BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Iohannis: Apartenenţa la NATO rămâne o garanţie a securităţii ţării noastre

    ”În fiecare an, în prima duminică din aprilie, celebrăm ziua NATO. Este un prilej să ne amintim cât de mult ne-am dorit să facem parte din Alianţa Nord-Atlantică şi cu cât profesionalism şi curaj contribuie militarii noştri la misiunile NATO din diferite zone ale lumii”, a arătat şeful statului, într-o postare pe Facebook.

    Preşedintele Klaus Iohannis a mai transmis că ”apartenenţa la NATO rămâne o garanţie a securităţii ţării noastre şi un reper fundamental al politicii externe a României”

    Ziua NATO se sărbătoreşte, în România, în prima duminică a lunii aprilie. Anul acesta se înplinesc 11 ani de când drapelul României a fost arborat oficial la sediul Alianţei Nord Atlantice.

    Ziua NATO şi Ziua Porţilor Deschise au fost organizate la sediul Ministerului Apărării Naţionale, în prezenţa ministrului Mircea Duşa, printr-o ceremonie militară şi o expoziţie de armanent şi tehnică militară modernă, folosite în diferite zone de conflict.

    Ceremonia de la sediul MApN a debutat cu arborarea steagului naţional al României şi cel al Alianţei Nord-Atlantice şi cu un moment de reculegere în memoria militarilor români căzuţi la datorie în teatrele de operaţiuni din străinătate.

    Ministrul Apărării, Mircea Duşa a declarat că România şi-a asumat ”cu seriozitate” statutul de membru cu drepturi depline a ”celei mai de succes alianţe politico-militare din istoria omenirii”.

    Ministrul Apărării, Mircea Duşa a amintit în discursul său faptul că anul trecut, România a sărbătorit 10 ani de când drapelul nostru naţional a fost arborat, pentru prima dată, la sediul central al NATO, alături de drapelele celorlalte state membre ale Alianţei, acest moment istoric fiind marcat, în fiecare an, în prima duminică a lunii aprilie, declarată Ziua NATO în România.

  • Zeci de persoane au protestat la Institutul Cantacuzino, cerând susţinerea instituţiei

    Câteva zeci de persoane s-au adunat, sâmbătă după-amiaza, pentru a atrage încă o dată atenţia asupra situaţiei în care se află Institutul Cantacuzino, unde producţia este sistată, s-au acumulat datorii şi nu se mai plătesc salariile angajaţilor. Ei au semnat şi o petiţie către preşedintele Klaus Iohannis, cerând implicarea directă a acestuia.

    Oamenii au protestat paşnic, pe trotuar, de-a lungul sediului institutului, fluturând steguleţe naţionale şi afişând pancarte cu mesaje precum: “Sunt româncă şi protejez ce-i al ţării mele”, “Milioane de ani de viaţă şi milioane de ani de sănătate, utilizând produsele Institutului Cantacuzino”, “Performanţa răsplătită cu ignoranţă. Nu suntem de acord”, “Nu desfiinţării Institutului Cantacuzino”, “Românii au mai demonstra-o: Uniţi salvăm”, “Apărăm valorile şi tradiţia. Uniţi salvăm Institutul Cantacuzino”.

    Unul din studenţii prezenţi la protest a declarat că Institutul Cantacuzino a salavat până în prezent mii de vieţi prin vaccinurile pe care le-a creat, dar şi prin intervenţiile sale în cazul epidemiilor. “Este un important element în cazul intervenţiilor bio-teroriste şi al epidemiilor şi astfel de institute trebuie să existe“, a spus tânărul.

    O angajată a subliniat că institutul trece printr-o situaţie de criză pe fondul pierderii masive de personal, oamenii plecând din cauza neplăţii salariilor şi lipsei de orizont.

    Medicul şi profesorul Ioan Mircea Popa a declarat că Institutul Cantacuzino are valenţe strategice iar existenţa şi perpetuarea activităţii sale trebuie susţinute de statul român.

    El a întocmit petiţia destinată preşedintelui Klaus Iohannis, care a fost semnată de participanţii la protest.

    “Vorbim despre România lucrului bine făcut şi despre un institut care: a salvat milioane de vieţi, îşi păstrează importanţa în sănătatea publică (în prevenirea şi combaterea bolilor infecţioase în cadrul programelor de sănătate publică), este implicat în învăţământul medical de înaltă calitate (studenţi şi medici), este un important centru de diagnostic microbiologic, este una dintre cele mai importante structuri de intervenţie în caz de epidemii şi atacuri bio-teroriste, de o mare importanţă pentru siguranţa naţională, are un rol esenţial în blocarea creşterii preţurilor pentru vaccinuri”, se arată în petiţie.

