, şi a atins cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Indicele este calculat în urma intervievării a peste 5.000 de directori de companii din zona euro.

    Potrivit cercetării, activităţile din Germania au încetinit, iar cele din Franţa s-au intensificat.

    Economia Germaniei a încetinit peste aşteptări în primul trimestru, la o creştere de 0,3%, în timp ce PIB-ul Franţei a înregistrat un avans de 0,6%, cel mai rapid din ultimii doi ani, potrivit datelor publicate săptămâna trecută de institutele de statistică din cele două ţări.