    Totodată, în petiţie se aminteşte de activitatea şi rolul institutului: “Cu peste 90 de ani de activitate, Institutul Cantacuzino poate fi considerat simbolul cercetării medicale româneşti. Aici s-au preparat seruri şi vaccinuri pentru combaterea bolilor contagioase (holeră, tuberculoză, poliomielită, tuse convulsivă etc.). Prin tradiţie, încă de la înfiinţarea institutului de către profesorul Cantacuzino şi prin decret regal (semnat în 1921 de către Regele Ferdinand I), institutul a avut patru roluri esenţiale în medicina românească: diagnostic (şi intervenţie în sănătatea publică), producţie, cercetare şi învăţământ”.

    Studenţii la medicină s-au mai adunat şi pe 14 martie şi au format un lanţ uman în jurul Institutului Cantacuzino pentru a-şi arăta solidaritatea faţă de cercetătorii de acolo şi a cere măsuri pentru a se preveni desfiinţarea instituţiei.

    Pe 18 martie, peste 350 de angajaţi ai Institutului Cantacuzino au protestat în Piaţa Victoriei, cerând Guvernului să ia măsuri pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă instituţia.

    Angajaţii de la Institutul Cantacuzino, care nu şi-au primit salariile pe ultimele trei luni, au protestat de mai multe ori de la începutul acestui an.

    La începutul lunii martie, directorul Adrian Onu a demisionat, motivând că nu a fost ajutat de autorităţi ca să “pună institutul pe linia de plutire”.

    Comisia de sănătate din Camera Deputaţilor a analizat, pe 17 martie marţi, situaţia Institutului Cantacuzino.

    Secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Alin Ţucmeanu a declarat că doreşte găsirea unei soluţii “fără să ne minţim”, arătând că Institutul Cantacuzino este într-o situaţie gravă, având datorii importante şi conturile blocate. Ţucmeanu a precizat că problemele Institutului Cantacuzino ar trebui să fie discutate în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru că institutul este o marcă a României.

    Institutul Cantacuzino a intrat într-un proces de auditare şi, dacă în urma acestui raport, Consiliul Concurenţei îşi dă avizul, Ministerul Finanţelor Publice nu are nicio reţinere pentru ştergerea tuturor datoriilor, a spus secretarul de stat din MFP Attila Gyorgy.

    Premierul Victor Ponta declara, în 16 martie, că Guvernul caută soluţii pentru situaţia de la Institutul Cantacuzino, dar nu poate aloca bani direct de la buget, deoarece acest lucru ar fi considerat ajutor de stat.

    În 22 ianuarie, a fost semnat Memorandumul pentru reorganizarea Institutului Cantacuzino, care prevede ştergerea datoriilor către ANAF şi denumirea activităţii de sănătate publică drept serviciu de interes economic general, însă unitatea are în continuare conturile blocate.

    În octombrie 2014, Institutul Cantacuzino a fost trecut în coordonarea Ministerului Educaţiei, din cea a Ministerului Sănătăţii.

    Institutul Cantacuzino, care se număra printre cei mai apreciaţi producători de imunologice din lume, şi-a început declinul în februarie 2010, după ce Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) i-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie. În aceste condiţii, unele programe naţionale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autorităţile au fost obligate să importe vaccin.

    Anul 2012 a fost primul în care în campania de imunizare gratuită împotriva gripei nu au mai fost folosite vaccinuri de la Institutul Cantacuzino, după ce, în ianuarie 2012, multe loturi cu doze fabricate la acest institut au fost retrase, din cauza unei concentraţii scăzute a tulpinei B, linia de producţie a fiolelor fiind ulterior închisă.

    În 2013 producţia a fost reluată fiind realizate primele 600.000 de doze, dar, la sfârşitul anului, ANM a anunţat Institutul Cantacuzino că vaccinul antigripal nu poate fi pus pe piaţă, întrucât au fost descoperite probleme. Totodată, ANM a trimis probe, pentru reverificare, la Agenţia Medicamentului din Franţa, care a comunicat, în 31 ianuarie, că vaccinul nu este conform normelor. Rezultatele au indicat faptul că vaccinul antigripal produs la Institutul Cantacuzino are peste 3.000 de unităţi per mililitru de endotoxine, faţă de sub 100 pentru un produs conform.

    În acest context, producţia de vaccin a fost oprită, iar imunizarea populaţiei se face numai cu vaccin din import.

  • Iohannis: Recunoaşterea mondială a Academiei Române face cinste naţiunii noastre

    ”Cu prilejul aniversării a 149 de ani de la înfiinţarea Academiei Române, îmi face o deosebită plăcere să vă felicit. Vă urez să aveţi parte, ca instituţie etalon a culturii şi ştiinţei române, de rezultate pe măsura eforturilor şi aşteptărilor dumneavoastră. Academia Română s-a născut din năzuinţa de emancipare naţională a generaţiei Revoluţiei de la 1848. La puţină vreme de la înfiinţare, Academia Română a devenit, graţie modelului instituţional european adoptat de părinţii săi fondatori, unul dintre simbolurile statalităţii României moderne”, se precizează în mesajul şefului statului, remis de Adminstraţia Prezidenţială.

    Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, ”energiile şi resursele intelectuale naţionale, dar şi ataşamentul faţă de valorile civilizaţiei europene au făcut din Academia Română o instituţie solidă şi durabilă în timp, în ciuda momentelor de cumpănă din istorie”.

    ”Ultimii 25 de ani, în care Academia a revenit la făgaşurile sale fundamentale, au marcat o deschidere spre colaborări internaţionale fără precedent. Recunoaşterea mondială a Academiei face cinste naţiunii noastre şi serveşte dialogului global al civilizaţiilor.Ne aflăm acum în pragul jubileului de 150 de ani de existenţă ai Academiei Române. Cu acest trecut şi de la înălţimea misiunii dumneavoastră, sunt convins că veţi rămâne un exemplu de stăruinţă şi viziune. La mulţi ani!”, se mai arată în mesajul şefului statului.

  • Iohannis, pe Facebook: Corupţia e ca o boală. Trebuie să i se aplice tratament dureros, dar vindecător

    “Corupţia e ca o boală. Trebuie să i se aplice un tratament dureros, dar vindecător”, se arată în mesajul postat pe contul de Facebook al lui Klaus Iohannis.

    Mesajul este însoţit de un fragment video din conferinţa susţinută de preşedinte marţi seară, în care şeful statului spune că România se află într-o fază foarte intensă de combatere a corupţiei, care este “foarte urâtă” pentru că scoate la suprafaţă tot ce e mai rău în politică, dar “fără această fază nu putem să ne facem bine”.

     

     

    Corupţia e ca o boală. Trebuie să i se aplice un tratament dureros, dar vindecător.

    Posted by Klaus Iohannis on 2 Aprilie 2015

    “Putem să constatăm cu toţii că România se află într-o fază foarte intensă de combatere a corupţiei, acţiuni foarte vizibile, foarte multe ale parchetelor care se ocupă de aceste lucruri. Consider că este un lucru bun. Vedem – şi dumneavoastră, şi eu – aproape zilnic noi şi noi politicieni acuzaţi de diferite lucruri, ceea ce ne duce cu gândul la o întrebare: cum de au stat atâţia ani în spaţiul public şi nu a venit nimeni să verifice aceste chestiuni? Bine că se întâmplă şi acum, în ceasul al doisprezecelea. Trebuie să vă spun foarte clar: această fază intensă de luptă anticorupţie este urâtă, este foarte urâtă; iese la suprafaţă tot ce a fost şi tot ce este mai rău şi mai urât în politica românească. Însă vă asigur că fără această fază nu putem să ne facem bine”, afirmă preşedintele Iohannis.

     

  • ANAF îi răspunde lui Iohannis: O ţară nu poate funcţiona cu evaziune. Nu am luat bani doar la covrigării

    “Domnul preşedinte are dreptate. O ţară nu poate funcţiona fără firme. La fel cum nu poate funcţiona nici dacă evaziunea fiscală este tratată ca până acum. De când sunt la conducerea ANAF, combaterea marii evaziuni a fost şi este prioritate de gradul zero. Mica evaziune este însă un flagel la fel de periculos, tratat cu seriozitate în orice ţară civilizată. Iar ANAF exact asta face”, a spus preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

    El a adăugat că linia prioritară rămâne marea evaziune.

    “Avem deja aproape un miliard de euro în plus. Aceştia nu sunt bani colectaţi de la covrigării şi florării, ci din eficientizarea colectării şi combaterea marii evaziuni. Sunt convins că, nu peste foarte mult timp, când surplusul de venituri obţinut din combaterea evaziunii va ajuta la relaxarea fiscalităţii, păstrând România în ţintele de deficit, lumea va înţelege că nu este vorba de nicio exagerare a ANAF, ci de respectarea legii şi asigurarea unui mediu concurenţial onest la absolut toate nivelurile”, a mai afirmat şeful ANAF.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că Fiscul lucrează ca pendulul, întrucât uneori nu se ocupă de probleme, iar alteori se ocupă de detalii care nu merită atenţia, şi i-a sfătuit pe jurnalişti să întrebe la ANAF dacă o ţară fără firme poate să funcţioneze.

    Întrebat ce părere are despre situaţia din ultimele zile cu închiderea firmelor, preşedintele Klaus Iohannis a declarat: “România este o ţară în plină reformare, tot timpul facem o reformă, ba în învăţământ, ba în sănătate, pe urmă la Fisc, pe urmă la ANAF, pe urmă la Codul Fiscal şi, din păcate, trebuie să constat că există tendinţa de a lucra ca pendulul, dintr-o extremă în cealaltă. Ba avem situaţii în care Fiscul nu se ocupă de aceste chestiuni, ba avem situaţii în care Fiscul se ocupă câteodată de detalii care chiar nu cred că merită foarte multă atenţie”.

    Iohannis şi-a exprimat speranţa că după schimbările care se fac în prezent la ANAF se va ajunge “la o normalitate”.

    Întrebat dacă diminuarea evaziunii fiscale se poate face prin închiderea de localuri şi magazine inclusiv pentru sume derizorii, şeful statului a afirmat că ar fi bine să fie căutate proceduri care încurajează investitorii şi micii investitori “să-şi ducă afacerea mai departe” şi “nu să găsim metode prin care să închidem firmele”.

    “La modul concret, cred că este foarte bine să întrebaţi chiar la ANAF cum văd ei chestiunea şi dacă dumnealor cred că o ţară fără firme poate să funcţioneze”, a mai spus Klaus Iohannis.

    Premierul Victor Ponta a anunţat, marţi, că activitatea unei firme va fi suspendată de ANAF doar dacă diferenţa de bani găsită în plus sau minus va fi de 300 lei sau 500 lei, iar decizia de suspendare va putea fi revocată în aceeaşi zi dacă este achitată o amendă reprezentând de 10 ori suma constatată ca fiind neînscrisă în contabilitate.

    Modificările vor fi operate de Guvern în această săptămână sau cel mai târziu săptămâna viitoare, premierul Victor Ponta arătând că este nevoie de o serie de “reglaje” care să prevină eventuale excese ale inspectorilor ANAF.

    Vineri, Ponta afirma că inspectorii Direcţiei Antifraudă trebuie să aplice politica de combatere a evaziunii fiscale cu duritate, dar în limita legii şi a bunului-simţ, fără excese.

    Mesajul a fost transmis după ce, în ultimele zile, în presă au fost relatate cazuri în care inspectorii Direcţiei Antifraudă a ANAF au închis numeroase magazine şi localuri inclusiv pentru sume derizorii provenite din “bacşiş” sau sume nefacturate de 1-5 lei, patronii unităţilor acuzând inspectorii ANAF de exces de zel.

    Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Gelu Ştefan Diaconu, a fost invitat la următoarea şedinţă a Comisiei de Buget-Finanţe a Senatului pentru a explica de ce nu pune în aplicare titluri executorii de 315 milioane de euro şi “închide cofetării pentru 5 lei”.

  • Iohannis: Ne dorim ca SUA să se afle printre primii zece investitori străini din România

    ”Am spus delegaţiei americane conduse de Michael Turner, co-preşedintele Grupului de Prietenie pentru România din Congresul SUA, că ne dorim ca Statele Unite ale Americii să se afle printre primii 10 investitori străini din România. Pentru aceasta, putem pleca de la potenţialul incontestabil al ţării noastre, care are oameni bine pregătiţi şi creativi şi de la avantajele conferite de poziţia noastră geostrategică”, se arată în postarea preşedintelui Klaus Iohannis.

    Iohannis mai menţionează că domenii precum energia, infrastructura strategică, IT-ul ar trebui să fie prezente pe lista scurtă de priorităţi a investitorilor americani în România.

    ”Astfel Parteneriatul Strategic România – Statele Unite ale Americii va veni în întâmpinarea aşteptărilor cetăţenilor, va contribui la crearea de noi locuri de muncă şi la îmbunătăţirea nivelului de trai”, mai scrie şeful statului pe Facebook.

    Preşedintele Klaus Iohannis a primit, săptămâna trecută, la Palatul Cotroceni, o delegaţie a Congresului SUA, şeful statului arătând în cadrul întâlnirii că România oferă oportunităţi pentru investiţiile străine şi că procesul de eradicare a corupţiei reprezintă un pas important în atragerea investitorilor.

    Delegaţia Congresului Statelor Unite ale Americii a fost condusă de Mac Thornberry, preşedintele Comitetului pentru Servicii Armate din cadrul Camerei Reprezentanţilor.

  • Iohannis a primit o delegaţie a Congresului SUA: România oferă oportunităţi în investiţiile străine

    Delegaţia Congresului Statelor Unite ale Americii a fost condusă de Mac Thornberry, preşedintele Comitetului pentru Servicii Armate din cadrul Camerei Reprezentanţilor

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întâlnirii au fost abordate teme de interes comun legate de parteneriatul strategic politico-militar şi de securitate între România şi SUA, colaborarea în cadrul NATO şi participarea României la amplasarea, la Deveselu, a sistemului de apărare antibalistic, precum şi situaţia tensionată din Ucraina.

    O atenţie deosebită a fost acordată investiţiilor americane în România, preşedinte Klaus Iohannis sublinind, în acest context, că România oferă oportunităţi foarte bune pentru investiţiile străine şi că procesul de eradicare a corupţiei reprezintă un pas important în atragerea investitorilor care caută un mediu de afaceri stabil şi corect.

    Delegaţia Congresului SUA a avut, vineri, o întâlnire şi cu ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, în cadrul discuţiilor fiind abordate teme referitoare la situaţia de securitate din Ucraina, la cooperarea bilaterală în cadrul facilităţii antirachetă de la Deveselu, precum şi la angajamentul României în teatrul de operaţii din Afganistan.

    Potrivit unui comunicat de presă al MApN, ministrul Mircea Duşa şi congresmenii americani au mai discutat despre stadiul implementării măsurilor de asigurare în context bilateral şi NATO, exerciţiile comune desfăşurate în cadrul Operaţiei “Atlantic Resolve” şi Planul de acţiune privind creşterea capacităţii operaţionale a Alianţei.

  • Senator PNL, după mesajul lui Iohannis: Preşedintele să se decidă dacă este arbitru sau procuror

    “Pe pagina de Facebook a preşedintelui României scrie că încă o dată Parlamentul a blocat justiţia. Ştiu că nu Klaus Iohannis scrie pe Facebook, că o fac consilierii lui, dar aş vrea să-i atrag atenţia preşedintelui României că are responsabilitatea să-şi supravegheze consilierii, să aibă grijă ce vorbe îi pun aceştia în gură”, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, senatorul PNL Bihor Cristian Bodea, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Bodea a precizat că la votul desfăşurat în Senatul României, ca urmare a solicitării Parchetului Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie de a încuviinţa arestarea preventivă a lui Dan Şova, majoritatea celor prezenţi s-au exprimat în favoarea acestei cereri, şi doar “şmenul politic” al preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, “manipulat de PSD”, a făcut ca rezultatul votului să nu fie materializat într-o hotărâre.

    “PSD a făcut un mare şmen politic de care responsabil este Călin Popescu Tăriceanu, care după numărarea voturilor, constatând că din 151 senatori prezenţi majoritatea, adică 79, au votat în favoarea încuviinţării cererii Parchetului, a invocat articolul 173 al Regulamentului Senatului şi a afirmat că pentru adoptarea hotărârii trebuia să se pronunţe majoritatea membrilor Senatului, nu a membrilor prezenţi”, a afirmat Bodea.

    El a mai spus că pentru atitudinea unora din liderii Senatului nu poate fi “blamat” întregul Senat şi, cu atât mai puţin, întregul Parlament.

    “Preşedintele României nu poate blama întregul Parlament pentru votul unei părţi a membrilor săi. Senatul nu a făcut scut în jurul lui Şova, majoritatea senatorilor prezenţi au votat încuviinţarea arestării acestuia, doar o parte din conducerea Senatului a făcut un şmen politic, dar pentru asta nu blamezi întregul Senat”, a spus Cristian Bodea.

    Senatorul liberal a afirmat că preşedintele Iohannis trebuie să decidă dacă vrea să fie mediator sau acuzator.

    “Ca preşedinte al României, ai datoria să fii mediator, nu acuzator, să vezi toate nuanţele, nu în alb-negru, preşedintele României trebuie să se hotărască dacă vrea să fie arbitru sau procuror. Eu, Cristian Bodea, nu am făcut scut în jurul lui Şova, nu am oprit justiţia în cazul Şova, eu, Cristian Bodea, am vorbit înaintea votului în numele PNL la tribuna Senatului şi am spus clar că judecătorul decide arestarea, nu Parlamentul”, a adăugat senatorul liberal.

    Bodea a afirmat că, în opinia sa, preşedintele Iohannis a greşit acuzând întregul Senat, iar postarea de pe pagina de Facebook a acestuia ar fi fost făcută de şeful Cancelariei prezidenţiale, Dan Mihalache.

    “Nu poate să vină un consilier prezidenţial să mă acuze la grămadă cu cei care au vrut să oprească justiţia, e nedrept faţă de toţi cei 53 de senatori PNL care au votat ca justiţia să-şi urmeze cursul şi faţă de cei 26 de la celelalte partide care au votat la fel. Preşedintele nu are scuza că cineva s-a scăpat şi că n-a ştiut acest lucru”, a mai spus Bodea.

    El consideră că, prin postarea de pe pagina de Facebook, preşedintele a contribuit la aversiunea cetăţenilor inclusiv faţă de aleşii care i-au reprezentat corect: “După un comunicat ca ăsta te mai miri că vine lumea şi spune să-i împuşcăm pe toţi parlamentarii? Toţi suntem vinovaţi, toţi suntem condamnaţi de consilierul preşedintelui României?”.

    Senatul nu a încuviinţat, miercuri, arestarea preventivă a lui Dan Şova, din cele 151 de voturi exprimate fiind înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “contra”, iar cinci voturi au fost anulate.

    Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis afirma, într-o postare pe Facebook, că nu poate trece cu vederea faptul că Parlamentul a blocat iar o cerere a justiţiei, arătând că, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, iar Parlamentul nu se poate erija în instanţă.

    “În calitate de garant al respectării Constituţiei şi principiilor statului de drept, nu pot să trec cu vederea faptul că, astăzi, Parlamentul a blocat din nou o cerere a justiţiei. Într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege. Calitatea de deputat, senator sau ministru nu ar trebui să confere nimănui imunitate în faţa justiţiei. Parlamentul nu se poate erija în instanţă. Justiţia este singura în măsură să-şi spună cuvântul, pornind, desigur, de la prezumţia de nevinovăţie. Numai un Parlament cu principii ferme în ceea ce priveşte integritatea, capabil să răspundă prompt şi corect la cererile justiţiei, poate recăpăta încrederea cetăţenilor”, scria Iohannis pe Facebook.

    Parlamentarii au respins, de la începutul acestui an, trei cereri privind ridicarea imunităţii unor parlamentari, foşti miniştri. Senatul a respins, miercuri, cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive pentru senatorul PSD Dan Şova, iar pe 12 februarie a respins solicitarea Parchetului General de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian. Camera Deputaţilor a respins, pe 11 martie, cererea de încuviinţare a urmăririi penale în cazul deputatului UDMR Laszlo Borbely.

  • Senator PNL, după mesajul lui Iohannis: Preşedintele să se decidă dacă este arbitru sau procuror

    “Pe pagina de Facebook a preşedintelui României scrie că încă o dată Parlamentul a blocat justiţia. Ştiu că nu Klaus Iohannis scrie pe Facebook, că o fac consilierii lui, dar aş vrea să-i atrag atenţia preşedintelui României că are responsabilitatea să-şi supravegheze consilierii, să aibă grijă ce vorbe îi pun aceştia în gură”, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, senatorul PNL Bihor Cristian Bodea, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Bodea a precizat că la votul desfăşurat în Senatul României, ca urmare a solicitării Parchetului Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie de a încuviinţa arestarea preventivă a lui Dan Şova, majoritatea celor prezenţi s-au exprimat în favoarea acestei cereri, şi doar “şmenul politic” al preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, “manipulat de PSD”, a făcut ca rezultatul votului să nu fie materializat într-o hotărâre.

    “PSD a făcut un mare şmen politic de care responsabil este Călin Popescu Tăriceanu, care după numărarea voturilor, constatând că din 151 senatori prezenţi majoritatea, adică 79, au votat în favoarea încuviinţării cererii Parchetului, a invocat articolul 173 al Regulamentului Senatului şi a afirmat că pentru adoptarea hotărârii trebuia să se pronunţe majoritatea membrilor Senatului, nu a membrilor prezenţi”, a afirmat Bodea.

    El a mai spus că pentru atitudinea unora din liderii Senatului nu poate fi “blamat” întregul Senat şi, cu atât mai puţin, întregul Parlament.

    “Preşedintele României nu poate blama întregul Parlament pentru votul unei părţi a membrilor săi. Senatul nu a făcut scut în jurul lui Şova, majoritatea senatorilor prezenţi au votat încuviinţarea arestării acestuia, doar o parte din conducerea Senatului a făcut un şmen politic, dar pentru asta nu blamezi întregul Senat”, a spus Cristian Bodea.

    Senatorul liberal a afirmat că preşedintele Iohannis trebuie să decidă dacă vrea să fie mediator sau acuzator.

    “Ca preşedinte al României, ai datoria să fii mediator, nu acuzator, să vezi toate nuanţele, nu în alb-negru, preşedintele României trebuie să se hotărască dacă vrea să fie arbitru sau procuror. Eu, Cristian Bodea, nu am făcut scut în jurul lui Şova, nu am oprit justiţia în cazul Şova, eu, Cristian Bodea, am vorbit înaintea votului în numele PNL la tribuna Senatului şi am spus clar că judecătorul decide arestarea, nu Parlamentul”, a adăugat senatorul liberal.

    Bodea a afirmat că, în opinia sa, preşedintele Iohannis a greşit acuzând întregul Senat, iar postarea de pe pagina de Facebook a acestuia ar fi fost făcută de şeful Cancelariei prezidenţiale, Dan Mihalache.

    “Nu poate să vină un consilier prezidenţial să mă acuze la grămadă cu cei care au vrut să oprească justiţia, e nedrept faţă de toţi cei 53 de senatori PNL care au votat ca justiţia să-şi urmeze cursul şi faţă de cei 26 de la celelalte partide care au votat la fel. Preşedintele nu are scuza că cineva s-a scăpat şi că n-a ştiut acest lucru”, a mai spus Bodea.

    El consideră că, prin postarea de pe pagina de Facebook, preşedintele a contribuit la aversiunea cetăţenilor inclusiv faţă de aleşii care i-au reprezentat corect: “După un comunicat ca ăsta te mai miri că vine lumea şi spune să-i împuşcăm pe toţi parlamentarii? Toţi suntem vinovaţi, toţi suntem condamnaţi de consilierul preşedintelui României?”.

    Senatul nu a încuviinţat, miercuri, arestarea preventivă a lui Dan Şova, din cele 151 de voturi exprimate fiind înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “contra”, iar cinci voturi au fost anulate.

    Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis afirma, într-o postare pe Facebook, că nu poate trece cu vederea faptul că Parlamentul a blocat iar o cerere a justiţiei, arătând că, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, iar Parlamentul nu se poate erija în instanţă.

    “În calitate de garant al respectării Constituţiei şi principiilor statului de drept, nu pot să trec cu vederea faptul că, astăzi, Parlamentul a blocat din nou o cerere a justiţiei. Într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege. Calitatea de deputat, senator sau ministru nu ar trebui să confere nimănui imunitate în faţa justiţiei. Parlamentul nu se poate erija în instanţă. Justiţia este singura în măsură să-şi spună cuvântul, pornind, desigur, de la prezumţia de nevinovăţie. Numai un Parlament cu principii ferme în ceea ce priveşte integritatea, capabil să răspundă prompt şi corect la cererile justiţiei, poate recăpăta încrederea cetăţenilor”, scria Iohannis pe Facebook.

    Parlamentarii au respins, de la începutul acestui an, trei cereri privind ridicarea imunităţii unor parlamentari, foşti miniştri. Senatul a respins, miercuri, cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive pentru senatorul PSD Dan Şova, iar pe 12 februarie a respins solicitarea Parchetului General de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian. Camera Deputaţilor a respins, pe 11 martie, cererea de încuviinţare a urmăririi penale în cazul deputatului UDMR Laszlo Borbely.

  • Cererea de soluţionare a conflictului juridic Parchet – CSM – Parlament, discutată de CC în 22 aprilie

    Cererea preşedintelui Klaus Iohannis de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Parlament, trimisă preşedintelui Curţii Constituţionale (CC), a fost înregistrată vineri şi s-a stabilit să fie luată în discuţie în 22 aprilie.

    Şeful statului solicită Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pe de o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, “ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispoziţiile legale cu Constituţia în ceea ce priveşte majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviinţare a cererilor de reţinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinţa blocării activităţii puterii judecătoreşti”.

    În scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis se arată că “atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan-Coman Şova a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie”, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

    În documentul adresat preşedintelui CC, Augustin Zegrean, şeful statului menţionează că, în conformitate cu prevederile articolului 72 alineatul 2 din Constituţie, cele două Camere ale Parlamentului au fost sesizate de ministrul Justiţiei, potrivit legii, cu cereri de încuviinţare a reţinerii şi/sau arestării preventive a unor deputaţi şi senatori în dosare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie.

    “La data de 25 martie a.c., pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor a fost înscrisă cererea de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a deputatului Theodor-Cătălin Nicolescu aprobată cu 174 de voturi pentru şi 99 de voturi împotrivă, hotărârea fiind adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (2) din Constituţie. La aceeaşi dată, pe ordinea de zi a Senatului au fost înscrise două cereri de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive pentru doi senatori, respectiv pentru Darius Bogdan Vâlcov şi Dan-Coman Şova. Supusă la vot, cererea referitoare la domnul Darius Bogdan Vâlcov a întrunit 97 de voturi pentru şi 48 de voturi împotrivă, 5 fiind anulate, iar hotărârea a fost adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (1) din Constituţie; supusă la vot, cererea referitoare la domnul senator Dan-Coman Şova a primit 79 de voturi pentru, 67 de voturi contra şi 5 anulate şi, motivat de faptul că nu a întrunit voturile senatorilor, această cerere a fost respinsă. Aplicarea diferită a normelor legale şi regulamentare referitoare la majoritatea necesară încuviinţării acestor cereri a creat un statut juridic diferenţiat între deputaţi şi senatori, fapt ce contravine prevederilor Art. 69-72 coroborate cu cele ale Art. 65 alin. (2) lit. j) şi ale Art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituţie, republicată, ce consacră un statut nediferenţiat deputaţilor faţă de senatori. În mod concret, în timp ce la Camera Deputaţilor, asupra cererilor de încuviinţare a reţinerii şi/sau arestării preventive a unor deputaţi s-a hotărât, potrivit Art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, la Senat, asupra cererilor de încuviinţare a reţinerii şi/sau arestării preventive a unor senatori s-a hotărât, potrivit Art. 173 din Regulamentul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor. În acest mod, una dintre cererile menţionate a fost respinsă de Senat, pe motiv că acestea nu au întrunit numărul de voturi necesare adoptării”, se precizează în document.

    Preşedintele solicită Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească şi Parlament, “generat de omisiunea celor două Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispoziţiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, şi ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constituţie, republicată”.

    “Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, noţiunea de conflict juridic de natură constituţională constă în «acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor» (Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Astfel, pentru a interveni Curtea Constituţională în vederea soluţionării unui conflict apreciem că sunt îndeplinite cumulativ cele trei condiţii, respectiv: a) conflictul să fie între autorităţi publice; b) conflictul să fie juridic; c) conflictul să fie de natură constituţională”, se mai arată în cererea aresată CC.

    În document se menţionează, de asemenea, că autorităţile enunţate, respectiv Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlamentul, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, sunt autorităţi publice, fiind reglementate în Titlul III “Autorităţile publice” din Constituţie.

    “Conflictul este unul de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia îl reprezintă inacţiunea Parlamentului prin care nu a fost pusă în acord legea organică cu dispoziţiile Legii fundamentale”, continuă sursa citată.

    În document se precizează şi faptul că, în ceea ce priveşte cererile de reţinere, arestare sau percheziţie a senatorilor referitor la majoritatea necesară aprobării prin hotărâre a acestora, sunt aplicabile următoarele prevederi: art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, potrivit cărora Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi; art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul majorităţii membrilor săi; art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit cărora Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.

    “Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 392/2007 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 325 din 15 mai 2007), Curtea Constituţională a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel. În acelaşi sens, menţionăm şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 990/2008 privind constituţionalitatea dispoziţiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) – referitor la majoritatea necesară adoptării hotărârilor Senatului privind cererile de urmărire penală în cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin această decizie, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menţionate se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, întrucât Constituţia nu prevede în această situaţie o altă majoritate necesară adoptării acestui tip de hotărâri”, se mai arată în solicitare.

    Şeful statului mai spune în scrisoarea adresată preşedintelui CC că “obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale (exprimate, în cazul de faţă, şi printr-o jurisprudenţă constantă a acesteia) generează, în conformitate cu dispoziţiile Art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, obligaţia de respectare a acestora de către toate autorităţile publice, pe cale de consecinţă, Parlamentul avea obligaţia de a modifica Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006, iar Senatul avea obligaţia de a modifica şi Art. 173 din regulamentul propriu de organizare şi funcţionare”.

    “În consecinţă, conflictul ivit este unul de natură constituţională, purtând asupra competenţelor Parlamentului care, în conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) şi ale Art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, în calitate de unică autoritate legiuitoare a ţării, avea obligaţia constituţională de a modifica dispoziţiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. Această omisiune a generat un regim juridic diferit în soluţionarea cererilor de încuviinţare a reţinerilor şi arestării preventive a unui deputat faţă de un senator şi a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie. Astfel, prin raportare la o majoritate – în esenţă neconstituţională – Parlamentul a blocat posibilitatea instanţelor de judecată/procurorului de a se pronunţa asupra temeiurilor cererii de arestare preventivă/reţinerii în condiţiile prevăzute de lege, prin prisma imperativului asigurării intereselor urmăririi penale sau a judecăţii, şi a fost încălcat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi cel al obligativităţii unui comportament loial al autorităţilor publice faţă de Constituţie”, se arată în document.

    Parlamentarii au respins, de la începutul acestui an, trei cereri privind ridicarea imunităţii unor parlamentari, foşti miniştri. Senatul a respins, miercuri, cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive pentru senatorul PSD Dan Şova, iar pe 12 februarie a respins solicitarea Parchetului General de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian. Camera Deputaţilor a respins, pe 11 martie, cererea de încuviinţare a urmăririi penale în cazul deputatului UDMR Laszlo Borbely.